ASPECTE GENERALE PRIVIND REPUBLICA MOLDOVA - Fondul turistic natural

ASPECTE GENERALE PRIVIND REPUBLICA MOLDOVA

Spatiul Modovei istorice aflandu-se in partea de sud a Europei Centrale, invecinat cu aria peninsulei Balacanice, modest ca suprafata a fost intotdeauna accesibil pentru toti cei care au dorit sa-l viziteze. Teritoriul Moldovei prezinta un interes turistic foarte mare pentru cetatenii locali (care doresc tot mai mult sa-si cunoasca plaiul natal), pentru conationalii nostri din Tara si de pe alte meleaguri, precum si pentru oaspetii straini. Atractivitatea acestui spatiu se explica prin varietatea si contrastul elementelor natural intalnite aici pe o suprafata relativ mica, precum si prin istoria bine cunoscuta a poporului roman.

1. Scurt istoric al tarii

In antichitate, teritoriul Moldovei era locuit de daci. Situata pe o ruta strategica intre Asia si Europa, Moldova a fost invadata pe parcursul istoriei de diverse popoare, printre care amintim locuitorii Rusiei kievene si mongolii.

In Evul Mediu viitoarea provincie Basarabia (care cuprindea initial sudul actualei Basarabii cunoscut si ca Bugeac), apoi partea dintre Prut si Nistru a Moldovei si Tinutul Hertei) constituia partea estica a Tarii Moldovei. In secolul al XVI-lea, Principatul Moldova a trecut sub suveranitatea Imperiului Otoman. Ulterior, prin Tratatul de la Bucuresti din 1812, Basarabia a intrat in componenta Imperiului Rus.

Prin Tratatul de la Paris din 1856, pentru a inlatura Rusia de la gurile Dunarii, marile puteri europene restituiau Moldovei doar sudul Basarabiei cu cele trei judete: Cahul, Ismail, Bolgrad. La 24 ianuarie 1859, se puneau bazele statului national roman, prin unirea Moldovei cu tara Romaneasca sub domnia unica a lui Alexandru Ioan Cuza. Noul stat cuprindea si sudul Basarabiei.

Prin Tratatul de la Berlin (1878), marile puteri obliga Romania sa cedeze Rusiei sudul Basarabiei, in schimbul Dobrogei si a recunoasterii, de jure, a independentei Romaniei fata de Imperiul Otoman. Lucrul acesta a adancit resentimentele romanesti la adresa Rusiei.

In ianuarie 1918, dupa Revolutia Rusa, Basarabia si-a proclamat independenta, iar la 9 aprilie s-a unit cu Regatul Romaniei.

Ulterior, in iunie 1940, in contextul pactului Molotov-Ribbentrop, Romania a fost fortata de URSS (Rusia) sa cedeze Basarabia si Bucovina de Nord. La 2 august 1940, a fost constituita Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca, care cuprindea cea mai mare parte a provinciei istorice Basarabia, dar si un teritoriu in stanga Nistrului. Herta, Bucovina de Nord si Bugeacul au fost incorporate in RSS Ucraineana. In iunie 1941 Romania, aliata cu Germania, declara razboi URSS, recupereaza Basarabia. La 24 august 1944 trupele sovietice ocupa din nou Basarabia.

La 27 august 1991 in timpul prabusirii imperiului sovietic, Republica Moldova si-a declarat independenta, devenind un stat-membru al ONU Organizatia Natiunilor Unite.

Imediat dupa proclamarea independentei, a aparut o miscare care sprijinea reunificarea cu Romania, dar un referendum desfasurat in martie 1994 a aratat ca marea majoritate a votantilor prefera independenta .

Asezarea geografica si caile de acces

Republica Moldova este un stat situat in estul Europei, intre Romania (vest) si Ucraina (est) (anexa 1), cu suprafata de 33843,5 km², cu capitala Chișinau (anexa 2). Granita cu Romania urmeaza aproape in intregime raul Prut si pe o distanta foarte scurta Dunarea.

Figura nr. 1: Localizarea geografica a Republicii Moldova

Sursa: www.ro.wikipedia.org

Lungimea totala a hotarului national constituie 1389 km, inclusiv 939 km - cu Ucraina, 450 km - cu Romania. Cel mai de nord punct al tarii este satul Naslavcea (480 21' N 270 35' E), iar cel mai sudic - Giurgiulesti[2] (450 28' N 280 12' E), care e si unica localitate pe malul Dunarii. Punctul cel mai de vest este satul Criva (48 0 16' N 26 0 30' E), cel mai de est - satul Palanca (460 25' N 300 05'E).

Numarul populatiei stabile al Republicii Moldova a constituit 3572,7 mii persoane, din care 1476,1 mii (41,3%) - populatia urbana si 2096,6 mii (58,7%) - cea rurala .

Republica Moldova are un teritoriu in stanga Nistrului (Transnistria), locuit in majoritate de moldoveni (42%), si in proportii relativ egale de rusi si ucraineni. Aceasta este o ramasita a RSSA Moldovenesti din perioada interbelica. In 1990, odata cu izbucnirea conflictului din Transnistria, autoritatile de la Chisinau au pierdut controlul acestei regiuni, care si-au autoproclamat independenta sub numele de Republica Moldovenesca Nistreana.

Republica Moldova face parte din grupul tarilor bazinului Marii Negre. Cu acestea, precum si cu statele dunarene, intretine strinse legaturi comerciale reciproc avantajoase. Hotarul ei de sud se intinde pina aproape de Marea Neagra, iesirea la mare deschizindu-se prin limanul Nistrului si fluviul Dunarea.

Pozitia fizico-geografica a Republicii Moldova a determinat variatele particularitati ale conditiilor ei naturale.

Caile de acces

In 2002, principalele cai de transport in Republica Moldova erau cele feroviare (1 138 km), rutiere (12 719 km in total, printre care 10 977 km suprafata pavata) si cele aeriene (6 aeroporturi pavate din care unul international).

a)      Transportul aerian

Moldova dispune de patru aeroporturi, dintre care trei sunt civile Chisinau, Balti si Cahul, iar unul Marculesti este mixt (militar si civil). Toate patru dispun de statut de aeroport international. Dar numai aeroportul Chisinau, corespunde unui aeroport de clasa internationala, are zboruri regulate planificate catre si dinspre anumite destinatii internationale. Aeroportul este deschis 24 de ore, dispune de control vamal, verificari ale securitatii aeriene si echipament de supravietuire aeriana.

Aeroportul din Balti este certificat si deschis pentru transporturile de calatori si marfuri, dar in prezent este utilizat doar pentru zboruri neregulate unice. Aeroporturile din Cahul si Marculesti se afla in proces de certificare de catre Administratia de Stat a Aviatiei Civile (ASAC).

Principalul operator aerian in Republica Moldova este Compania Aeriana de Stat "Air Moldova" care a asigurat transportul a 51,8% de calatori din totalul de 483,7 mii, transportati in 2005, ce este in crestere cu 14,7% comparativ cu 2004. Pe langa "Air Moldova", mai sunt licentiati in vederea efectuarii operatiunilor de transport aerian alti 13 operatori aerieni.

Principalul aeroport al tarii este Aeroportul International Chi inau La inceputul lui 2006, aeroportul Chi inau oferea zboruri directe spre destinatii internationale precum Bucuresti-Henri Coanda, Timisoara-Traian Vuia, Atena, Bologna, Budapesta, Istanbul, Kiev, Larnaca, Lisabona, Moscova, Praga, Roma, Tel Aviv, Verona,Londra si Viena.

