Regiuni de dezvoltare in Romania

Regiuni de dezvoltare in Romania

Cadrul de implementare si evaluare a politicii de dezvoltare regionale il reprezinta regiunile de dezvoltare. Regiunile de dezvoltare nu trebuie privite ca unitati administrativ - teritoriale, ele neavand personalitate juridica, prin urmare ele nu trebuie confundate cu judetele. Regiunile de dezvoltare s-au constituit pe baza unui acord liber intre presedintii consiliilor judetene (sunt 4 - 5 judete intr-o regiune), dupa o consultare prealabila a consiliilor locale si tinandu-se cont de profilurile economice si sociale similare ale judetelor.

In conformitate cu Carta Verde - Politica de Dezvoltare Regionala elaborata de Guvernul Romaniei si comisia Europeana[1], unitatile de baza pentru politica regionala, respectiv regiunile de dezvoltare si ariile prioritare, au implicat mai multe studii de definite, si anume:

identificarea judetelor vecine cu profiluri economice si sociale similare;

. regruparea regiunilor cu similaritate in regiuni de dezvolatre, definite prin relatii functionale, de tipul infrastructurii comunitare.

In urma conventiilor semnate de reprezentantii consiliilor judetene, regionarea actuala a teritoriului Romaniei cuprinde opt regiuni de dezvoltare, respectiv:

● Regiunea de Dezvoltare Nord - Est (cuprinde judete: Bacau, Vaslui, Neamt, Iasi, Suceava,, Botosani);

● Regiunea de Dezvoltare Sud - Est (cuprinde judete: Constanta, Tulcea, Braila, Bacau, Vrancea, Galati);

● Regiunea de Dezvoltare Sud (cuprinde judete: Teleorman, Giurgiu, Calarasi, Ialomita, Dambovita, Prahova, Arges) ;

● Regiunea de Dezvoltare Sud - Vest (cuprinde judete: Olt, Dolj, Gorj, Mehedinti, Valcea);

● Regiunea de Dezvoltare Vest (cuprinde judete: Caras-Severin, Hunedoara, Timis, Arad);

● Regiunea de Dezvoltare Nord - Vest (cuprinde judete: Cluj, Salaj, Bihor, Bistrita - Nasaud, Maramures, Satu - Mare);

● Regiunea de Dezvoltare Centru (cuprinde judete: Brasov, Covasna, Sibiu, Alba, Harghita, Mures);

● Regiunea de Dezvoltare Bucuresti - Ilfov (include municipiul Bucuresti si judetul Ilfov).

Harta cu regiunile Romaniei

Programul Operational Regional (POR) se adreseaza celor 8 Regiuni de Dezvoltare ale Romaniei, stabilite cu respectarea Regulamentului CE Nr. 1059/2003, referitoare la stabilirea unui sistem comun de clasificare statistica a unitatilor teritoriale.

Regiunile de Dezvoltare sunt unitati teritorial - statistice, alcatuite din 4-7 judete prinasocierea libera a Consiliilor Judetene. Ele corespund nivelului NUTS II in Nomenclatorul Unitatilor Statistice Teritoriale (NUTS) ale EUROSTAT, pentru care se colecteaza date statistice specifice, in conformitate cu reglementarile EUROSTAT pentru teritoriile de nivel NUTS II.

Programul Operational Regional 2007-2013 este unul dintre Programele Operationale romanesti agreate cu Uniunea Europeana, fiind un instrument foarte important pentru implementarea Strategiei Nationale de Dezvoltare si a politicilor de dezvoltare regionala. Programul este accesibil tuturor celor 8 regiuni de dezvoltare ale Romaniei.

Regiunea de Dezvoltare Nord - Est

Economia regionala

Regiunea Nord - Est este regiunea cea mai slab dezvoltata a Romaniei (in 2004, PIB/locuitor reprezenta 69,2% din media nationala). In interiorul regiunii, cele mai sarace zone sunt sudul judetului Iasi, sud-estul judetului Neamt, estul judetului Bacau, judetele Botosani si Vaslui.

