Cercetarea pietei turistice

Cercetarea pietei turistice

Piata turistica este o componenta a mediului economico-social, un element important al pietei serviciilor de consum. Piata serviciilor reprezinta sfera economica in care nevoile de consum se manifesta sub forma cererii de servicii, iar productia sub forma ofertei de servicii si prin confruntarea celor 2 laturi se finalizeaza tranzactiile prin intermediul actelor de vanzare-cumparare.
Piata turistica este o sfera de interferenta a ofertei turistice materializata prin productia turistica si cererea turistica materializata in consum.
Piata turistica poate fi:

- nationala: atunci cand intalnirea cererii si ofertei se realizeaza intre granitele nationale ale unei tari;
- internationala: aceasta suprapunere se realizeaza in afara granitelor nationale

Piata turistica poate fi privita ca o piata activa pentru tarile primitoare de turisti si o piata pasiva pentru tarile emitatoare de turisti. Piata turistica poate fi influentata de o serie de factori obiectivi si subiectivi, permanenti si conjuncturali, factori acceleratori si factori cu efect negativ.
Factorii esentiali care influenteaza piata turistica: volumul, structura si calitatea resurselor turistice care exprima, de fapt, potentialul turistic al unei zone:
-gradul de amenajare turistica;
-nivelul de dezvoltare al infrastructurii;
-nivelul veniturilor si tarifelor;
-durata concediilor si a timpului liber;
-factorii conjuncturali.
Masurarea sau evaluarea cantitativa a pietei turistice se poate realiza cu ajutorul urmatorilor indicatori:

a) Capacitatea pietei turistice care exprima cuantumul necesitatilor pentru un anumit produs turistic ce se manifesta pe piata la un momentdat, fara a se lua in calcul nivelul veniturilor consumatorilor sau nivelul preturilor si tarifelor.

b) Potentialul pietei turistice care exprima cererea tuturor consumatorilor pentru un anumit produs turistic in functie de veniturile acestora si de pretul practicat pentru acel produs.

c) Volumul pietei produsului turistic care se refera la cuantumul tranzactiilor comerciale incheiate pentru un anumit produs intr-un interval de timp determinat. Daca volumul pietei turistice este egal cu potentialul acestuia spunem ca piata este saturata.

d) Locul pe piata al unui produs turistic care se refera la acea parte a volumului pietei turistice acoperita din vanzarea realizata pentru un produs turistic determinat.

Particularitatile pietei turistice:
1. Produsele turistice nu pot fi definite cantitativ si calitativ decat indirect si partial intrucat produsul turistic este un produs invizibil.
Este o piata fragmentata fiind alcatuita dintr-o multitudine de subpiete turistice ce apar ca urmare a confruntarii diversitatii de oferte turistice cu fiecare din modalitatile de percepere a acesteia de catre categoriile de consumatori.
3. Pe piata turistica oferta este perceputa sub forma unei imagini ce se formeaza ca urmare a informatiilor primite de turist din diverse surse.
4. Consumatorul nu decide intotdeauna singur in legatura cu prestatia turistica pa care doreste sa o consume intrucat apar acei participanti la cumparare care decid si influenteaza comportamentul de consum.
5. Sfera consumatorilor de turism nu se identifica cu ansamblul populatiei intrucat exista categorii de consumatori ce nu pot consuma produsul turistic din diferite motive.
6.Oferta turistica are un caracter teoretic, ea este cunoscuta de consumator numai prin intermediul informarii turistice si prin publicitate.
7. In decursul unui an calendaristic apare o corelatie variabila a ofertei cu cererea ceea ce conduce la o crestere a pretului la o diminuare a rentabilitatii si la dezvoltarea inegala a diferitelor zone turistice.