Calea aerului devine o modalitate dintre cele mai preferate pentru turistii straini care viziteaza tari. Companiile aeriene ale Republicii Moldova, impreuna cu companiile straine, presteaza servicii de transport pasageri prin curse regulate si charter, asigurand legaturi directe cu circa 20 de destinatii, iar cu transbordari - cu majoritatea tarilor lumii. In ultimii ani s-a observat o reducere a numarului de destinatii si de curse catre tarile CSI, insa este evidenta tendinta de crestere a numarului de destinatii si servicii prestate tarilor din Europa de Vest si de Sud.

b)      Transportul feroviar

Sistemul retelelor constituie un fragment al fostelor retele ale URSS cu mici modificari cantitative, in sensul micsorarii lor. Pana in prezent este folosit acelasi tip de vagoane, locomotive, acelasi sistem de semnalizare, de edificare a retelelor etc.

Caile ferate ale Republicii Moldova dispun de 2214 km de retele de cale ferata, dintre care in exploatare se afla 1163 km, inclusiv 13,9 km de retele cu latimea de 1435 mm (ecartament european). Asigurarea Republicii Moldova cu reteaua de cai ferate de folosinta generala alcatuieste 2,7 km la 10 mii locuitori, densitatea medie a ei fiind de circa 33 km la 1000 km

In luna octombrie a fost lansat tronsonul de cale ferata Revaca - Cainari, care a legat magistralele europene CE 95 si E560, care sunt parti ale Acordurilor europen AGC si respectiv AGTC.

Principalele jonc iuni feroviare ale Republicii Moldova se afla in Chi inau, Tighina, Ungheni, Ocnita, Balti si Basarabeasca. Legaturile externe directe cu Odesa (in Ucraina) la Marea Neagra si cu orasele romanesti Iasi si Galati interconecteaza reteaua republicana. Prin aceste conexiuni, rutele feroviare moldovenesti se diversifica si cuprind urmatoarele destinatii: Rusia (Moscova si Sankt Petersburg), Belarus (Minsk), Ucraina (Kiev, Odesa, Nikolaev, Cernauti, Herson, Ivano-Frankovsk, Krivoi Rog etc.), Romania (Bucuresti, Iasi, Brasov, Cluj-Napoca, Constanta etc.), Turcia (Istanbul), Bulgaria (Sofia), Republica Ceha (Praga) si Germania (Berlin). Multe dintre aceste rute sunt zilnice.

Nu sunt intreprinse actiuni in vederea electrificarii caii ferate, dar la acest capitol suntem unica tara din regiune care nu are linii de cale ferata electrificata. Conform calculelor efectuate de specialistii in domeniu , economia realizata in urma trecerii la tractiunea electrica, la aceleasi volume transportate de marfuri si calatori, va constitui nu mai putin de 20 mil. dolari SUA, adica investitiile efectuate pentru realizarea electrificarii vor fi rambursate intr-o perioada de cel mult 5 ani.

c)      Transportul rutier

Drumurile pe care se transporta peste 70 % din volumul de marfuri reprezinta un element esential al potentialului economiei nationale a tarii, pe ele se transporta cea mai mare parte a materiei prime, materialelor, marfurilor, produselor agricole, fortei de munca, atat locale cit si la nivel national si international.

Comparativ cu tarile Uniunii Europene, dezvoltate din punct de vedere a infrastructurii transportului rutier, Moldova a continuat sa se mentina pe o treapta inferioara in ce priveste densitatea retelei de drumuri publice, calitatea acestora, atat si in asigurarea fondurilor necesare pentru intretinerea si reparatia drumurilor. Astfel, statistica mentioneaza ca an de an asigurarea fondurilor a fost sub limita celor necesare pentru activitatea de drumuri.

In Fondul Rutier a constituit 76 mln. Lei, in 2002 - 80 mln. Lei, in 2003 - 96 mln. Lei, in 2004 - 121 mln. lei, in 2005 - 150 mln. Lei, iar pentru 2006 au fost stabilite prin Legea bugetului doar 170 mln. Lei. In aceiasi perioada costurile materialelor a crescut cu 50-60%, iar a combustibilului cu 55%. Anual din cauza finantari insuficiente ajung in stare foarte proasta si se distrug sute de kilometri de drumuri auto.

Reteaua publica de drumuri din Republica Moldova este de 12 719 km, dintre care 87% cu suprafata pavata. Din acest total 3 669 km formeaza drumurile nationale, iar 6 834 km sunt drumuri locale, calitatea lor, insa, nu corespunde standardelor internationale.

Drumurile publice, principala cale de transport intern, leaga orasele mari ale Moldovei. Acestea, insa, se afla intr-o stare generala proasta. In plus, lipsa de combustibili ingreuneaza transportul auto interurban. Deplasarea pasagerilor pe teritoriul republicii se face in cea mai mare parte prin curse regulate de autobuze si microbuze (aproximativ 17 mii).

d)      Transportul naval (fluvial)

In prezent Republica Moldova dispune de 74 mijloace de transport naval, dintre care 39 navigheaza pe raurile Nistru si Prut, 28 pe raul Dunare si 7 de tip rau-mare navigheaza in Marea Neagra si Marea Azov.

Asigurarea Republicii Moldova cu reteaua de cai navigabile navale ramane insuficienta si alcatuieste - 556 km, dintre care cu adancimi garantate - 85 km, din 1200 km posibile.

Exista 4 porturi: Giurgiulesti (pe raul Dunare) si Ungheni (pe raul Prut), care sunt sub controlul autoritatilor centrale si porturile de pe raul Nistru Bender si Rabnita aflate sub controlul autoritatilor separatiste nerecunoscute.

Pentru intretinerea sectorului tehnic Ungheni, au fost efectuate lucrari de adancire si indreptate a albiei raului Prut doar pe sectorul 385-405 km.

In ultimii ani a continuat amenajarea raului Nistru si Prut pentru navigatie in baza Acordului european privind principalele cai navale interne de importanta internationala, dar din insuficienta de surse nu a fost posibil de realizat toate lucrarile necesare.

Principalele marfuri transportate raman a fi materialele de constructie. Transportul naval se realizeaza in principal pe sectoarele Cosauti - Dubasari si Tighina - delta raului Nistru - cale navigabila interna de importanta internationala E 90-03 si pe sectorul Ungheni - delta raului Prut - cale navigabila interna de importanta internationala E 80-07, inclus in coridorul VII - Dunare a programului TACIS.

In Republica Moldova raurile Nistru si Prut sunt navigabile, insa transportul naval joaca un rol prea putin important in sistemul de transport republican. In 1990 doar 317 milioane de tone-kilometri de marfa au fost transportate pe apele interne, in comparatie cu 15 007 milioane tone-kilometri pe cai ferate si 1 637 milioane tone-kilometri pe reteau de drumuri.

Pe Nistru se organizeaza excursii turistice spre Odesa, cu vapoare de capacitate medie (200-400 de locuri) si diferite nave rapide si salupe.

Republica Moldova are acces la Dunare prin portul Giurgiulesti, unde in 2006 a fost finalizata constructia unui terminal petrolier.