Potential de dezvoltare

Pe ansamblul Regiunii Nord - Est sunt evidente discrepantele ca nivel dar si ca potential de dezvoltare intre vestul mai dezvoltat al Regiunii si estul mult ramas in urma (judetele Botosani, Iasi, Vaslui). Sansa zonelor de est, limitrofe granitei de est a Uniunii Europene, Ucrainei si Moldovei, este sa se dezvolte ca areal de servicii de tranzit pentru produsele provenite din tarile fostei URSS (inmagazinare, innobilare si pregatire prin segmentare si impachetare etc). Pentru aceasta trebuie efectuate lucrari de infrastructura, de creare a unor zone cu facilitati specifice (parcuri logistice), asemanatoare celor din porturile Belgiei, Olandei si Germaniei, specializate in astfel de servicii.

Alaturi de pitorescul regiunii, binecunoscuta ospitalitate, traditiile populare, obiceiurile, specificul gastronomiei moldovenesti, traditionalele degustari de vinuri din podgoriile Cotnari si Husi dau culoare locala pentru atragerea turistilor.

Principalele tipuri de turism care pot fi practicate sunt: turismul cultural (muzeistic, etnografic, artistic),, religios, balneo - terapeutic, de agrement, de tranzit, agroturism.

Regiunea de Dezvoltare Sud - Est

Economia regionala

Cu un PIB care reprezinta 11,3% (2004) din economia tarii, regiunea se situeaza pe locul 6, in timp ce pe locuitor acest indicator se situeaza sub media nationala. Pana in 2004, productivitatea muncii detinea o pozitie de mijloc intre regiunile tarii, cu valorile cele mai ridicate in judetul Constanta.

Potential de dezvoltare

Regiunea Sud-Est dispune de o serie de resurse naturale, care valorificate corespunzator, pot juca un rol important in dezvoltarea economico-sociala. Dintre acestea, cele mai importante sunt zacamintele de titeisi gaze naturale (Subcarpatii Buzaului, vestul judetului Braila si sudul judetului Galati), carierele de granit (Muntii Macinului), sarea, etc.

Cel mai important potential pentru dezvoltarea regiunii, este reprezentat insa de resursele turistice:

. Litoralul Marii Negre, care cuprinde 13 statiuni, cu unitati de cazare, tratament si agrement (hoteluri, moteluri, vile, campinguri) desfasurate de-a lungul a 70 km de coasta intre Navodari si Mangalia.

. Delta Dunarii, care prezinta o atractie stiintificasi un potential turistic ridicat, in special dupa includerea sa in 1990, impreuna cu alte zone naturale adiacente, in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii.

. Regiunea beneficiaza de un fond balnear deosebit, cu o veche traditie Lacul Techirghiol, Eforie Nord (namol curativ cu proprietati asemanatoare celui de la Marea Moarta).

. Regiunea prezinta si un cadru promitator pentru dezvoltarea agro-turismului (Braila,Galati si Tulcea) cu resurse importante pentru dezvoltarea turismului de agrement (vanatoare si pescuit) in Insula Mica a Brailei, Insula Mare a Brailei, etc.

. Zona montana din Vrancea si Buzau prezinta interes turistic prin statiunile Soveja si Lepsa, si zone turistice unice in tara, cum ar fi: Vulcanii Noroiosi (Berca), pesterile de la Bozioru, Focurile Vii.

Patrimoniul cultural-istoric al regiunii se remarca cetatile getice, romane, grecesti, bizantine si locasuri manastiresti, majoritatea fiind concentrate in judetele Tulcea si Constanta

Regiunea de Dezvoltare Sud

Economia regionala

In 2004, Regiunea Sud inregistra o valoare a PIB de 2447 euro/locuitor, situata sub media pe tara (2932,8 euro/locuitor), la nivel judetean, cele mai mari valori inregistrandu-se in judetele Arges - 3071 euro/locuitor si Prahova - 2696,9 euro/locuitor, iar cea mai redusa in Calarasi - 1748,2 euro/locuitor. Trasatura esentiala a Regiunii Sud este reprezentata de impartirea acesteia in doua sub-arii cu caracteristici geografice si socio-economice diferite.

Partea de nord a Regiunii (judetele Arges, Dimbovita si Prahova) se caracterizeaza printr-un grad ridicat de industrializare,Prahova detinand locul 1 pe tara in ceea ce priveste productia industriala. Principalele probleme cu care se confrunta acest areal sunt legate de declinul unitatilor industriale, care a generat o rata ridicata a somajului. Inchiderea unor unitati industriale in zonele monoindustriale a determinat aparitia unor grave probleme economice si sociale, in special in zonele urbane monoindustriale: Mizil, Moreni, Plopeni, Urlati, Costesti si Campulung-Muscel.