1. Studiul cererii potentiale.

Cererea turistica reprezinta ansamblul persoanelor care isi manifesta dorinta de a se deplasa periodic si temporar in afara resedintei proprii pentru alte motive decat acela de a presta o activitate remunerata. Cererea turistica se formeaza la locul de resedinta al turistului pe care il numim bazinul cererii caracterizat prin diferite trasaturi etnice, economice, sociale si politice ale teritoriului national.
Consumul turistic: o forma de materializare a cererii ce include totalitatea cheltuielilor efectuate de cererea turistica pentru achizitionarea unor servicii si bunuri legate de motivatia turistica. Consumul turistic se realizeaza in cadrul bazinului ofertei implicand deplasarea.
Determinantii cererii se impart in:

a) Determinanti economico-sociali:

-factorul demografic (acesta este purtatorul cererii);
-timpul liber;
-urbanizarea;
-nivelul veniturilor;
-nivelul preturilor si tarifelor.

b)Determinanti motivationali:
-motivatia turistica care indeplineste 3 functii:
-functia de destindere;
-functia de divertisment;
-functia de dezvoltare.

Tipuri de cerere turistica in functie de particularitatile individului:
1. Cererea psihocentrica: care prefera acele zone turistice ce include amenajari cu grad ridicat de confort, cu servicii de calitate superioara care reproduc cat mai fidel, conditii de locuit de la locul de resedinta.
Cererea alocentrica: cea care prefera regiuni turistice putin cunoscute cu dotari materiale minimale, dar cu atractii naturale sau culturale deosebite (turisti exploratori).
3. Cererea cvasipsihocentrica: aceasta categorie prefera oferta turistica de calitate care sa reproduca conditiile de la locul de resedinta, dar care ofera satisfactia unui consum specific atat sub aspect material, cat si natural. Aceasta categorie prefera zonele departate, in tari dezvoltate sub aspect economic.
4. Cererea cvasialocentrica: cauta satisfactia turistica in marile contraste care exista intre culturi, civilizatii, pretentiile turistilor sunt legate in special de motivatia principala a calatoriei si mai putin de elementele functionale ale ofertei.
5. Cererea mezocentrica: care echivaleaza cu cea mai mare parte a consumatorilor ce au ca principala motivatie odihna in varianta de turism organizat.
In turism volumul consumului trebuie sa fie echivalent cu volumul productiei. Volumul consumului este influentat in mod direct de nivelul preturilor si tarifelor si de venitul disponibil al consumatorului. Consumul turistic manifesta o puternica concentrare in timp intrucat coincide cu perioadele de timp liber, o concentrare in spatiu la nivelul destinatiei turistice, o concentrare in motivatie intrucat acesta este elementul fundamental care transforma cererea turistica in consum efectiv.
Cosul de consum turistic este alcatuit din:
-cazare;
-restauratie (detine intre 40% si 50% din totalul consumului);
-transport, agrement si alte consumuri specifice (30%-50%);
-alte cheltuieli.
Particularitati ale cererii:
1. Cererea turistica se manifesta intr-un numar infinit de variante nuantate de la un client la altul in functie de tipologia socio-profesionala, de forma de turism, de caracteristicile tehnice ale voiajului efectuat, de sursele financiare disponibile si de motivatiile de consum turistic.

Cererea turistica nu se caracterizeaza printr-un consum pe al aceluiasi produs turistic oferit la aceeasi destinatie.
3. Cererea turistica are un grad de spontaneitate mai mare decat cererea de marfuri.
4. Cererea turistica este sustinuta de motivatia turistica, motivatie care este intotdeauna profund personala si subiectiva.
5. Cererea turistica este dinamica, este diversa si eterogena cu o sezonalitate accentuata fapt care imprima pietei caracterul de piata opaca.
Politica de preturi si tarife presupune sa se stabilesca preturile pentru produsele turistice oferite, asa incat acesta sa acopere toate cheltuielile agentiei de turism, sa permita obtinerea de profit, si sa fie accesibil unei palete cat mai largi de potentiali turisti. Oricat de mare ar fi nevoia de turism a oamenilor daca aceasta nu este solvabila atunci produsele turistice oricat de atractive ar fi, nu pot fi cumparate.