Importanta transporturilor pentru Republica Moldova este prezentata de cativa factori determinanti printre care:

fiind o tara mica, cu costuri de producere scazute, comertul international este esential, care poate fi realizat numai prin intermediul transportului;

economia tarii este bazata in special pe agricultura si industrie agricola, care este foarte dependenta de buna functionare a industriei transporturilor si o infrastructura calitativa, ce ar asigura accesul producatorilor agricoli la piete;

comertul exterior al Moldovei este preponderent cu Rusia si Ucraina (cu extindere treptata spre Europa de Vest si Sud-Est), produsele de baza fiind produse agricole si produse alimentare foarte sensibile la costul transporturilor, acesta este un tribut platit pozitiei geografice a tarii unde sunt utilizate in special transporturile rutiere si feroviare mult mai scumpe ca cele fluviale sau maritime;

solicitare ridicata de transport de calatori datorita faptului dispersarii localitatilor rurale si necesitatii deplasarii cetatenilor la serviciu, servicii sociale sau administrative;

cu exceptia transporturilor rutiere si cateva companii aeriene, sectorul este dominat de companii total sau partial de stat;

La momentul de fata infrastructura atat rutiera cat si cea feroviara este foarte grav deteriorate, majoritatea drumurilor si cailor ferate sunt intr-o stare depasita de exploatare si necesita renovare.

Sistemul de transport ocupa un loc important in dezvoltarea economica a Republicii Moldova. Procesele ca au loc in acest domeniu corespund dezvoltarii economice a tarii. In prezent transporturile reprezinta in jur de 9% din PIB si cota lor este in continua crestere (in special transportul rutier si aerian).

3. Resursele turistice

In perioada postbelica in Basarabia s-au facut primii pasi in cunoasterea, aprecierea si valorificarea patrimoniului national natural si istorico-cultural in scopuri turistice si de agrement. Se mentiona ca mai multe obiective naturale, cum ar fi mendrele Nistrului, izvoarele cu ape minerale care contineau pucioase, numite "Burcute", sectoarele de vegetatie silvica foarte variate, peisajele naturale de o rara frumusete, salba de cetati de la Hotin, Soroca, Tighina, Cetatea Alba, Chilia, renumitele podgorii, cum erau cele de la Cazanesti, Romanesti, Calarasi, Suruceni, Sabo cu intreprinderile lor de producere a vinurilor naturale sampanizate, faimoasele livezi din judetele Lapusna, Orhei, Tighina etc, ar avea o atractivitate turistica nu mai mica decat obiectivele naturale si antropice din multe alte tari europene.

Fondul turistic natural

Republica Moldova dispune de un valoros potential turistic natural, care se impune prin atractii de un pitoresc deosebit, constituind unul dintre cele mai bogate resurse turistice[4].

Ariile naturale protejate din Moldova (anexa 3) sunt prezentate in calitate de 5 rezervatii stiintifice (cu o suprafata totala de circa 19,4 mii ha) 63 rezervatii naturale silvice, de plante medicinale si mixte (peste 8009ha), 288 de monumente ala naturii - geologice si paleontologice, hidrologice, botanice (2906 ha), 32 arii cu management multifunctional reprezentate de sectoare cu vegetatie de stepa, de lunca, perdele forestiere de protectie (peste 1000 ha), o gradina botanica (105 ha) si o gradina zoologica (20 ha). In afara de acestea, in republica exista 433 arbori seculari luati sub protectia statului si 269 specii de animale si plante, incluse in Cartea Rosie a Republicii Moldova[5].

Elementele reprezentative ale potentialului natural, care pot conferi o calitate necesara dezvoltarii turismului, sunt:

Relieful tarii reprezinta o campie deluroasa, inclinata de la nord-vest spre sud-est cu altitudinea medie de circa 147 m deasupra nivelului marii. In partea centrala a ei se afla Codrii, regiunea cea mai ridicata, cu altitudinea maxima de 429,5 m (dealul Balanesti, raionul Nisporeni) si puternic fragmentata de vai si valcele. Procesele erozionale si alunecarile de teren au conditionat formarea hartoapelor, care prezinta niste amfiteatre in spatiul carora sunt situate localitati rurale. Pitorescul peisaj al codrilor, care e foarte asemanator cu o regiune premontana, a fost numit de catre geomorfologul si pedologul rus Vasili Dokuceaev "Elvetia basarabeana". Sud-vestul tarii si teritoriul de pe cursul inferior al Nistrului au relief de campie mai putin fragmentata.

Invelisul de sol al Moldovei este manos si variat, fiind constituit din peste 745 de varietati de soluri. Cernoziomurile alcatuiesc circa 75% din suprafata teritoriului tarii. Solurile brune si cenusii de padure ocupa 11%, iar cele aluviale, adeseori salinizate si inmlastinite - 12%.

Resursele minerale ale Republicii Moldova sunt reprezentate preponderent de roci sedimentare, cum ar fi calcarul, creta, ghipsul, nisipul, gresia, bentonita, tripoli si diatomita, care pot fi folosite la constructii, la producerea cimentului si a sticlei, in industriile alimentara, chimica, metalurgica etc. Pe teritoriul Republicii Moldova au fost identificate minerale nemetalice ca grafitele, fosforitele, zeolitele, fluoritele, baritele, iodurile si bromurile, precum si unele metale industriale ca fierul, plumbul, zincul si cuprul. Moldova poseda si depozite mici de lignite, petrol si gaz natural.

Clima Republicii Moldova este temperat continentala, caracterizandu-se prin lungi perioade fara inghet, ierni scurte si blande, veri lungi si calduroase, precipitatii modeste si lungi perioade secetoase la sud. Temperatura medie anuala creste de la 8-9 ^oC la nord pana la 10-11 ^oC la sud. Precipitatiile medii anuale variaza intre 600-650 mm la nord si centru si 500-550 mm la sud si sud-est.

Flora Republicii Moldova, variata si bogata, cuprinde peste 5,5 mii specii de plante salbatice. Diversitatea botanica a tarii este conditionata de pozitia geografica, de caracteristicile sale topografice si de clima. La nivel de landsaft, teritoriul ei este situat in trei zone naturale: padure, silvo-stepa si stepa. Predomina padurile de foioase, specifice Europei Centrale. Cele mai intinse masive forestiere sunt situate in centrul tarii, fiind reprezentate prin rezervatiile "Codrii" si "Plaiul Fagului". Ecosistemele forestiere ale tarii contin 45 specii bastinase de copaci, 81 specii bastinase de arbusti si 3 specii native de liane arboricole. Printre cele mai raspandite specii native de plante lemnoase care se intalnesc in padurile noastre sunt stejarul comun (Quercus robur), gorunul (Quercus petraea), stejarul pufos (Quercus pubescens), frasinul European (Fraxinus excelsior), carpenul european (Carpinus betulus), ulmul comun (Ulmus laevis), artarul sicomor (Acer pseudoplatanus), teiul comun (Tilia cordata), mesteacanul european (Betula pendula) si fagul european (Fagus sylvatica).

Potentialul de recretie al obiectivelor naturale silvice al Republicii Moldova este destul de modest. Astazi spatiile impadurite ocupa mai putin de 9 % din suprfata republicii, fata de 25 % in trecut. Padurile propriu-zise ocupa o arie si mai mica. Predomina padurile cu frunza lata de tipul celor din Europa centrala, componenta floristica a carora este destul de diversa, enumarand circa 100 specii de arbori si arbusti. Cea mai raspandita specie este stejarul, care ocupa aproximativ 2/3 din suprafetele impadurite.

Cu toate ca in Basarabia suprafata spatiilor impadurite este redusa, aici s-au mai pastrat unele paduri si parcuri pretioase luate sub protectia statului, care pot fi incluse in rutele turistice. Cea mai importanta arie este zona Codrilor Bacului, in care s-au pastrat sectoare de padure naturala. Pentru organizarea rutelor turistice pot fi folosite toate rezervatiile naturale, padurile si sectoarele de padure.

Obiective atractive din acest punct de vedere sunt si parcurile din localitatile Republicii Moldova, care majoritatea sunt folosite ca zone de odihna de scurta durata.

Selectiile dentrologice ale parcurilor cuprind pest 200 specii si forme de diferiti arbori si arbusti, inclusiv plante exotice aduse din diferite tari ale lumii. In aceste parcuri pot fi intalnite astfel de specii rare, cum sunt bradul de balsam, bradul alb, molidul intepator, molidul de Arizona, tisrul, duglasul verde, zada, deverse specii de artar, tei, scorus etc.

In Republica Moldova s-au pastrat peste 400 de arbori seculari, majoritatea carora au o varsta de la 150 ani in sus. Evidenta acestor arbori in calitate de monumente ale naturii a inceput inca cu 60 de ani in urma. Prin Hotararea Consiliului de Ministri al Romaniei din anul 1937, de rand cu alte monumente ale naturii, au fost evidentiati doi stejari si un par din parcul de la Manzar.

Peste jumatate din numarul total al arborilor seculari sunt reprezentati de stejarii pendunculati (58,0 %), o buna parte - de fagi (8,9 %) si pini de padure (5,6%). Cei mai numerosi arbori seculari luati la evidenta se afla in Codrii Bacului si Ichelului (120 sau 28 % din numarul lor total), regiunea Nistrului inferior (107 sau 24,9 %) si in municipiul Chisinau (87 sau 20,3 %).

Deosebit de atractive pentru turisti pe la sfarsitul primaverii - inceputul verii pot deveni locurile unde cresc plante melifere (copaci, arbusti, plante anuale). In calitate de exemplu poate fi adus salcamul, floarea lui. In scopul admirarii si savurarii mirosului puternic si placut al florii de salcam, in timpul infloririi acestui copac (pana la inceputul lui iunie), cand spre aceste arii pot fi organizate rute speciale pentru turisti, in special pentru cei straini, preferabil veniti din tarile situate mai la nord spre Republica Moldova, unde acest copac nu creste. Atractivitatea turistilor spre aceste obiective poate fi marita mult pe seama organizarii degustarii mierii de salcam de la prisacarii locali si realizarea acestui produs .

Sunt de perspectiva in acest sens si rutele spre locurile (mai putin evidentiate) unde cresc teii, livezile de meri, prini, visini. Podgoriile cu vii, campurile unde se cultiva plante oleaginoase si medicinale in timpul infloririi lor.

Incepand cu mijlocul verii si indeosebi toamna, viile si livezile devin atractive pentru recolta lor.

Astfel Republica Moldova poate deveni o adevarata Californie Europeana a fructelor, strugurilor (anexa 4), vinului, mustului de vin si de fructe, mierii de albine. Aceste produse delicioase cu calitati gustative de exceptie, pot deveni si mai valoroase pentru sanatate si apreciate, daca vor fi recunoscute si se vor realiza ca produse ecologic pure.

Fauna Republicii Moldova este relativ bogata si variata. In tara vietuiesc peste 15,5 mii specii de animale, inclusiv 461 specii de vertebrate si peste 15.000 specii de nevertebrate. Dintre vertebrate se intilnesc 70 specii de mamifere, 281 specii de pasari, 14 specii de reptile, 14 specii de amfibieni si 82 specii de pesti. Cele mai raspindite specii native de mamifere sint liliacul urecheat (Plecotus auritus), ariciul comun (Erinaceus europaeus), cirtita europeana (Talpa europaea), chitcanul comun (Sorex araneus), nictalul (Nyctalus noctula), veverita comuna (Sciurus vulgaris), iepurele comun (Lepus europaeus), tistarul european (Citellus citellus), tistarul patat (Citellus suslicus), soarecele domestic (Mus musculus), sobolanul sur (Rattus norvegicus), soarecele de padure (Apodemus sylvaticus), soarecele de cimp (Apodemus flavicollis), vulpea comuna (Vulpes vulpes), caprioara (Capreolus capreolus), mistretul (Sus scrofa), bursucul (Meles meles), jderul de piatra (Martes foina), dihorele european (Mustela putorius) si nevastuica (Mustela nivalis).

Reteaua hidrografica include peste 3000 de rauri si raulete, dintre care 10 au lungimea de peste 100 km. Principalele rauri sunt Nistru (1352 km, pe teritoriul tarii - 657 km), Prut (976 km, pe teritoriul tarii - 695 km), Raut (286 km), Cogalnic (243 km, pe teritoriul tarii - 125 km), Bic (155 km), Botna (152 km).

Lacuri naturale in Republica Moldova sunt numai cateva (Beleu, Manta, Antonesti in cursul inferior al Prutului si Bac, Crasnoe in ValeaNistrului) si ele sunt mici, fiind folosite pentru pescuit.

Republica Moldova dispune de o retea de peste 1600 de lacuri de acumulare (artificiale), majoritatea carora au o arie de pana la 20-30 ha. Din ele 22 au suprafete de peste 100 ha fiecare. Luate impreuna aceste lacuri ocupa o suprafata totala de aproape 25 mii ha, acumuland peste 1 miliard m³ de apa. Cele mai mari din aceste lacuri sunt situate la Costesti pe Prut (7700 ha), la centrala hidroelectirca de la Dubasari (6750 ha), Centrala termoelectrica Cuciurgan (2800 ha), Taraclia (1129 ha), Ghidighici (900ha) si Ialoveni (708ha). In mai multe din aceste lacuri se cresc pesti de calitate superioara, cum ar fi crapii argintii solicitati pretutindeni.

O insemnatate considerabila pentru recreatie au izvoarele in numar de peste 3000, indeosebi cel cu ape minerale. In 1965 pe teritoriul republicii au fost atestate peste 70 izvoare cu ape minerale, dupa componenta lor chimica de 27 tipuri, folosite inca destul de modest pentru tratarea diferitelor maladii. Catre finele anului 2002 in republica existau 45 zacaminte cu ape minerale tamaduitoare de mai toate varietatile, cu exceptia apelor carbonizate gen "Narzan".

Cele mai importante concentrari de ape minerale se gasesc in zona nistreana (indeosebi in sectorul de la Varnita pana la Olanesti) si in zona pruteana (din preajma oraselor Ungheni si Cahul). Mai valoroase pentru tratament sunt apele minerale din vreo 20 izvoare, inclusiv de la Cahul, precum si cele de la Harjauca, Camenca si Vulcanesti. Apele din izvoarele de la Chisinau si Varnita se comercializeaza in calitate de apa potabila.

Rezervatii si monumente ale naturii

Cele mai impresionate obiective si monumente naturale de interes turistic din Republica Moldova sunt situate in ariile, cu statut diferit, protejate de catre stat. Aceste arii sunt prezentate in calitate de rezarvatii stiintifice, parcuri nationale, monumente ale naturii (geologice si paleontologice, botanice), rezervatii naturale, rezervatii peisagistice, rezervatii de resurse, arii cu management multifunctional (sectoare cu vegetatie de stepa, de lunci etc), rezervatii biosferice, gradini botanice, gradini dendrologice, monumente de arhitectura peisagistica si gradini zoologice.

In Republica Moldova sunt prezentate aproape toate aceste categorii de arii naturale protejate, cu exceptia parcurilor nationale si rezervatiilor biosferice care se afla in curs de organizare.

Pe spatiul ariilor protejate in mod individual sunt instituite regiuni speciale de protectie, cu indicatii de folosire a acestora in scopuri de recreatie, turism si economice. Cele mai interesante si atractive din punct de vedere turistic sunt parcurile nationale, apoi rezervatiile stiintifice.

Un loc de asemenea deosebit il ocupa rezervatiile peisagistice, dupa care urmeza celelalte categorii.

Monumentele naturale propriu-zise, cum ar fi "Toltrele Prutului" (anexa 5 ) se afla in ariile diferitor rezervatii naturale, precum si in afara lor, inclusiv in perimetrul localitatilor. Numarul total al obiectivelor si monumetelor enumerate in Republica Moldova este de 446 (fara spatiile mici sau nu prea mari, ocupate de peste 100 de arbori seculari, aflati in afara ariilor naturale protejate - in scuaruri, pe straazi, la marginea drumurilor etc). Ele ocupa o suprafata totala de 66,5 mii ha sau aproximativ 2% din teritoriul republicii. Suprafetele terenurilor silvice in cadrul ariilor protejate ocupa aproape 18 mii ha, sau 5% din intreaga suprafata a fondului forestier.

Deosebit de impresionante sunt monumentele geologice si paleontologice luate sub ocrotire in numar de 86 cu o suprafata totala de peste 2681 ha, inclusive aflorimente geologice (15 obiecte), rape (23), amplasamanete de fauna fosila (6), stanci (3), movile recifale (5), valcele (3), defile (7), cariere (6), fracture tectonice, falii tectonice, profiluri si sectiuni geologice, pante si maluri abrupt, chei, coline, pestere, palnii carstice, grote, meandre, praguri, terase, compkexe geologice, soluri fosile, hartoape, argile etuliene (cate un obiectiv).

O mare valoare stiintifica si practica o au in Republica Moldova o serie de monumente si obiecte paleontologice incluse in fondul turistic natural.

Din punct de vedere paleontologic teritoriul republicii este unul din cele mai bogate si unice in Europa. Subsolul intregului spatiu basarabean de fapt reprezinta un muzeu natural gigant al organismelor si plantelor pietrificate din diferite epoci geologice. Multe acumulari de organisme si plante au fost cercetate, devenind pe larg cunoscute in literatura stiintifica. Unele din ele au fost luate sub ocrotirea statului, fiind declarate monumente naturale. Studierea obiectivelor paleontologice permite cunoasterea istoriei de dezvoltare a lumii animale si vegetale pe plaiul nostrum, conditiilor climaterice care au existat in trecutul geologic. Ramasitele pietrificate ajuta la determinarea varstei relative a depunerilor continentale si maritime vechi si pot servi ca indici de orientare in cautarea si gasirea substantelor minerale utile.

Pe teritoriul republicii se afla cateva sute de astfel de amplasamente, puncte sau concentrari de monumenete, multe dintre care au o mare insemnatate stiintifica si turistica. Din numarul lor, in primul rand trebuie mentionate sirul de stanci calcaroase recifale cu defilee pitoresti, care se intind langa si in apropierea Prutului, de la asatul Tetcani pana aproape de localitatea Balatina. In acest sistem deosebit de interesnate sunt stancile si grotele de la Corjeuti, Trinca, Buzdujeni, Branzeni, Duruitoarea, Butesti si Cobani.

In nord-estul Republicii Moldova, pe malul si in apropierea Nistrului, deosebit de atractive sunt monumentele din zona Nistrului de Mijloc, cum ar fi cele de la Naslavcea, Cosauti, Bursuc, Climautii de Jos, Raspopeni, Pripicenii-Razesi, Pocsesti (din dreapta raului) si Rascov, Ofatinti (din stanga lui).

In sudul republicii se evidentiaza cuiburile fosiliere de la Taraclia, Cimislia, Lucesti, Gavanoasa, Valeni, Cismichioi, Etulia si altele.

Pe baza pietrelor gasite in perimetrul acestora si a altor monumente au fost completate fondurile muzeelor respective din Chisinau, Moscova, Odesa, Bucuresti, Iasi etc.

Locuri turistice sunt si cunoscutele zone de agrement. Cele mai importante din ele se afla in lungul Nistrului ( la Soroca, camenca, Dubasari, Vadul lui Voda, Tighina-Tiraspol), in aria Codrilor (la Ivancea, Condrita) si la marginea acesteia (Ghidighici, Danceni) si altele.

O valoare turistica au si panoramele impresionante pe alocuri ale unor localitati, care se deschid in fata ochilor datorita contrastului amplitudinilor de inaltimi si formelor de relief, peisajelor imenselor plantatii de vii si livezi, neobisnuite pentru oaspetii din tarile nordice sau muntoase, unde astfel de privelisti lipsesc.

In cursul de mijloc al bazinului raului Nistru un deosebit interes prezinta peisajul Saharna, situat langa satul cu acelasi nume (anexa 6). Obiectele lui principale sunt masivele rifogene calcaroase stancoase strabatute de defileurile fermecatoare ale rauletelor Saharna si Stahna. Cel mai frumos si pitoresc este defileul Saharna, a carui adancime este de 175 m si care isi face impresia unei prapastii fioroase. In albia rauletului Saharna s-au format 22 de cascade care provoaca zgomotul lui zgomotos. Una dintre aceste cascade are inaltimea de 4 m, latimea de 6 m si a sapat in piatra o adancitura de circa 10 m. Versantii verticali ai defileului, sub actiunea proceselor de dezagregare, carstice, eroziunii, vantului, sunt marcati de numeroase nise si pesteri care au servit pentru omul primitiv drept adaposturi naturale. In prezent aici vietuiesc lilieci, pasari rapitoare, jderul de piatra, vulpi, bursuci, care ziua sed in ascunzisuri, iar noaptea ies la vanat. In multe locuri versantii stancosi sunt acoperiti de paduri: stejari seculari, artar tataresc, gorun, visin turcesc, din arbusti se intalnesc scumpia, paducelul, alunul, cornul. In aceste paduri vietuiesc caprioare, cerbi, bursuci, vulpi, jderi.

Pe teritoriul acestui peisaj s-au inregistrat o serie de vechi asezari omenesti din perioada antica si medievala. In stancile landsaftului se observa si astazi ruinele unor manastiri din secolele XII-XVII.

"Valea adanca" ocupa valea raului cu acelasi nume, afluent stang al Nistrului. Valea se dezvolta in calcare rifogene de varsta sarmatiana, are forma de canion cu adancimea de 150-180 m.Versantii abrupti preporosi, pe alocuri stancosi ai vaii sunt fragmentati de pesteri, palnii carstice. De pe acesti versanti isi iau inceputul multe izvoare care se scurg in albia raului, dar aici apa dispare din cauza raspandirii formelor carstice. De aceea valea raului are o albie seaca. Cea mai mare parte a versantilor si a luncii inguste a vaii este impadurita. Predomina padurile de stejar in amestec cu frasin, tei, carpen, artar. Pe alocuri pe stancile golase se intalneste visinul turcesc; din arbusti cresc scumpia si dracila, iar din ierburi rare-imortela, sardina, drobisorul, sofranelul.

"Tipova" este situat in cursul de mijloc al bazinului raului Nistru intre satele Tipova si Horodiste (jud.Orhei). El include terasele Nistrului si valea rauletului Tipova si are forma de canion cu adancimea de 150-200 m. In albia rauletului s-au format multe cascade. Pe versantii canionului se intalnesc forme eoliene de relief, forme carstice: pesteri, palnii carstice. Aici s-au pastrat ruinele unei cetati getice, iar in apropiere de satul Tipova - ale unei manastiri in piatra. In padurile noastre se intalnesc arbori care se caracterizeaza prin dimensiuni impresionante si printr-o varsta exceptionala ca stejarul lui Stefan cel Mare din satul Cobalnea (jud.Soroca).

Figura nr. 2: Tipova

Sursa: https://moldovenesc.blogspot.com/2008/04/manastirea-tipova.html

Se intalnesc unele monumente geologo-paleontologice cu renume european: ramasitele numeroaselor fosile de animale care au vietuit in perioadele neogena si cuaternara. Ele au fost descoperite in depozitele unor ravene din preajma localitatilor Cimislia si Taraclia (jud.Lapusna si Taraclia), Calfa (jud.Tighina), valceaua Colcotov de langa Tiraspol.

Rezervatia 'Codrii', cea mai veche rezervatie stiintifica din Moldova 'Codrii' se gaseste in preajma comunei Lozova, cca 50 km de Chisinau, si a fost infiintata la 27 septembrie 1971.

Rezervatiile stiintifice au cel mai inalt grad de protectie si sunt impartite in trei zone functionale: zona strict protejata, zona de tampon si zona de tranzitie

Natura de aici impresioneaza prin abundenta de forme si specii, unele dintre ele sunt rare sau pe cale de disparitie.

In rezervatia 'Codrii' sunt puse sub protectie ca 1000 specii de plante, adica jumatate din numarul speciilor florei Moldovei, 43 specii de mamifere, 145 specii de pasari, 7 specii reptile, 10 specii de amfibii si peste 10 mii de specii de insecte.

Figura nr. 3: Rezervatia Codrii

Sursa: https://www.turism.md/rom/topheritage/63/

Principalele specii de arbori in padure sunt stejarul pedunculat, gorunul si fagul. In perimetrul rezervatiei mai exista o zona reprezentativa de lunca si functioneaza un bogat 'Muzeu al naturii'.

Parcul Taul, cel mai mare parc din Moldova se gaseste in mijlocul satului Taul, la cca 200 km nord de Chisinau. Parcul a fost amenajat la inceputul sec. XX in preajma conacului familiei Pommer. Parcul reprezinta una dintre cele mai reusite lucrari ale arhitectului-peisagist, apreciat de societatea inalta de atunci, I. Vladislavschi-Padalco.

Figura nr. 4: Parcu Taul

Sursa: www.turism.md

Teritoriul parcului a fost proiectat intr-o asa maniera, incat principalele compozitii se succeda parca in trepte rand pe rand de-a lungul aleelor, ce duc linistite intr-o vale pitoreasca spre un lac mic. Colectia dendrologica reprezinta circa 150 de specii de arbori, arbusti si liane, dintre care peste 100 de forme sunt exotice.

Parcul conventional este impartit in partea superioara, unde se gaseste resedinta rurala a boierului Pommer, o retea deasa de alei cu compozitii floristice diferite, si partea de jos, care aminteste mai degraba o padure cu palcuri de arbori caracteristici diferitor zone geografice. Fiind cel mai mare din Moldova, parcul Taul are si o retea impresionanta de alei, cararui si drumuri de peste 12,5 km. Accesul vizitatorilor in parc este liber.

Suta de Movile. Urmand drumul din valea Prutului, intre satele Branesti si Cobani, la circa 200 km de Chisinau, intalnim o mica, dar curioasa subunitate naturala ce poarta numele de "Suta de Movile", ce prezinta un fenomen unic in spatiul dintre Prut si Nistru. In realitate movilele sunt mult mai multe decat o suta, peste 3500, ocupand o suprafata de circa 1072 ha, cu o lungime de peste 8 km si 2,3 km. Inaltimea lor variaza intre 1,5 si 30,5 m. (ultima numita "Movila Tiganului" ) si sunt dispuse paralel cu lunca Prutului.

Prima atestare documentara a acestui peisaj o gasim in 1716, in cunoscuta lucrare "Descrierea Moldovei", a lui Dimitrie Cantemir, care il numeste "Centum monticulli".

In anul 1927 s-a facut pentru prima oara o cercetare si o descriere detaliata a complexului, pentru a explica formarea acestor movile. Unii savanti constata ca "Suta de Movile' este unicul loc din Europa, unde sunt concentrate intr-un numar atat de mare recife submarine ale Marii Mediteraneene - bazin de apa tertiar, ce acoperea cu vreo 20 de milioane de ani in urma teritoriul de azi al Republicii Moldova. Alti savanti considera ca movilele s-au format datorita alunecarilor de teren si prabusirilor care s-au produs, detasand repetat, sub forma de valuri, pachete de roci mobile ce constituiau initial versantul terasei Prutului, iar inundatiile sezoniere ale Prutului au modelat periodic movilele dandu-le forma respectiva.

Aceasta ordonare a movilelor a nascut o multime de legende care fac trimitere la civilizatiile demult apuse. Sustinute de cateva descoperiri arheologice, ele au creat mituri ca ar fi in totalitate morminte ale geto-dacilor. Bastinasii cred ca movilele sunt ridicate demult, "de pe vremea turcilor, cand a fost o batalie prin aceste locuri". Cercetarile de ultima ora au reliefat insa realitatea ca ele sunt de fapt un fenomen natural, deocamdata neelucidat in toate aspectele sale. Intre aceste movile se acumuleaza apa freatica si cea din precipitatii atmosferice, formand pe alocuri mici lacuri.

Pe teritoriul unde sunt amplasate movilele si-au gasit refugiul si multe specii de plante deosebit de rare: ruscuta de primavara, tartanul sau varza tatareasca, deditelul, stanjeneii, diverse specii de in, garofitele de camp, zambila, etc. Incepand cu primele flori timide prevernale si pana in zilele toride de iulie, multimea plantelor de stepa infloresc esalonat, oferind in fiecare zi noi culori, noi aspecte, bucurand ochiul si sufletul cu farmecul lor.

Pestera 'Emil Racovita', una dintre cele mai mari pesteri din lume se gaseste in rocile de gips din satul Criva, judetul Edinet (cca 265 km nord de Chisinau). Are o lungime a galeriilor subterane de peste 89000 m si e dezvoltata in cateva nivele. Acest fapt o plaseaza pe locul trei printre pesterile din gipsuri si pe locul 8 in topul general al subteranelor gigantice de pe planeta. Pestera a fost descoperita in 1959 in urma unei explozii in cariera de gips de la Criva. Dupa ce s-a eliberat de apele subterane caverna a fost cartografiata de speologi. Ei au descoperit aici sali foarte mari: 'Sala Cenusaresei', 'Sala cu coloane', 'Sala Daciei', 'Sala de o suta de metri' si galerii numeroase, ce alcatuiesc adevarate labirinturi subterane, in care te poti pierde lesne, ca pana la urma sa gasesti cu greu unica iesire spre lumina zilei. In caverna sunt doua fantani mari care fac legatura dintre diferite nivele subterane, unele galerii fiind inundate permanent de apele abundente in pestera.

Au mai fost descoperite circa 20 de lacuri subterane: 'Lacul albastru', 'Lacul Dinozaurilor', 'Lacul Nautilus' etc., apa carora, dupa cum au aratat analizele hidro-chimice, au un continut bogat de saruri minerale care au un efect curativ asupra organismului uman. Inca o curiozitate inexplicabila a pesterii 'E. Racovita' este si faptul ca fiecare sala si galerie subterana este captusita cu argile fine de diverse nuante de culori: verde, albastru, rosu, negru, alb etc. Speologii amatori au facut pe anumite trasee subterane figurine ciudate din argila, care mai servesc si drept indicatoare ingenioase spre diferite sali si labirinturi interesante pentru vizite.

Pestera poate fi vizitata in grupuri mici numai cu ghid-speolog experimentat. Fiecare persoana trebuie sa fie dotata cu echipament speologic. Traseele subterane nu sunt marcate.

De aici rezulta ca, Republica Moldova dispune de un valoros potential turistic natural, care se impune prin atractii de un pitoresc deosebit, constituind unul dintre cele mai bogate resurse turistice.

Fondul turistic antropic

Nu mai putin impresionant din punct de vedere cantitativ, structural si atractiv este si fondul monumentelor antropice al Republicii Moldova. In anult 2003 in republica au fost atestate circa 15 mii de monumente de istorie si cultura, aproape 6 mii dintre care sunt luate sub protectia statului, inclusiv 891 edificii de cult, 2 cetati, 17 conace-parcuri, circa 700 monumente de arhitectura urbana si populara. Celelalte in majoritate sunt monumente arheologice de importanta europeana, nationala si locala si monumente comemorative.

Cea mai mare parte a monumentelor antropice, cu exceptia celor arheologice, sunt situate in localitati si in apropierea lor. Monumentele arheologice sunt destul de variate. Din cele 2676 monumente de acest fel, inregistrate catre 1993, cea mai mare parte o formau asezarile vechi preistorice (60 %), statiunile (5,6 %), cetatile (0,1 %), cetatuiele (2,7 %), orasele medievale (0, 07 %), horodistile (0,1 %), necropolele (3,2 %), mausoleele (0,03 %), cimitirele (0, 4 %), tumulii (27,4 %) si valurile (0,4 %).

Unitatile ocupate de tumulii in foarte multe cazuri reprezinta de monumente de acest fel, care intrunesc de la 2-5 pana la 15-20 si chiar peste 35 de obiecte.

Cele mai numeroase monumente arheologice (circa 2/3) sunt situate in partea de nord a Republicii Moldova, cu mult mai putin (1/3) - in partea centrala si foarte putine (aproximativ 4 %) in partea de Sud. Interes turistic prezinta in primul rand marile si variatele grupuri de monumente arheologice din judetele Edinet, Soroca, Balti si Orhei. Unele grupuri situate pe spatiile anumitor localitati si pe mosiile lor din aceste judete intrunesc mai multe obiective de diferite tipuri, printre care pot fi mentionate complexele de monumente de la Corpaci, Horodiste, Varatic, Naslavcea (cate 10), Tetcani (12), Branzeni (24) din judetul Edinet; Rionaesti, Soroca, Trifauti, Varvareuca, Floresti, Rascov (9-12), Rudi (14) din judetul Soroca; Prepelita (11), Fundurii Vechi (15), Sangerei (25), Iablona (46) din judetul Balti; Trebujeni (17) si Branesti (20) din judetul Orhei.

Un monument arheologic de cea mai mare valoare a istoriei nationale din acesta categorie este Orheiul Vechi - unica asezare urbana medievala moldoveneasca de pe teritoriul dintre Prut si Nistru.

Monumentele de importanta foarte mare sunt si locurile istorice, unde au avut loc luptele stramosilor nostri pentru independenta si libertate, care se intalnesc in afara de vestitele noastre cetati de pe Nistru. Astfel de locuri de afla in apripierea comunei Lipnic (Ocnita) unde Stefan cel Mare i-a distrus pe tatari, la Codrul Cosminului de langa Cernauti, unde tot acest viteaz domnitor a castigat victoria deplina asupra navalitorilor poloni.

Din obietivele de cea mai mare valoare istorico-culturala fac parte cetatile medievale moldovenesti in numar de 12, dintre care cele mai importante sunt cele fortificate aflate pe Nistru: Hotin, Soroca, Tighina si Cetatea Alba (prima si ultima astazi aflandu-se in afara granitelor Republicii Moldova).

Numeroase sunt monumentele de arhitectura bisericeasca, ce au fost si sunt nu numai lacase purtatoare de credinta, ci si simboluri nationale purtatoare de traditii isorice si culturale. In anul 2003 pe teritoriul Moldovei activau peste 1135 de biserici otodoxe, peste 40 de manastiri, 7 schituri, 11 biserici romano-catolice, 5 singogi. Din numarul oficial de manastiri, 6 erau in stanca. Cea mai mare concentrare a manastirilor se afla in regiunea centrala si centrala de est.

Al doilea loc in aceasta privinta ii revine partii de nord a republicii. Majoritatea manastirilor sunt situate in afara localitatilor, in locuri pitoresti inconjurate de paduri, aproape de izvoare si de ape curgatoare. Cele mai vechi sunt manastirile Capriana, Harjauca, Harbovat, Tiganesti, Condrita, Suruceni, Saharna. Un interes deosebit pentru turisti prezinta manastirile rupestre de la Tipova, Butuceni, Saharna, Socola.

Manastirea Capriana. Intr-o zona pitoreasca de codru, la 40 km nord-vest de Chisinau, se gaseste una dintre cele mai vechi manastiri din Moldova - Capriana (intemeiata in 1429). Ea a fost timp indelungat resedinta mitropolitului Moldovei, a fost ctitorita de domnitori, printre ei si Stefan cel Mare, aici au trait cronicarul Eftimie si unul dintre primii poeti a Moldovei - Chiprian.

La inceput manastirea era construita in totalitate din lemn, ca mai tarziu, in 1545 sa fie inaltata in piatra biserica de vara 'Adormirea Maicii Domnului'. In 1840 este inaltata biserica 'Sf. Gheorghe' si la 1903 "Sf. Nicolae".

Figura nr. 6: Manastirea Capriana

Sursa: www.turism.md

La Capriana a existat si cea mai mare biblioteca manastireasca din Moldova cu pretioase daruri domnesti. Fiind inchisa si devastata in anii postbelici, ea se redeschide printre primele in 1989, devenind foarte curand un simbol al renasterii nationale.

Bisericile sunt amplasate mai uniform in spatiul republicii, in mare parte repetand sistemul localitatilor urbane si al celor rurale, cu o retea mai rara in sudul ei si indeosebi in regiunea transnistriana. Cele mai vechi biserici de pe teritoriul Moldovei sunt bisericile de la Causeni (sec. XV-XVIII) si Orhei (1636).

In afara de bisericile construite in stiluri arhitectonice moldovenesti, in republica se intalnesc si lacase inaltate in stil rusesc (Chisinau, Ungheni, Drochia), grecesti (Chisinau, Balti), poloneze (Chisinau, Balti, Rascov, regiunea Transnistreana), amenesti, germane, evreesti.

In Republica Moldova monumente ale victimelor celui de al doilea razboi mondial sunt foarte numeroase. Astfel de monumente exista peste 1170, situate in vreo 950 de localitati (57 % din numarul total de localitati din republica). La acestea se mai adauga monumente ridicate in memoria victimelor regimului totalitar sovietic. In 156 de localitati au fost ridicate cate 2-3 si chiar 4-7 astfel de monumente memoriale.

Numeroase sunt monumentele de arhitectura civila, care, ca si bisericile, deseori au specific national, ce determina si varietatea lor. Aceste monumente sunt concentrate, de regula, in orasele mari Chisinau, Balti, Tighina, Tiraspol, Soroca, Orhei, precum si unele localitati rurale din regiunea Codrilor, zona de nord.

Ca adevarate carti de vizita in multe localitati se prezinta monumentele personalitatilor preominente ale neamului - ale domnitorilor, scriitorilor, savantilor etc.

Din numarul monumentelor istorico-culturale fac parte si muzeele. In Republica Moldova functioneaza 73 muzee, dintre care 51 sunt istorice si etnografice, 13 - comemorative, 6 - de studiere a tinutului natal, 1 - de studiere a artelor, 2 - profesionale al caror fond include circa 670 mii piese (exponate).

Monument "Lumanarea Recunostintei". Acest monument ridicat pe stanca, deasupra batranului Nistru, la marginea Sorocii, este una din cele mai importante zidiri in istoria moderna a Moldovei. Aici zac, varsate in temelii, legate piatra in piatra, suferintele, sperantele si truda multor generatii ale compatriotilor nostri. Aceasta epopee extraordinara este consacrata tuturor monumentelor distruse ale culturii moldave.

Lumanarea Recunostintei", crescand din adancurile trecutului nostru, reprezinta un omagiu adus tuturor eroilor anonimi, care au pastrat cultura, limba si istoria Moldovei in paleta policroma a civilizatiei umane, invesnicind totodata si memoria marelui poet anonim, autorul baladei "Miorita".

Figura nr.3: Monument "Lumanarea recunostintei"

Sursa: www.turism.md

Ideea de a ridica acest monument ii apartine renumitului clasic al literaturii moldovenesti, Ion Druta care a lansat-o acum 15 ani. Insa proiectul in cauza a fost realizat si inaugurat abia la 27 martie 2004.

Gratie tuturor celor ce-au participat cu truda, cu credinta, cu banul la faurirea acestui monument, pe care scriitorul a numit-o "Lumanarea Recunostintei", pot fi ridicate astazi cele sase sute de trepte ce urca de la apele Nistrului pana in piscul unui deal de la Soroca, in varful caruia isi face aparitia o capela in forma de lumanare de 29,5 m, lumina careia pe timp de noapte strabate pana in Otaci si Camenca. Din acest varf de deal poate fi admirata o priveliste pitoreasca de neasemuit.

Acest monument national, simbol al poporului moldovenesc, care ramane necules de ochii trecatorilor, cu certitudine, ar putea intregi cartea de vizita a Moldovei.

Obiective atractive pentru turisti, constituie teatrele, salile de concerte, salile de expozitii, mai rar bibliotecile si institutiile de invatamant, cele stiintifice si altele. De asemena mai functioneaza 15 teatre profesionale, 3 organizatii concertistice, 12 colective muzicale si coregrafice cuprinzand aproximativ 1000 de perosane. Se evidentiaza 4 sali de concerte, vreo 15 biblioteci stiintifice si stiintifico-didactice, printre care Biblioteca Nationala, Biblioteca Academiei de Stiinte, bibliotecile institutiilor de invatamant superior.

Atractive pentru turisti sunt localitatile in care predomina constructii cu arhitectura populara unde sunt multi mesteri iscusiti si s-a pastrat artizanatul. Sate cu arhitectura specifica " taraneasca" sunt judetele Chisinau, Ungheni, Lapusna, Cahul, cu arhitectura populara moderna - in judetul Edinet.

Un anumit interes pentru turisti pot avea articolele mesterilor populari. In Moldova activeaza Uniunea Mesterilor Populari (U.M.P) si Sectia mestesuguri populare artistice a Institutului de Arheologie si Etnografie a A.S.M. Societatea mentionata intruneste peste 200 de mesteri, care activeaza in peste 100 de localitati rurale si urbane, inclusiv cu specializarile: prelucrarea artistica a lemnului - 74 persoane, prelucrarea pietrei - 3, prelucrarea tinichelei - 1, prelucrarea metalelor - 1, prelucrarea pielei - 2, impletitul in lozie 15, impletitul in fibre vegetale - 14, arta ceramicii -13, broderie, cresetare-tricotare - 81, floristica, goblen - 2, diverse (masca populara, bijuterii feminine, fotogalvanoplastica) - 4.

O deosebita insemnatate pentru dezvoltarea turismului are viticultura si vinificatia. Fiind unul din principalele state vinicole din Europa, Republica Moldova si-a creat o buna imagine din lume cu vinurile sale. Vestitele beciuri de vinuri de la Cricova, Milestii Mici, Branesti, Cojusna, cu alte circa 150 de intreprinderi vinicole din republica vor sta la baza crearii mai multor variante ale Rutei turistice a Vinului. La propagarea vinurilor moldovenesti contribuie si Sarbatoarea Nationala a Vinului ce are loc anual pe la mijlocul lunii octombrie.

Vinaria Cricova. Cele mai mari beciuri din lume, fara indoiala, se gasesc in Moldova, la doar cativa kilometri spre nord de Chisinau, in localitatea Cricova. Aici se gaseste in subteran un adevarat oras al vinificatorilor, cu strazi, sali de degustare, depozite etc. Pe strazile subterane 'Cabernet', 'Feteasca', 'Pinot' se pot deplasa autobuze cu turisti, insotiti de ghizi experimentati.

Figura nr.4. Sala de degustare din vinaria Cricova

Sursa: www.turism.md

Lungimea totala a galeriilor de la Cricova depaseste 60 km in subteran in roci calcaroase, cu o temperatura constanta de cca +12 ^oC si o umeditate de 97-98%. Acestea sunt conditii ideale pentru pastrarea celor peste 30.000.000 litri de vinuri de marca.

In Cricova sunt produse vinuri spumante, respectandu-se cu strictete tehnologia clasica franceza. Astfel Cricova a devenit o veritabila carte de vizita a Moldovei.

Au fost, sunt si vor fi intotdeauna atractive pentru turisti formatiunile artistice profesioniste si cele de matori, ele fiind una din principalele carti de vizita ale republicii. Cele mai cunoscute si apreciate sunt colectivele artistice ale Filarmonicii de Stat: capela Corala Academica, Orchestra Simfonica, Orchestra de Muzica Populara, Ansamblul Academic de Dansuri Populare, cateva ansambluri vocal-instrumentale si altele.

Obiective turistice sunt si statiunile balnear aflate atat pe teritoriul Republicii Moldova, cat si pe teritoriul Ucrainei. In spatiul Republicii Moldova astefel de statiuni exista la Cahul, Harjauca (jud. Ungheni), Vadul lui Voda (jud. Chisinau) si Camenca (regiunea Transnistreana). Pe malul Marii Negre al regiunii Odesa, republicii ii apartin oficial 4 statiuni de tratament si odihna - la Sergheevca, Bugaz, Zatoca si in orasul Odesa.

Fondul turistic natural si cel antropic al republicii Moldova, impreuna cu ariile nationale instrainate ale Moldovei istorice, nu poate fi privit aparte de cel al Romaniei.