Potential de dezvoltare

Regiunea Sud are un important potential de dezvoltare economica, diferentiat intre nordul si sudul regiunii. Astfel, in nord exista importante resurse de subsol reprezentate de zacaminte de titei si gaze naturale, carbuni, sare, etc a caror prelucrare si comercializare poate creste valoarea adaugata din regiune. De cealalta parte, in sudul regiunii exista suprafete agricole intinse, care pot sta la baza dezvoltarii unei agriculturi specializate pe anumite tipuri de culturi, corespunzatoare conditiilor pedologice din regiune.

Industria reprezinta cea mai importanta ramura economica a Regiunii Sud daca se are in vedere ca intreprinderile din sectorul industrial au realizat 45,9% din cifra de afaceri totala din regiune (2003). Pe judete, cea mai ridicata cifra de afaceri in industrie este realizata de Prahova (38,0% din cifra de afaceri in industrie la nivelul regiunii), urmata de Arges (33,3%), pe ultimul loc situandu-se Calarasi (4,0%). In regiune exista 11 parcuri industriale, stiintifice si tehnologice, turistice si de agrement (o treime din numarul total de parcuri existente in Romania), 5 dintre acestea fiind localizate in judetul Prahova.

Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest

Economia regionala[2]

Pentru anul 2006, cretterea economica a regiunii Sud - Vest este estimata peste nivelul mediei nationale la 7,2%, fiind sustinuta de o industrie cu o dinamica de 7,5%, productia industriala pe judete inregistrand cresteri semnificative in judetele in care in anul 2005 aceasta s-a diminuat (Gorj circa10%, Valcea aproximativ 15%). Judeþul Mehedinti continua, pentru al doilea an consecutiv, sa inregistreze o reducere a productiei industriale.

Judetul Olt a fost de asemenea unul dintre judetele unde procesul restructurarii industriale a avut drept consecinta pierderi de locuri de munca. Dar, spre deosebire de judetul Gorj, Oltul este un judet puternic agricol, o mare parte a angajatilor din industrie reorientandu-se catre activitati agricole.

Potential de dezvoltare

Construirea celor doua axe prioritare de transport (formate din coridorul rutier IV si coridorul VII - fluviul Dunarea), care vor traversa regiunea va mari gradul de accesibilitate al regiunii si va impulsiona atragerea de investitii, contribuind si la o mai buna mobilitate a fortei de munca. Nu in ultimul rand, derularea proiectelor va implica utilizarea resurselor umane proprii regiunii.

In scopul atragerii investitiei straine, Romania a infiintat de-a lungul Dunarii, zone libere cu facilitati fiscale, dar nici una din acestea nu se afla in Oltenia. Dupa constructia podului Calafat-Vidin peste Dunare, se asteapta ca orasul Calafat va indeplini conditiile pentru a deveni Zona Libera: un punct cheie in traficul international rutier, feroviar si fluvial.

Regiunea are o suprafata agricola totala (de foarte buna calitate) de peste 1,8 milioane, reprezentand 12,3% din terenul agricol din Romania si, de asemenea, beneficiaza de importante resurse hidroenergetice (Dunarea, Oltul, Jiul) si termoelectrice (bazinul carbonifer Jiu-Motru), Oltenia fiind cel mai important producator de energie - aproximativ 3 din totalul pe tara.

Agricultura reprezinta o resursa importanta pentru Regiunea Oltenia, cu peste 1 mil ha utilizate pentru cultura cerealelor (in special porumb si grau), a plantelor oleaginoase (mai ales floarea-soarelui), legume (soia, mazare, fasole, rosii, varza, ceapa) si fructe (mere, pepeni verzi, pepeni galbeni, struguri), cartofi, sfecla de zahar, productia vinului de buna calitate.

Regiunea de Dezvoltare Vest

Economia regiunii[3]

Insemnate resurse de subsol (huila, antracit, metale colorate, argint, aur, roci dure, zacaminte radio-active, izvoare termale si minerale), sol (paduri cu esente valoroase, soluri fertile), climat favorabil, legaturi de transport facile cu centrul Europei si o populatie laborioasa reprezinta coordonatele economice ale regiunii.

Ca si in cazul celorlalte regiuni de dezvoltare, teritoriul regiunii Vest - Romania poate fi impartit in doua subregiuni, confruntate cu probleme structurale distincte si grad diferit de dezvoltare.