In functie de locul si rolul lor in cadrul prestatiei turistice clientii se impart in trei categorii:

a) Clientii potentiali -acestora firma le adreseaza oferta sa, intregul mix de marketing fiind orientat catre ei. Clientii potentiali pot proveni din toate mediile sociale, pot avea orice varsta deoarece agroturismul satisface cele mai exigente gusturi.

b) Clientii efectivi -sunt reprezentati de persoanele care au achizitionat serviciul, s-au intalnit cu prestatorul. Acestora li se aplica marketingul interactiv si anume: serviciul prestat si livrat, promovarea la locul prestatiei. Datorita inseparabilitatii presatiei de consum, in satisfactia clientului un rol esential il are prestatorul serviciului. El trebuie sa satisfaca cerintele turistului dar in acelesi timp sa culeaga informatiile de la turisti cu scopul de a preintimpina nevoile turistului.

c) Personalul firmei -care este mai intai beneficiar al informatiilor privind produsele oferite si apoi o forta de munca care are un rol esential in realizarea prestatiei. De marimea lor depinde pretul la care produsul turistic va putea fi achizitionat de clienti.

Cercetarea ofertelor concurente

Oferta turistica poate fi definita in urmatoarele moduri:
1. Cadrul si potentialul natural si antropic;
-echipamentul de productie a serviciilor turistice;
-sursa de bunuri materiale destinate consumului turistic;
-forta de munca specializata;
-infrastructura turistica;
-conditii de comercializare
Totalitatea elementelor turistice sau a atractiilor care pot motiva deplasarea turistilor si a elementelor destinate sa le valorifice, sa satisfaca cererea.
3. Ansamblul atractiilor naturale si istorice care pot determina vizitarea anumitor zone de catre turisti impreuna cu capacitatea organizatorica a retelei de a satisface in anumite conditii, cererea populatiei.
Componente ale ofertei:
1.Elemente de atractivitate;
Elemente functionale compuse din acele echipamente si servicii care fac posibila productia si pun in valoare atractivitatea.

Particularitatile ofertei turistice:
1. Oferta turistica cuprinde un ansamblu de servicii a caror materializare se face in functie de capacitatea de primire.
Oferta turistica se caracterizeaza prin limite de ordin temporal stabilite in functie de conditiile minime pe care trebuie sa le intruneasca resursele naturale pentru a putea fi acceptate intr-o perioada din an.
3. Oferta turistica este complexa si eterogena cuprinzand elemente atractive, dar si elemente functionale care fac posibila desfasurarea productiei.
4. In cuprinsul ofertei exista posibilitatea inlocuirii unui tip de oferta cu altul complementar satisfacand motivatii ce se pot substitui una pe alta.
5. Oferta turistica este rigida, ea nu poate fi deplasata, nu se poate stoca, iar oferta nevalorificata intr-o perioada echivaleaza cu diminuarea coeficientului de utilizare a bazei tehnico-materiale. Oferta turistica este rigida intrucat nu este posibila adaptarea sa permanenta la variatiile calitative de tip sezonier ale cererii turistice si la variatiile calitative ale cererii, determinate de diversificarea motivatiilor.
Orice firma se confrunta cu concurenta acerba de pe piata tursimului. Luptandu-se cu firme care practica preturi mai mici, o publicitate mai agresiva sau care dispun de o oferta mai bogata in ceea ce priveste cazarea, masa sau posibilitat de petrecere a timpului liber.