Prima, include teritoriul judetelor Caras-Severin si Hunedoara, la care se adauga orasul Nadrag si aria adiacenta acestuia, localizate in jud. Timis.

Cea de a doua subregiune cuprinde teritoriul judetelor Timissi Arad. Aceasta subregiune cu dezvoltare industriala timpurie, complexa si diversificata (industrie usoara, constructoare de masini, electrotehnica etc) este in prezent arealul favorit al investitiilor straine productive in Romania .

Potential de dezvoltare

Domeniile in care Regiunea Vest prezinta un potential de dezvoltare ridicat sunt cercetarea- dezvoltarea-inovarea, Regiunea Vest avand o traditie universitara de peste 80 ani, serviciile si turismul, acestea din urma capatand o importanta din ce in ce mai mare la nivelul regiunii.

Cercetarea (centre de cercetare si universitati) din domeniile medical, industrie constructoare de masini, minier, chimie, agricultura, se concentreaza in principal in judetul Timis (18), centre de cercetare existand si in judetele Hunedoara (6), Caras-Severin (4) si Arad (2).

De asemenea, Regiunea de Dezvoltare Vest este o zona cu potential turistic variat. Conditii speciale pentru practicarea agroturismului se afla in judetul Caras-Severin, in Muntii Apuseni (in vecinatatea orasului Brad), cat si in vestul si sudul judetului Hunedoara (Sarmisegetuza - aici fiind situate vechile vestigii ale fostei capitale ale regatului Daciei din perioada pre- romana). Alte forme de turism practicabile in regiune sunt turismul termal-balnear (Baile Herculane, Moneasa, Lipova, Bazias, Geoagiu), de afaceri (Timisoara) si de tranzit (culoarele de circulatie rutiera internationala Nadlag-Deva si Timisoara-Herculane).

Turismul urban poate fi, de asemenea, dezvoltat, in regiune existand 42 de orase, ce conserva un valoros patrimoniu arhitectural, muzee in diverse domenii: istorie, arheologie, arta, stiintele naturii, mineralogie, etnografie, tehnice, unele dintre acestea fiind si in aer liber.

Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest

Economia regionala[4]

Regiunea Nord-Vest participa, in anul 2004, cu o pondere de 12,3 % la formarea PIB-ului national, situandu-se, din acest punct de vedere, pe locul trei intre cele opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei (dupa Regiunile Bucuresti-Ilfov cu 19,5 % si Sud cu 12,8 %).

Potential de dezvoltare

Regiunea Nord-Vest, detine un potential de dezvoltare variat si diferentiat teritorial. Astfel, de la orasele mari ale regiunii (Cluj-Napoca, Oradea, etc), pana la cele mai izolate zone, pot fi identificate resurse locale pe baza carora sa se poata realiza dezvoltarea durabila a acestora.

Daca in marile centre urbane exista o multitudine de resurse si oportunitati de dezvoltare, in zonele izolate, pe langa efectele negative presupuse de acest statut, existasi un aspect pozitiv, reprezentat de conservarea culturii populare si a traditiilor, care poate fi valorificat turistic.

De altfel, regiunea are un potential turistic apreciabil: vestigii arheologice, rezervatii naturale, lacuri glaciare si de acumulare, numeroase pesteri, statiuni balneo-climaterice, conditii favorabile practicarii turismului montan, de agrement si odihna. Exista, de asemenea, mai multe zone etnofolclorice care au permis dezvoltarea agro-turismului in Maramures, Cluj si Bihor. Prin apropierea de Europa Centrala, relief de mare originalitate (pesteri, defilee, etc.), clima favorabila, inaltimi reduse (cca. 1800 m), Muntii Apuseni au sansa de a deveni o atractie pentru turismul de drumetie, ai carui practicanti cauta conditii de cazare simple in medii cat mai naturale.

Aceste judete dat fiind potentialul turistic pe care il au concentreazasi cea mai mare pondere a cererii inregistrand impreuna 80,2% din sosirile totale in regiune, precum si 80,8% din numarul total de innoptari din regiune.

Regiunea de Dezvoltare Centru

Economia regionala[5]

In 2004, Regiunea Centru avea un PIB/loc de 3.056,9 euro (4% peste media nationala).

Judetele Sibiu si Brasov inregistreaza valori mai mari decat media regionalasi nationala, cu valori de 3198,7 respectiv 3.515,9 euro/locuitor. Celelalte trei judete inregistreaza valori ale PIB/locuitor aflate atat sub media regionala cat si sub cea nationala. Industria si serviciile contribuie la formarea PIB, cu respectiv 33,8% si 47,4%. Sectorul agricol contribuie in proportie de 13,3%, iar sectorul de constructii cu 5,4%.

In anul 2006, productia industriala din regiunea Centru, va continuat sa creasca in judetul Alba, cu un ritm spectaculos de peste 20%. La nivelul Brasovului, un judet cu pondere in industria regiunii, s-a realizat, de asemenea, un salt al productiei industriale de peste 20%. Sunt si judete cu scaderi semnificative, de circa 10% (Muresul, judet care da aproximativ 25% din industria regiunii).

Potential de dezvoltare

Potentialul Regiunii Centru este variat, dispunand atat de resurse naturale cat side resurse umane, sociale si economice. Reteaua de universitati din Regiunea Centru este foarte bine dezvoltata, cele din Targu Mures fiind renumite in domeniul farmaceutic, al medicinei precum si in domeniul artei teatrale, Brasov pentru profilul tehnic si silvic, cea din Sibiu pentru profile umaniste. Profilele de inginerie sunt, de asemenea, bine reprezentate.

Potentialul turistic al Regiunii Centru este foarte variat, atat datorita reliefului cat si datorita varietatii istorice si culturale. Numarul statiuni lor in care se practica sporturi de iarna este de 17, unele fiind de renume international (Predeal, Poiana Brasov, Paltinis).

In Regiunea Centru sunt baze importante de tratament, 4 statiuni sunt declarate statiuni de interes national (Covasna-judetul Covasna, Predeal - judetul Brasov, Baile Tusnad- judetul Harghita, Sovata- judetul Mures),iar alte 11 sunt considerate de interes local1. Aceste statiuni dispun de exceptionale resurse curative naturale, dar de o infrastructura invechita, servicii necorespunzatoare, promovare insuficientasi oferte nediversificate.

A inceput sa se dezvolte agroturismul, beneficiind de potentialul reprezentat de gospodariile populatiei din mediul rural (sunt omologate de ANT 237 pensiuni agroturistice)

Regiunea de Dezvoltare Bucuresti-Ilfov

Economia regionala[6]

Economia Regiunii este dominata in cea mai mare parte de functiile capitalei, populatia activa a regiunii fiind legata de unitatile care isi desfasoara activitatea aici. Regiunea Bucuresti-Ilfov reprezinta cea mai mare aglomerare industriala a Romaniei, in care sunt prezente toate ramurile industriale. Declinul industrial treptat de dupa '90 a dus la pierderea a numeroase locuri de munca, iar inchiderea accelerata a multor intreprinderi ineficiente a accentuat diminuarea fortei de munca din industrie si migrarea ei catre sectorul tertiar.

Astfel, populatia ocupata s-a inscris pe un trend ascendent in anul 2005 inregistrand cea mai ridicata valoare (1012,1 mii persoane) cu 9,3% mai mult fata de anul 2004. In Ilfov cresterea a fost de 11,8% iar in municipiul Bucuresti de 9%. Pentru anul 2006 a fost estimata o crestere de circa 4%.

Potential de dezvoltare

Prezenta capitalei tarii in centrul Regiunii este coplesitoare datorita marimii populatiei, a fortei economice si a concentrarii activitatilor umane, a echiparii fizice si institutionale.

Puterea de polarizare a capitalei iradiaza mult dincolo de granitele administrative ale sale. Densitatea mare a populatiei si concentrarea serviciilor si activitatilor economice fac

din Municipiul Bucuresti cea mai mare piata din Romania, precum si una dintre cele mai mari din Sud-Est-ul Europei.

Structura economica a regiunii reflecta, de asemenea, functiile de servicii ale capitalei tarii, in timp ce constructiile, transportul, educatia, cercetarea si sectorul TIC sunt cele mai importante sectoare ale regiunii contribuind la cresterea competitivitatii si potentialului de dezvoltare. Oportunitatile cheie sunt oferite de posibilitatea integrarii educatiei, cercetarii, inovarii si afacerilor pentru imbunatatirea inovarii in activitatile economice, folosind resursele umane calificate si bine pregatite. Dezvoltarea economica si sociala din ultimii ani a capitalei a condus la o nevoie acuta de spatii pentru amplasarea de noi cartiere rezidentiale, activitati comerciale, etc, astfel incat granitele geograficesi administrative ale orasului au devenit necorespunzatoare .