Concurenta reprezinta o componenta nelipsita a micromediului , reprezentati de firme sau persoane particulare care isi disputa aceasi categorie de clienti, si in numeroase cazuri aceasi furnizori sau prestatori de servicii.
Organizatorul de produse turistice trebuie sa suprvegheze indeaproape concurenta, ceilalti organizatori de pachete turistice, sa valorifice acele segmente de piata inca nevalorificate..
Calitatea serviciilor prestate reprezinta o modalitate eficace de obtinere a unui avantaj competitiv. Existenta unei concurente puternice , nu numai in domeniul serviciilor, este un element datorita caruia clientii au de castigat, in aceste conditii li se ofera produse turistice cat mai competitive. Existand concurenta organizatorii de produse turistice vor acorda o importanta mai mare calitatii serviciilor oferite turistilor si in acelasi timp si pretul se stabileste la un nivel mai mic.

Pentru a putea forma o imagine cat mai edificatoare asupra situatiei tuturor concurentilor cu care se va confrunta societatea comerciala, este necesara, in primul rand identificarea acestora. In contextul celor mentionate, precizam faptul ca situatiile concurentiale ale serviciilor turistice cu care se poate confrunta societatea comerciala sunt:

• Concurenta frontala directa: cand si alte intreprinderi au aceiasi perceptie atat asupra unei nevoi a clientelei, cat si asupra conceptiei serviciului, pozitia pe care urmeaza sa o ocupe pe piata etc.
• Concurenta de substitutie inchisa: cererea este instabila, clientii avand posibilitatea sa-si schimbe modalitatea de satisfacere a nevoii.

Unul dintre concurentii cei mai puternici "Malta Travel", care organizeaza excursii in Malta, si care, datorita faptului ca sediul central al firmei este in Malta, detine informatii mai multe despre diversele posibilitati de petrecere a vacantelor si de calatorie in aceasta tara. In continuare va prezint oferta de Paste 2007 a agentiei concurente Malta Travel.

TARIFE PASTE MALTA 2009
CHARTER - AIR MALTA
17 APRILIE - 21 APRILIE (4 NOPTI / 5 ZILE)

Alte firme concurente ar fi Marshal, J'info Tours, Romantic Travel, Exim Tour, etc.

In continure va prezint ofertele pentru cateva agentii concurente.

Sejururi - Romania - J'INFO TOURS

Pachet relaxare

Concediul e departe?
Ti-e dor de relaxare si confort intr-o atmosfera eleganta unde sa fii rasfatat cu servicii de 4 stele?
Ofera-ti o experienta unica la Complex IAKI din Mamaia!
Pachetul* include:
- 2 nopti de cazare cu demipensiune (mic dejun si pranz/cina), in camere elegante si spatioase, cu vedere spre mare sau spre lac
- 1 masaj de relaxare
- acces gratuit la Spa Center Iaki pentru piscina acoperita, saune, sala de fitness si jacuzzi
Tarif perioada 5 Ianuarie - 14 Aprilie 2009
443 LEI/loc in dubla; 563 LEI/single
Tarif perioada 15 Aprilie - 28 Iunie 2009
593 LEI/loc in dubla; 713 LEI/single
*Oferta nu este valabila de Valentine's Day, Paste si 1 Mai pentru care va rugam sa solicitati ofertele speciale.

3. Stabilirea segmentului de piata tinta si a tipurilor de produse turistice oferite.

Definirea pietei, in scopul fundamentarii judicioase a starii de spirit marketing, reprezinta componenta cea mai importanta si, in acelasi timp, cel mai dificil de elaborat. Aceasta trebuie sa ia in considerare urmatoarele elemente:

"Pietele - tinta" ;

Concurentii actuali si cei potentiali;

Strategia de marketing;

Principalele avantaje competitive ale produselor si/sau servicii propuse.

Definirea pietei "tinta" pentru noile servicii ale intreprinderii. Patrunderea pe aceste piete presupune gasirea combinatiei optime a urmatoarelor variabile ale mixului de marketing: serviciul, pretul si promovarea acestuia.

Care sunt pietele carora lise adreseaza serviciile turistice oferite:

Data si informatii despre potentiali clienti: