Cum mergem pe munte? - Cateva sfaturi utile

Cum mergem pe munte?

Comportarea pe parcursul traseului

Cateva sfaturi utile atunci cand va hotarati sa urmati un traseu montan!

Mersul la munte trebuie sa fie cat mai economic posibil , fapt care se realizeaza prin evitarea eforturilor deosebite si utilizarea rationala a terenului :la pornire se va merge intr-un tempo mai lent , ajungand treptat la viteza normala de mers;tot timpul ochii cerceteaza terenul , cautand locurile prin care vom pasii ;la urcare , se calca pe toata talpa cu genunchii usor indoiti , in plan transversal distanta dintre pasi sa fie la latimea bazinului ;la coborare se calca de asemenea pe toata talpa , dar cu genunchii mai mult impisi inainte si bustul aplecat ;lungimea pasului sa fie proportionala cu talia si raportata la inclinatia pantei ;respiratia sa fie linistita adaptata la viteza de deplasare ;ritmul sa fie variabil in functie de inclinatia terenului ;pe pantele cu iarba putin inclinate (25 grade) si pantele foarte inclinate ( peste 40 de grade) , urcarea se face direct , intre aceste inclinatii , urcarea se face in serpentinecalcandpe aceste inclinatii cu toata talpa .In urcarea directa , varfurile bocancilor vor fi usor departate , iar sprijinul se face pe marginea anterioara a bocancului , folosind toate denivelarile terenului ( adancituri , smocuri de iarba , etc.). In traversari se calca pe toata talpa cu varfurile bocancilor orientate spre vale ( mai mult sau mai putin , in functie de inclinatia pantei ).Nu se calca niciodata numai pe marginea laterala a talpii bocancului;pe grohotisuri urcarea se face pe bolovanii mari , iar la coborare numai pe grohotisul marunt.
in terenul acidentat foarte inclinat se vor utiliza si mainile pentru pastrarea echilibrului , prizele de mana se apasa perpendicular pe suprafata de sprijin ;ordinea de mers va fi in coloana cate unul , la intervale egale , nu prea aproape pentru a incomoda sau a fi incomodat in mers.Cei mai putin initaiati vor fi incadrati in coloana imediat dupaconducatorul grupului;atat la urcare cat si la coborare se va avea grija a nu periclita grupul prin dislocari de pietre desprinderi de glii , rostogolirea arborilor cazuti . etc;
dupa primele 20 de minute de mers se va crea un moment de relaxare , prima pauza mai mare (20-30 ) minute se va face dupa 2 ore de mers;in timpul mersului se recomanda a se vorbi cat mai putin si in nici un caz cu voce tare ;n este bine sa se bea apa numai la finele pauzelor , inainte de a porni dinou la drum ;
fumatul in timpul mersului este total contraindicat;in pauzele mai mari se pot consuma dulciuri ( zahar, glucoza , miere , etc.) Ciocolata nu este indicata in tinmpul efortului;iarna pe vreme rea ( viscol, cata , ger), deplasarea se face in grup compact daca zona nu prezinta pericol de avalanse;iarna pauzele mai lungi , in special pe vant puternic , trebuie evitate . Se recomanda etapele lungi , intr-un tempo moderat , cu pauze scurte si putine . Opririle de 5-10 minute sunt cele mai indicate si se vor face in locuri ferite de vant, fie langa obstacole naturale fie improvizand mijloace de protectie . Daca nu sunt absolut necesare , opririle pot fi evitate; In timpul pauzelor este necesara o imbracaminte mai calduroasa decat cea consuma bauturi calde excluzandu-se din timpul -;mersului . Daca pauza este mai mare se va schimba imbracamintea transpirata si se vor se alcoolul in timpul mersului pe viscol sau zapada adanca , capul coloanei va fi schimbat cat mai dea . Daca sunt sa se foloseasca urmel existente ;observarea reciproca este cel mai bun remediu impotriva degeraturilor ;ramanerea in urma grupului nu trebuie admisa sub nici un motiv; cand dificultatile cresc mai inainte de toate trebuie sa se pastreze buna dispozitie ;adeseori accidentele survin dupa depasirea unor dificultati , datorita faptului ca " rasuflam usurati" si atentia incepe sa scada in timpul deplasarilor la munte centrul de greutate al turistului trebuie sa descrie pe cat posibil o linie dreapta ;la trecerea peste pietre si mici denivelari este de preferat sa se ocoleasca sau sa se paseasca peste obstacole ; daca aceasta nu este posibil se va calca integral cu piciorul indoit.intotdeauna evitati sa folositi asazisele ' scurtaturi ' , un puct aflat ' la cativa pasi ', se poate dovedi a fi mult mai departe decat v-ati inchipuit el va poate pune in situatia de a nu il atinge si in imposibilitatea intoarcerii la punctul de plecare .In acest mod puteti pierde o groaza de timp ca sa nu mai vorbim de pericolele la care va expuneti .In concluzie nu va abateti de la traseu si incercati sa respectati marcajele turistice.
O trusa sanitara cat mai completa ar trebui sa contina :
Algocalmin - 10 tablete
Algocalmin fiole - 5 buc
Antinevralgice -10 tablete
Aspirina tablete - 10 buc
Bioxiteracord spray
Tetraciclina unguent
Saprosan pulvis- 1 cutie
Furazolidon - 10 tablete
Nitroglicerina - 5 flacon
Calmogastrin - 10 tablete
Carbune medicinal -10 tablete
Femiramin - 10 tablete
Alcool sanitar
Rivanol
Apa oxigenata
Alcool iodat
Fase diferite - 2-3 bucati
Comprese sterile - 2 pachete
Vata - 50 g
Leucoplast - 1 rola
Pansament gen 'Romplast' cu rivanol
Garou cauciuc - 80 cm
Ace de siguranta - 5 b
Ac si ata
Foarfeca
Nu uitati sa luati cu dv. In excursii zahar, lamai, cutit, lanterna si un bidon pentru apa .

Pericole in munti
Cateva sfaturi utile atunci cand va hotarati sa urmati un traseu montan!
Acestea sunt doar cateva din pericolele existente in munti si de care trebuie sa va feriti !

Pericole in munti

Avalansele

Unele din cele mai frecvente pericole pentru turisti iarna si primavara , cand se gasesc pe traseele alpine, sant avalansele si lavinele.Daca avalansele poarta zapada la vale,in general iarna,prin rostogolire pe jgeaburi, hornuri si valcele foarte inguste cu un grad mare de inclinatie (declinivitate), lavinele pornesc in aval prin alunecare,expresia - in scanduri - de obicei primavara pe pante mai putin inclinate , dar cu o suprafata mai mare, inierbate sub forma unui con rasturnat. Declansarea avalanselor este conditionata de factori externi si are loc aproape sigur dupa ninsori abundente, cu crestere rapida a straturilor proaspete de zapada.Acestea avand coeziunea scazuta - intre cristaluri - dezechilibreaza tensiunea, determinand o miscare a masei de zapada prin rostogolire.Un alt factor important care favorizeaza aceasta este vantul, ce poate actiona atat in timpul, cat si dupa ninsoare, transportand zapada din portiunile expuse vantului, in portiuni ferite de vant, dar fara adeziune.Avalansele se mai pot declansa si la actiunea topirii zapezii in fisurile stancilor - de pe creste - ca apoi, din cauza frigului - noaptea - apa inghetata, isi mareste volumul si disloca parti din stanca, care se pravalesc numai in ziua urmatoare, cand priza de gheata care le-a tinut pe loc s-a topit - daca a fost soare - si astfel, zapada marindu-si greutatea, impreuna cu bucatile de stanca, se rostogolesc prin jgheaburi, hornuri, stricand echilibrul zapezii si antrenand-o la vale.
Pericolul avalanselor consta in faptul ca ele surprind fulgerator pe turistul care este pe un traseu alpin si traverseaza un jgheab, o valcea sau escaladeaza un horn.Aceasta, fiindca viteza de deplasare a zapezii pe suprafata este de 13-14 m/s , iar praful de avalanse - cristale - de 15-18 m/s. Greutatea ninsorilor inghetate - pulbere - pana la -10 grade, formeaza avalanse cu o greutate intre 10-15 kg/mc. Antrenat in aval de o asemenea avalansa, turistul risca in primul rand sa sucombe, ingerand pe caile respiratorii cristalele de zapada, respectiv praful de avalansa, care in doua minute poate aduce moartea prin sufocare.Apoi, viteza excesiva de lunecare, il proiecteaza pe stancile laterale ale valcelului sau cele iesite din sinuozitatile lui.Cum putem sa inlaturam asemenea accidente?In primul rand fiindca locurile de declansare a avalanselor asa-zise uscate de iarna sunt cunoscute, vom evita traseele turistice care traverseaza aceste zone. De fapt, iarna ele sunt inchise prin insemne amplasate de Salvamont.Apoi,nu vom porni la drum daca a nins abundent toata noaptea si continua sa cada zapada si ziua,decat numai dupa cateva zile.Daca totusi suntem in munte pe o poteca de iarna spre golul alpin, vom lua unele masuri preventive, si anume: la traversarea zonelor cu valcele, jgeaburi si hornuri pe pante repezi, inclinate, ne vom acoperi caile respiratorii cu un tifon iar la mijloc ne vom lega un jnur de avalanse lung de 10 - 15 m, de uloare rosie verde sau galbena. Aceasta pentru ca in caz de declansare a avalansei sa nu ingeram particule de cristale-praf, iar in caz de rostogolire sa fim usor de localizat dupa bucata de snur.Vom traversa aceste zone periculoase numai cate unul nicidecum in grup .Daca totusi evenimentul s-a produs vom indeparta membrele , tinand capul in sus , pentru a avea o suprafata cat mai mare si vom executa miscari repezi ca la inotul bras , pentru a ne putea mentine deasupra zapezii.Acoperiti de avalansa vom cauta sa determinam - in masura in care este posibil - pozitia corpului , findca in zapada ne gasim in stare de imponderabilitate . Aceasta o putem face daca reusim sa lasam sa ne cada din mana o manusa sau alt obiect , care datorita fortei de gravitatie ne va ghida in ce sens vom cauta sa ne autosalvam prin miscare , pentru a iesi la suprafata , tinand ont ca zapada uscata este afanata si nu opune o rezistenta prea mare.

Lavinele
Spre deosebire de avalanse se declanseaza de obicei primavara si ele pornesc prin alunecare - in 'scanduri' - ca urmare a fenomenului de dilatare a straturilor suprapuse de zapada de densitati diferite asezate pe suprafetele intinse si inierbate ale vailor din zona alpina si pe fetele laterale ale caldarilor de sub creste ca urmare a actiunii razelor calorice ale soarelui .
Proprietetea mecanica a diferitelor straturi de zapada favorizeaza producerea lavinelor. In cazul in care tensiunile depasesc forta adeziva , structura zapezii se prabuseste si frecarea statica se transforma in frecare cinetica .In acelasi timp influenta conditiilor meteorologice (ceata, vant, etc) si forma topografica a terenului duc la declansarea lavinelor.Aceste lavine odata declansate au la baza conului de oprire din vale intre 15 si 30m inaltime -grosime .Foarte periculoase sunt desprinderile de cornise din partea superioara a hornurilor si din muchiile de creasta din fundul caldarilor alpine care fiind din zapada presata si inghetata au o greutate de 900-1000kg .Din acest motiv nu este indicat sa se apropie sub 5 m de aceste cornise .Surprinsi de lavina vom cauta pe cat posibil sa scapam spre lateral , ferindu-ne de axa ei in care presiunea este maxima .Spre deosebire de avalanse lavina nu este insotita de praful de cristale , dar in schimb este cu mult mai dura , provocand traumatisme foarte grave prin ruperi de membre si presarea teribila a corpului de catre zapada umeda in proces progresiv de tasare.Daca totusi suntem acoperiti de lavina si nu avem traumatise prea grave , vom cauta sa ne facem cat de cat un loc in zapada determinand intr-un fel sau altul suprafata zapezii fiindca in majoritatea cazurilor venim cu capul in jos.
Cochilia formata de miscarile corpului ne va permite sa respiram rezerva de aer , si daca intre timp nu am reusit sa fim salvati de cei din grup si apar simptome de sufocare, vom incerca sa facem cu mana cateva orificii care ne vor completa rezerva de aer . Din cauza respiratiei si caldurii pe care o pierde corpul , pe peretii cochiliei zapada incepe sa se imoaie si isi formeaza o pojghita subtire de gheata , nemaipermitandu-ne safolosim aerul mai mult sau mai putin din lavina .

Cumsaevitamlavinelesiavalansele
nu vom alege iarna si primavara pentru excursii treseele special inchise de catre Salvamont , care au indicatoare cu insemnul ' Atentie pericol de avalanse' sau ' Traseu accesibil numai vara ' .
chiar pe alte trasee de iarna mai putin periculoase cand traversam o panta cu zapada inghetata fara coltari sau pe acre a cazut zapada proaspata ne vom asigura la coarda sau cordelina pastrand o distanta de 10-15 unul de altul , asteptand pana ce primul a trecut de zaona periculoasa si numai dupa acea il va urma cel de al doilea .forte periculoase sunt traseele alpine primavara atunci cand noaptea sau chiar ziua a batut un vant cald sin sud-est sau sud-vest care inmoaie zapada si ii strica structura , dezechilibrand sudura intre straturi si punandu-le in miscare .In asemenea conditii atmosferice nu vom pleca la drum.
In zilele frumoase cu soare , primavara , vom traversa pantele repezi sau caldari alpine pe curba de nivel , numai inainte de ora 9 sau dupa ora 17, altfel riscam sa fim surprinsi de lavine .Iarna pe toate potecile turistice din Muntii Fagaras care conduc de la cabanele din zona muntoasa spre golul alpin si traverseaza jgheaburi , valcele sau hornuri este posibil sa porneasca avalanse mai ales cand este zapada multa si cad ninsori proaspete si nefixate care numai dupa 3-5 zile se fixeaza .

Astfel:
Pe poteca din Valea Sambetei inainte cu 400 de metri de vechea stana,imediat dupa cea de a doua banca pentru popas. Aceasta avalansa porneste din dreapta -in amonte- rostogolindu-se pe valcelul dinspre muchia Dragusului .O alta este inainte de cabana Valea Sambetei cu 40-50 de metri venind tot dinspre Muchia Dragusului.Apoi incepand de la cabana pana in fundul vaii pe dreapta si pe stanga , pe toate valcelele curg avalanse.De asemenea pe valea Vistea Mare incepand de la stana si pana in fundul vaii.
Dinspre creasta pe toate valcelele curg lavine acest lucru este valabil pentru toate vaile din Fagaras .Acest pericol din muntii nostrii nu trebuie bravat cu exces de curaj ci din contra el trebuie evitat cea mai mare parte a accidentelor au fost cauzate de ignorarea si incalcarea de catre victime a regulilor elementare referitoare la circulatia in zonele expuse avalanselor si lavinelor.

Jnepenisurile
In timp urat, pe ploaie sau pe ceata trebuie neaparat evite pentru ca odata prinsi in mrejele lor sunt un real pericol ,nu ne mai putem orienta si daca totusi am iesit din ei suntem total epuizati .In situatia in care am intrat intr-o zona de jnepeni , daca avem posibilitate vom cauta o zona unde exista o adancitura in terern (un jgheab) pentru ca aici jnepensul este mai rar si are ramurile mai groase putand sa ne tinem de ele . In orice situatie traversarea jnepenilor se face in aval si niciodata pe curba de nivel .Escaladarea unei suprafete de jnepeni o ora echivaleaza cu 3 ore de urcus cu o diferenta de nivel intre 500-1000 de metri .

Lacurile alpine

Lacurile alpine au tentat intotdeauna turistii insa aceste lacuri pot fi adevarate capcane pentru turisti. Primavara tarziu si la inceputul verii cand le traversam malurile , care mai au zapada, sau ne apropiem de ele fara atentie , putem aluneca si cadea in apa lor rece .Intotdeauna trebuie sa fim atenti si daca avem posibilitatea sa ne asiguram cu o bucata de cordelina trecand numai cate o persoana.In nici un caz daca marginile sau toata suprafata lacului este inghetata sa nu ne aventuram pe suprafata apei o cadere in apa rece mai ales dupa cand organismul a fost solicitat inseamna moarte sigura prin stop cardiac.
Este intrzis sa plonjam in apa lacului char daca este foarte cald si suntem foarte buni inotatori , apele alpine chiar vara rareori depasesc temperatura de 4 grade.

SALVAMONT Victoria - 1999
https://salvictoria.tripod.com

1.a. Comuna Voila (423m) - satul Breaza (610m)

Marcaj : triunghi albastru

Distanta: 14 km

In sens invers:

Va prezinta variantele de acces la Cabana Urlea si regiunea Varfului Urlea . Accesul la aceasta cabana se face din comuna Voila unde exista o statie CFR, de aici iesim in drumul national urmandu-l spre stanga unde se desprinde un drum comunal care duce spre satul Breaza.La ramificatie se afla un panou turistic indicator.

Drumul care pleaca din Voila trece prin Voievodeni(km 5) si Pojorta (km 8 ) de la care mai sunt 6 km pana in Breaza (km 14). Aceasta portiune este marcata mai rar, in special in comunele pe unde trece drumul .

1.b. Satul Breaza (610m) - Cabana Urlea (1533m)

Marcaj : triunghi albastru

Durata: 3 1/2 ore

In sens invers: 3 ore

Din centrul orasului Breaza urmam drumul principal care strabate in lung comuna pana la marginea sa sudica . Timp de 45 de minute (cca 3 km ) continuam drumul de pe malul drept al Vaii Breaza. Ceva mai sus de confluenta paraielor Pojorta si Brezcioara intalnim Cantonul Silvic.Din acest punct se despart trei trasee turistice marcate doua dintre ele ( triunghii si punct rosu ) fiind de data mai recenta .

Marcajul cu triungi rosu este dispus de-a lungul vaii Pojortei . El urmeaza initial drumul forestier si apoi o poteca pastorala pana la nivelul Cabanei Urlea .

Marcajul cu punct rosu conduce pe Culmea Brezei trecand pe la ruinele cetatii feudale atribuita lui Radu Negru . Ruinele sunt ingropate si acoperite de vegetatie . Din dreptul Coltilor Brezei , aflati in portiunea finala a culmei , marcajul amintit paraseste linia de cumpana catre dreapta , unindu-se cu marcajul triunghi albastru de pe valea Brezcioarei , cu care are curs comun pana la Cabana Urlea .

Ultimul traseu este marcat cu triunghi albastru .

ACEST TRASEU IN ACEST MOMENT NU ESTE PRACTICABIL !(ultimele viituri au distrus podetele de pe valea Brescioarei .Va recomandam sa urmati traseul 1. pe timp de iarna, sau traseul 2. pe timp de vara )

De pe malul drept al Vaii Pojortei itinerarul traverseaza valea , insctiindu-se in urcus pe terasa de confluenta dintre paraiele Pojortei si Brezcioarei. In contiunare drumul dupa ce trece pe langa un canton pastoral se inscrie pe flancul drept al Brezcioarei patrunzand intr-o padure de foioase. Curand ajungem ' In Toplitze', poiana din cuprinsul careia se desprinde spre catre stanga poteca spre ruinele cetatii lui Radu Negru . Dincolo de poiana padurea se schimba treptat , foioasele lasand loc rasinoaselor , care ofera un decor mai placut .Pe acest parcurs intalnim izvoare amenajate si banci pentru odihna .

La aproximativ 950 de metrii altitudine poteca trece pe stanga Brezcioarei , insotind indeaproape unda galagiosului parau. Dupa circa o ora de la pornire ajungem in locul numit ' La Varnitza' , poiana in cuprinsul careia se afla un vechii cuptor de ars varul . Din poiana amintita locurile devin tot mai stramte . Poteca traverseaza de mai multe ori paraul care capricios strica uneori podetele obligandu-ne sa-l traversam prin vad. La confluenta Brescioarei cu Valea Curnmaturii ne abatem catre stanga urmand malul vestic al ultimei vai . Dupa cateva traversari de pe un mal pe altul , lasam si aceasta vale in dreapta si in serpentine lungi uracam prin padurea de molizi . In acesta zona la cca 1350 m altitudine intalnim o banca si un izvor , unde ne acordam un repaus . De aici si pana la cabana avem de urcat o diferenta de nivel de 150 de metrii. Pe desfasurarea acestui urcus poteca ne plimba in ocoluri largi . intram dupa circa 20 de minute in poiana din Curmatura Coltzului unde se afla Cabana Urlea .

Din poaiana din fata cabanei , privirea cuprinde , dincolo de valea Pojortei , plaiul Hermeneasa , cu Varful Izvorului (2270m), iar catre creasta Curmatura Zarnei . Spre sud cabana este dominata de muntele Musuleasa , iar spre nord de Coltii Brezei . Ctre vest dincolo de Valea Brezcioarei se inalta muntele Trasnita (2078m).

1.c. Cabana Urlea (1533m) -Curmatura Mosului (2200m) -Varful Urlea (2474m) -Curmatura Mogosului (2344)

(Iesire in traseul principal de creasta)

Marcaj : triunghi albastru + punct rosu pana in Curmatura Mosului , in continuare triunghi albastru

Durata: 3 1/2 ore

In sens invers: 3 ore

Urmam traseul ce porneste din fata cabanei , angajandu-se spre sud , pe piciorul denumit Fruntea Musuletzii . In stanga ne apare Valea Pojortei , iar in dreapta cea a Brezcioarei (vest) . Pe aceata portiune a traseului pana in Curmatura Mosului , marcajul triunghi albastru este dublat si de semnul punt rosu al traseului ce merge spre Curmatura Zarnei . Strabatem sfoara de padure de molid din fata cabanei si razbim curand la ' gol' . Poteca urca sustinut printre jnepeni , afenisuri si tufe de ienupar , pana la cca 2000 m altitudine , unde urcusul se domoleste deodata , in seaua Musuletzii, nu pentru mult timp insa , caci relieful isi schimba repede infatisarea .Poteca transformata in brana strabate acum grohotisurile ce coboara din micul abrupt al Musuletzii .

In curand ajungem abatandu-ne la stanga , in curmatura Mosului (2220 m).De aici din curmatura privirea poate cuprinde spre sud intinderi mari pana in Iezer Papusa . In prim plan apare Curmatura Zarnei si Muntele Zarna . In acest punct , cele doua marcaje se despart punctul rosu indreptandu-se spre Curmatura Zarnei (traseul 1.d.) , in timp ce drumul nostru ne va duce spre Varful Urlea . Din curmatura poteca se indrepta spre vest , pe spinarea Muntelui Mosu . Dupa 10 minute de urcus timp in care am ocolit Varful Mosu (2340) pe versantul nordic se deschide in fata noastra in stanga o larga perspecriva asupra obarsiei vaii Urlea in a carei caldare superioara dominata de Varful La Fundul Bindei apare Lacul Urlea .In fata intre Varful La Fundul Bindei si Varful Urlea , creasta principala separa bazinul Vaii Urlei de cel al Bindei .Poteca continua pe sub creasta , evitand prin stanga (sud) asa zisul Pisc al Somnului (2387) si se angajeaza dupa ce depaseste o mica sa , in urcus sustinut in serpentine scurte , pana in Varful Urlea(2474m).

Un scurt popas pe varf ne da posibilitatea sa facem un tur larg de orizont , din Piatra Craiului in Moldoveanu si din Iezer Papusa pana in Tara Oltului .Coboram apoi pe linia crestei prrincipale spre vest , vreme de 10 minute , unde in dreptul unui stalp indicator intalnim traseul de creasta (Timpul de mers de la cabana Urlea : 3 1/2 ore ) .De aici spre dreapta o luam spre Fereastra mare a Sambetei (cu acces la Cabana Sambata) si spre cabana Podragu , iar in stanga spre Curmatura Zarnei pe traseul de creasta -Curmatura Bratilei -Plaiul Foii.

1.d. Cabana Urlea (1533m)-Curmatura Mosului (2200m)-Curmatura Zarnei(1923m)

(Iesire in traseul principal de creasta)

Marcaj : punct rosu + triunghi albastru pana in Curmatura Mosului , in continuare punct rosu

Durata: 3 1/2 ore

In sens invers: 3 1/2 ore

Acest traseu ce leaga cabana Urlea de Curmatura Zarnei , reprezinta o ' scurtatura ' pentru turistii care , pornind de la cabana , vor sa parcurga lunga etapa de creasta pana in Plaiul Foii . Traseul relativ usor traverseaza valea glaciara a Urlei .El poate fi folosit si ca traseu de acces pana la lacul Urlea.

De la cabana Urlea pana in curmatura Mosului , marcajul cu punct rosu este dublat de cel cu triunghi albastru ce duce pe Varful Urlea (traseu 1.c.)

Din Curmatura Mosului , poteca ne conduce in coborare spre sud pe un plai inierbat pana intalnim albia bolovanoasa a Paraului Calului . Coboram apoi pa firul acestuia pana in apropierea umerilor vaii glaciare unde unda de apa formeaza o mica cascada . Din acest punct ne orientam spre dreapta pentru a cobora in continuare pe firul unui izvor pana pe fundul vaii glaciare a Urlei.O noua abatere de 150 de metri pentru a evita o zona mlastinuasa si suntem pe firul apei .

Pe ambele maluri dispuse pe linia traseului nostru indentificam imprefmuiri de lespezi urme ale unor vechii bordeie. Acestea pot fi folosite ca reper marcajul rar fiind greu de indentificat pe timp de ceata.

Traversand paraul Vaii Urlei , la cca 150 de metri deasupra cascadelor acesteia lasam in dreapta poteca nemarcata ce se indreapta spre Lacul Urlea situat la 30 de minute de mers in caldarea cu acelasi nume.

Drumul nostru traverseaza fundul vaii glaciare dincolo de care in urcus usor , ne conduce pe versantul nordic al muntelui Zarna prin 'caldarile de deasupra priponului '.Aninandu-se ca o barna printre ienuperi si afinisuri , poteca ne scoate nu peste mult timp in Curmatura Zarnei (1923m) , unde intalnim marcajul cu banda rosie al crestei si un stalp indicator .Putin mai incolo se afla un refugiul in forma de semisfera construit pentru a servi ca adapost turistilor afllati in creasta.

De aici se deschide o larga perspectiva spre nord, asupra vaii Pojortei si amuntilor Izvoru si Langa precum si asupra Varfului Urlea . Spre sud se poate zari in ultimul plan masivul Iezer -Papusa.

2.a.Comuna Sambata de Jos (426 m) - Complexul turistic Sambata (690 m)

Marcaj : triunghi rosu.

Distanta : 15 km

In sens invers:

Din dreptul magazinului satesc al comunei Sambata de Jos se desprinde din drumul national (D.N.1) Fagaras - Sibiu drumul comunal, asfaltat, ce duce la complexul Sambata de Sus. La ramnificatie, un panou indicator ne arata traseele turistice din Valea Sambetei. Cursele regulate de autobuze leaga orasul Fagaras de comuna Sambata de Jos si de Complexul turistic Sambata.

La capatul drumului asfaltat (15 km) intalnim Complexul Sambata (690 m), o moderna baxa turistica formata din mai multe cabane si un restaurant - cantina.

2.b.Complexul turistic Sambata (690 m) - cabana Valea Sambetei (1401 m)

Marcaj : triunghi rosu.

Durata : 2-2 1/2 ore.

In sens invers: 2 ore

De la Complexul Sambata, soseaua, devenita drum forestier, continua sa urce pe firul apei. Urmand-o, lasam dupa 800 m, pe dreapta, drumul forestier ce duce spre Orasul Victoria (11 km), apoi dupa inca 500 m, pe partea stanga, o cabana ce apartine complexului de la care am plecat. Soseaua continua sa urce pe firul apei, pe care il traverseaza de doua ori. La capatul a 5,2 km, socotiti de la complex, drumul forestier ia sfarsit pe malul stang al vaii, pe versantul estic, impadurit al Dragusului. Durata : 1 ora.

De la capatul drumului forestier incepe poteca ce se angajeaza pe malul drept al apei, in urcus usor, printr-o vegetatie bogata, caracteristica vailor umede. Avem in stanga apa Sambetei ce se zbate zgomotos in ulucul ei de piatra, formand mici cascade, numite 'La Valtori'. Dupa inca 20 minute traversam pe un podet firul apei, pe malul ei stang,unde urcam accentuat o portiune pana intalnim in cal o banca de odihna ,insa nu pentru mult timp, caci revenim definitiv pe malul drept, unde urcam acum mai accentuat; trecem printr-o padure de molid si dupa 20 de minute intalnim o a doua bancuta de unde se vede fundul glaciar al vaii.

La 2 ore de la plecare, iesim in sectorul glaciar al vaii. Suntem in dreptul stanei din Valea Sambetei, srajuita de Muchia Dragusului. De partea cealalta a apei se inalta Muchia Sambetei, pe care se poate zari, din dreptul nostru, la limita padurii, o stanca golasa (Piatra Caprei).Din fata stanei porneste o poteca marcata spre aceasta stanca. Ea traverseaza firul Vaii Sambetei, pe un podet, la confluenta acesteia cu Valea Pietrei Caprei. Poteca urca pe partea dreapta a paraului, trece un palc de padure, traverseaza o poiana si apoi incepe sa urce, in serpentine scurte, si-n urcus relativ puternic, pana deasupra padurii de molid, la stanca amintita. De-aici avem o perspectiva larga spre Buduru - Galasescu si intreaga Muchie a Dragusului. Cararea marcata este foarte bine conturata si poate fi parcursa dus - intors intr-o ora.

Drumul nostru continua de la stina, in urcus, semnele de marcaj triunghi rosu fiind aplicate acum pe stalpi sau pe pietre. In curand ajungem la cabana Valea Sambetei.

La 300 m de Cabana Valea Sambetei ,se gaseste cea mai importanta baza Salvamont din zona!

2.c.Cabana Valea Sambetei (1401 m) - 'La Cruce' (cca 1750 m)

Marcaj : triunghi rosu.

Durata :1ora

In sens invers: 45 minute

Drumul spre creasta porneste din fata cabanei, spre sud, in urcus usor, pe malul stang al Vaii Sambetei. Valea are acum aspectul tipic glaciar, cu versantii impaduriti, sfartecati ici - colo de furia torentilor si a avalanselor. Dupa 15-20 minute de la plecare traversam valea, in dreptul unui stalp indicator si ne angajam intr-un urcus accentuat in serpentine, pe pragul glaciar, lasand valea in dreapta. Trecem pe langa Izvorul Doamnei si continuam, in acelasi ritm sustinut, urcusul pe poteca adancita printre tufe de smirdar, ienupar si afinis. Dupa aproape 30 minute de urcus sustinut (45 minute de la cabana), ajungem pe pragul glaciar, avand in dreptul nostru, spre dreapta, o cruce. De-aici urcusul devine mai potolit, cararea angajandu-se pentru putin timp pe o valcea inierbata. Suntem in punctul 'La Cruce'. Din acest loc, marcat de un stalp indicator, se desprinde, spre stanga, un drum marcat cu punct rosu, ce duce in creasta, sub Varful Cheia Bandei (4.a.) si un altul, spre creasta , catre Fereastra Mare.

2.d.'La Cruce' (1750 m ) - Fereastra Mare (2188 m)

(Iesire in traseul principal de creasta)

Marcaj : triunghi rosu.

Durata : 1-1 1/2ora

In sens invers: 45 minute

Continuand drumul pe marcajul triunghi rosu, aplicat pe pietre, ajungem dupa un urcus mai sustinut in Caldarea Buna. Lasam in stanga pravaliturile de stanci din Coltul Balaceni si continuam sa urcam usor prin Caldarea Buna sau cum i se mai spune, Caldarea la Fereastra Mare, oarecum pe sub Buduru. Ajunsa sub peretele Ferestrei Mari, poteca se abate la stanga si incepe sa suie in serpentine, la inceput largi si apoi din ce in ce mai stranse, pana in sa, in dreptul unui stalp indicator. In fata, dincolo de Valea Bandei ce se deschide la picioarele noastre, se inalta Muntele Dara, cu versantul sau nordic sfasiat de torenti. In urma, in vale, la limita padurii, zarim cabana Sambata, iar jos de tot, acolo unde incepe sesul Tarii Oltului, un ochi ager poate vedea manastirea Brancoveanu, de la care am plecat. Trasee de legatura spre: stanga, Varful Urlea (cabana Urlea) si Curmatura Zarnei, iar mai departe, spre Curmatura Bratilei si Rudarita, traseul de creasta vest-est, dreapta, Saua Podragului (cabana Podragu), traseul de creasta est-vest.

2.e.La Cruce (cca 1750m) - Sub Varful Cheia Bindei ( 2370m)

(Iesire in traseul principal de creasta)

Marcaj : punct rosu.

Durata :1 1/2ora

In sens invers: 1 ora

Acest traseu permite accesul la creasta Fagarasului in regiunea varfului Cheia Bindei .Drumul este usor vara, folosit indeosebi ca 'scurtatura' de turistii care parcurg drumul de creasta , portiunea dintre cabana Valea Sambetei , evitand astfel urcusul in Fereasta Mare . Drumul este periculos iarna.

Pana in punctul La Cruce se ajunge pornind de la Cabana Valea Sambetei pe traseul 2.c. De aici se desprinde , spre stanga , poteca marcata cu punct rosu , ce ne duce pana sub varful Cheia Bindei .Aici intalnim un stalp indicator unde una din sageti ne indica directia .

In urcus usor iesim dupa 10 minute pe un mic tapsean unde intalnim un alt stalp indicator .De aici se desprind doua poteci , una spre stanga pleaca pe Muchia Sambetei n directia Piatra Caprei , iar alta spre dreapta urca in directia crestei .

Urcam mereu printre tufe dese de bujori de munte , avand in stanga noastra un mic izvor , iar in dreapta Caldarea Mare (estica) a Sambetei , strajuita de salbatecul povarnis al Coltului Balaceni. Poteca nu este prea clara insa marcajul des aplicat pe pietre exclude pericolul ratacirii .

Un scurt popas ne primite sa privim in urma spre vest catre Muchia Dragusului si stancariile Caldarii Racorelelor .

Acum poteca devine bine conturata.Ea urca tot mai sustinut pe spinarea vestica a Muntelui Cheia Bindei , traversand cateva pante de grohotis(Atentie! Primavara cand inca zapada nu s-a topit inca , aceste portiuni pot deveni periculoase).

Ultimul urcus sustinut ne scoate dupa aptoape 1 ora si 15 minute de la intrarea in Muchia Sambetei , in poteca ce coboara din cresta principala spre nord spre varful Catavei . Pornind la dreapte pe poteca bine batatorita lasand la dreapte varful Cheia Bindei (2383m)si dupa 5-10 minute suntem in poteca de creasta marcata cu banda rosie .

2.f.Cabana Valea Sambetei ( 1401 m) - Piatra Caprei - La Cruce (1750 m)- Cabana Valea Sambetei (1401 m)

Marcaj : triunghi albastru

Durata 4: ore

In sens invers: 4 1/2ore

De la Cabana Valea Sambetei coboram timp de 5-10 minute pana la intrarea in padure unde se gaseste un indicator cu o sageata in directia Piatra Caprei , care daca nu este ceata se poate vedea in toata splendoarea ei .De aici traversam apa si ne angajam in urcus pe malul stang al paraului unde dupa o portiune inierbata intram in padure . In padure poteca urca in serpentine repezi si la un moment dat intra pe o muchie secundara de unde in surt timp ajungem la Piatra Caprei unde poteca taie pe curba de nivel acest pinten de calcar al Vaii Sambata, pana in acest punct au trecut 3/4 h.

In continuare traseul continua pe versantul vestic al vai depasind mai multe valcele si ajungand in final sa se intalneasca la un stalp indicator cu varianta ce coboara din Cheia Bandei ( punct rosu ) care ne conduce la punctul numit ' La Cruce' . Dincolo de vale zarim versanntul estic al Muchiei Dragusului brazdat de vaiugi cu repezisuri si care acolo unde se leaga cu cresta formeaza pereti impresionanti in zona celor doua caldari ale Racorelelor.

De la ' Cruce' intram in traseul 2.c. in sens invers care ne conduce in trei sferturi de ceas la Cabana Valea Sambetei.

2.g.Cabana Valea Sambetei ( 1401 m) - Fereastra Mica a Sambetei (2188 m)

(Iesire in traseul principal de creasta)

(Accesibil numai vara !)

Marcaj : triunghi rosu (20 min) in continuare triunghi galben

Durata :2 1/2 ore

In sens invers: 2 ore

De la cabana Valea Sambetei pornim spre sud pe poteca marcata cu triungi rosu care ne conduce la locul unde se intalnesc cele doua fire ale paraului in dreptul un ui stalp indicator.Aici se ramifica spre dreapta doua trasee unul ne conduce spre curmatura Racorelelor - Lacul Vistisoara ,sau spre muchia Dragusului (marcat punct albastru) , iar altul ,marcat foarte clar cu triunghi galben cel pe care urmeaza sa-l parcurgem merge spre Fereastra Mica .Acest marcaj urmeaza pe stanga firul paraului apoi se angajeaza pe versantul estic unde dupa cateva serpentine ajunge pe un tapsan , de aici pana la baza hornului panta este mai domoala in prima portiune apoi se inaspreste si intra in grohotisul ce precede intrarea in horn . Spre dreapta se vad peretii de sub Galasescu Mic , iar in stanga muchia Slanina care desparte cele doua ' Ferestre' . Urcusul se accentueaza si dupa depasirea hornului intalnim poteca de creasta in Fereastra Mica a Sambetei .

2.h.Cabana Valea Sambetei ( 1401 m) - Curmatura Racorelelor(2298 m)

Marcaj : triunghi rosu (20 min )- in continuare punct albastru

Durata :2 1/2ore

In sens invers: 2 ore

De la cabana Valea Sambetei pornim spre sud pe poteca marcata cu triungi rosu care ne conduce la locul unde se intalnesc cele doua fire ale paraului in dreptul un ui stalp indicator.Aici se ramifica spre dreapta doua trasee unul ne conduce spre curmaturas Racorelelor sau spre muchia Dragusului (marcat punct albastru) , iar altul ,marcat foarte clar cu triunghi galben spre Fereastra Mica , vom alege varianta marcata cu punct albastru .

De la stalpul indicator, cararea traverseaza riul si se inscrie in urcus accentuat langa apele cascadei Racorele care cad de la peste 100 m . Dupa o portiune mai dificila intalnim un plai inierbat unde cararea se avanta in serpentine largi pe flancul stang al unui valcel ce coboara din caldarea Curtea Otzelelor aici putem zari in dreapta impunatorul perete al Varfului Galasescu Mic (2410).La finele acestuia cararea coteste spre dreapta si depaseste o zona usor dificila asigurata cu cablu de otel dupa care intalnim pe un mic tapsan un stalp indicator .De la acest stalp se desprind doua carari una continuand traseul nostru marcata in continuare cu punct albastru si alta care traverseaza cele doua valcele ale paraului Racorele ,deasupra cascadei ,apoi coboara muchia Dragusului pana la Casa de Vanatoare aflata la limita golului alpin.

Poteca urmata de noi continua sa urce pe piciorul muchiei ce desparte Curtea Otelelor la sud de Caldarea Lacului Racorele la nord ,numita Muchia Dracului .In caldarea din stanga zarim Peretele Racorelelor deasupra careia isi urmeaza firul linia de creasta ,iar in fundul caldarii ca un pinten se inalta Varful Galasescu mare(2470).Curand vom zari lacul Racorele un lac alpin fara izvoare , aici cararea coboara pana pe malul lacului apoi contiunua sa urce spre est prin grohotisul caldarii spre Curmatura Racorelelor .Dupa ultima portiune ce este mai abrupta iesim in Curmatura Racorele de unde se poate zari , spre vest Lacul Vistisoara si jgheaburile abrupte ce coboara din muchia Zanoaga, iar spre sud peretii crestei principale. Spre lac stalpul indicator ne arata ca mai sunt de parcurs 3/4 h (traseul 3.b. in sens invers).

2.i. Cabana Valea Sambetei ( 1401 m) - Casa de Vanatoare din Muchia Dragusului (1596 m)

(Varianta ce urca prin Racorele)

Marcaj : triunghi rosu (20 min) - punct albastru (1 h )- in continuare punct rosu

Durata :2 1/2 ore

In sens invers: 3 ore

De la cabana Valea Sambetei pornim spre sud pe poteca marcata cu triunghi rosu care ne conduce la locul unde se intalnesc cele doua fire ale paraului in dreptul un ui stalp indicator.Aici se ramifica spre dreapta doua trasee unul ne conduce spre curmatura Racorelelor - Lacul Vistisoara , sau spre muchia Dragusului (marcat punct albastru) , iar altul ,marcat foarte clar cu triunghi galben spre Fereastra Mica .Vom alege varianta marcata cu punct albastru.

De la stalpul indicator carare traverseaza raul si se inscrie in urcus accentuat langa apele cascadei Racorele care cad de la peste 100 m . Dupa o portiune mai dificila intalnim un plai inierbat unde cararea se avanta in serpentine largi pe flancul stang al unui valcel ce coboara din caldarea Curtea Otzelelor aici putem zari in dreapt a impunatorul perete al Varfului Galasescu Mic (2410).La finele acestuia cararea coteste spre dreapta si depaseste o zona usor dificila asigurata cu cablu de otel dupa care intalnim pe un mic tapsan un stalp indicator pana aici am parcurs 1 h.

De la acest stalp se desprind doua carari una continuand traseul marcat cupunct albastru spre Curmatura Racorelelor si alta marcata punct rosu care traverseaza cele doua valcele ale paraului Racorele ,deasupra cascadei ,apoi se inscrie pe fata estica a muchiei Dragusului urcand usor pana la un stalp de marcaj.

De aici putem admira intreaga vale a Sambetei , apoi ne inscriem in traversarea unui jgheab ajutati de un cablu. Coboram in continuare usor aproape pe curba de nivel si depasim cateva valcele abrupte , ca pe urma dupa ce ocolim un varf inierbat sa iesim parca pe mijlocul muchiei avand in dreapta Valea Sambetei iar in stanga Valea Vistisoara . De la o proeminenta de piatra pe care se afla un stalp intram in jnepenisul bogat ce margineste limita padurii de molid , ca apoi dupa o portiune cu brazi sa intre intr-o poiana larga ' La Golu' unde zarim Casa de Vanatoare cu acelasi nume .

De aici se desprind doua poteci amandoua iesind in Valea Sambetei .Prima coboara pe un jgheab abrupt si iese la 20 de minute in aval de Cabana Valea Sambetei ( traseul 2.j. in sens invers). A doua marcata tot punct rosu coboara pe muchie si iese la baza acesteia intr-un loc aflat intre vaile Sambata si Vistisoara la locul denumit ' Izvorul Calugarului ' , langa drumul forestier ce vine din Orasul Victoria . Acest traseu are si o varianta de legatura care coboara din muchie in dreptul unui stalp indicator . Ea face legatura cu drumul forestier ce coboara de pe Valea Sambetei , la 15 minute de Popasul Turistic Sambata .

2.j. Cabana Valea Sambetei ( 1401 m) - Casa de Vanatoare din Muchia Dragusului (1596 m)

(Varianta ce coboara de la Cabana Valea Sambetei apoi urca pe Muchia Dragusului )

Marcaj : triunghi rosu (15 min ) in continuare punct rosu

Durata :1 3/4 ore

In sens invers: 1h +15 min

De la Cabana Valea Sambetei coboram timp de cca 15 minute pana cand intrand in padure intalnim un stalp indicator de unde se desprinde o poteca marcata punct rosu spre Muchia Dragusului . Din acest punct poteca depaseste resturile unei portiuni de padure devastata de avalanse si trecand un mic parau se avanta in urcus accentuat pe malul stang al acestuia . Dupa o serie de serpentine observam ca valcelul se transforma intr-un jgheab abrupt cu pereti prapastiosi , insa continuam sa urcam cca 1/2 h pana la o mica poiana de unde poteca incepe sa se domoleasca . Traversand o zona impadurita si un parau iesim ' la lumina ' intr-o padure de jnepeni unde avem una dintre cele mai frumoase panorame asupra Manastirii Constantin Brancoveanu si a Tarii Fagarasului.

De aici se desprind doua poteci amandoua iesind in Valea Sambetei . Prima urca pe muchie iesind in Caldarea Racorelelor de sus ( traseul 2.i. in sens invers) . A doua marcata tot punct rosu coboara pe muchie si iese la baza acesteia intr-un loc aflat intre vaile Sambata si Vistisoara la locul denumit ' Izvorul Calugarului ' , langa drumul forestier ce vine din Orasul Victoria . Acest traseu are si o varianta de legatura care coboara din muchie in dreptul unui stalp indicator. Ea face legatura cu drumul forestier ce coboara de pe Valea Sambetei , la 15 minute de Popasul Turistic Sambata.

3.a. Orasul Victoria (640 m)-Valea Vistisoara - Lacul Vistisoara (2100 m )

Marcaj : punct albastru .

Durata :4 1/2 ore

In sens invers: 4 ore

Din centrul Orasului Victoria pornim catre statia CFR .Dincolo de calea ferata langa rampa de descarcare a lemnelor se desprinde la dreapta , prin lastarisul padurii un drum care dupa 300 m intalneste drumul betonat ce duce la Complexul Turistic Sambata .Acest drum dupa 2 km coteste la dreaptas spre Uzina Chimica Victoria ,de aici continua un drum forestier care ne duce inca 3 kilometri pana la o rascruce strajuita de un stalp indicator unde un drum urca pe Vistea Mare iar altul merge spre Complexul Turistic Sambata.Vom alege drumul din stanga , ce merge spre Sambata pe care il urmam inca cca 2 km , unde intalnim raul Vistisoara strajuit de un grup de case , aici intalnim un stalp indicator aflat in locul unde se intalneste drumul ce urca pe valea Vistisoara cu cel urmat de noi.Din acest punct mai avem de parcurs 3-3 1/2 ore pana la lac.

Urmam drumul forestier care urca inca 3km si ajungem la capatul lui de unde incepe cararea bine inscrisa pe malul stang al vaii . Dupa o ora intalnim o stana de unde cararea se inscrie pe flancul drept al vai , de aici incep serpentinele care taie de-a curmezisul fata frontala a caldarii ce ascunde lacul Vistisoara .In jurul lacului se contureaza spre sud peretii inalti ai liniei de creasta iar in stanga spre vest se zareste Curmatura Racorelelor care leaga Valea Vistisoara de Valea Sambatei ( traseul 3.b.).

3.b. Lacul Vistisoara (2100 m ) - Curmatura Racorelelor(2298 m)

Marcaj : punct albastru

Durata :3/4 - 1 ora

In sens invers: 1/2 - 3/4 ora

Langa Lacul Vistisoara spre est se desprinde o poteca marcata tot cu punct albastru.Aceata strabate grohotisul vaii glaciare si avanta in serpentine spre Curmatura Racorelelor unde dupa cca 3/4 h intalneste un stalp indicator .

De aici se desfasoara o larga perspectiva atat asupra Vaii Vistisoara cu muchia Zanoaga extrem de abrupta si plina de custuri cat si asupra Vaii Sambata unde putem admira cele cinci caldari ale sale .Din acest punct putem cobori la Cabana Valea Sambetei pe traseul 2.h.in sens invers.

Valea Vistea Mare si Vf. Moldoveanu Acest traseu ne conduce pe cel mai inalt varf al Carpatilor - Varful Moldoveanul.Drumul se desfasoara de-a lungul vaii dezvaluind din loc in loc cascadele , vartejurile sau locul de popas al apelor , iar in gol marile inaltimi si dantelariile crestei principale.Acest traseu face legatura cu refugiul Salvamont din Portita Vistei. 4.a. Orasul Victoria (640 m)-Valea Vistei Mari - Portita Vistei (2310 m ) (Iesire in traseul principal de creasta) (Marcat doar cu sageti indicatoare pana la gura Vaii Vistea Mare) Marcaj : triunghi rosu. Durata :7 ore In sens invers: 6 ore Din centrul Orasului Victoria pornim catre statia CFR .Dincolo de calea ferata langa rampa de descarcare a lemnelor se desprinde la dreapta , prin lastarisul padurii un drum care dupa 300 m intalneste drumul betonat ce duce la Complexul Turistic Sambata .Acest drum dupa 2 km coteste la dreaptas spre Uzina Chimica Victoria ,de aici continua un drum forestier care ne duce inca 3 kilometri pana la o rascruce strajuita de un stalp indicator unde un drum urca pe Vistea Mare iar altul merge spre Complexul Turistic Sambata. Pe drumul din dreapta lasam in urma Cantonul Silvic si multe case si ne apropiem de raul Vistea Mare pe care il insotim pe malul vestic si dupa cca 3 km de la rascruce traversam apa pe malul celalalt unde dupa cca. 1km ajungem la capatul sau in Poiana Terzii (850 m )pana aici timp de mers 1 1/4 h . De la capatul drumului forestier perindem poteca marcata cu triunghi rosu care urca in serpentine spre est , iar mai sus traverseaza spre dreapta Piciorul Zanoagei, cam pe curba de nivel , trecand peste Paraul Piciorului , apoi revine pe firul vaii la Poienitele Frumoase . In continuare urcam usor prin apropierea apei , facand o incursiune pe malul vestc . Treptat coniferele iau locul foioaselor.La Paraul Calului care curge dinspre est trecem dinou raul pe partea vestica .Mai sus intalnim Paraul Seutei care curge dinspre vest , de sub Seuta din Muchia Vistei , si imediat lasam spre stanga Moara Hoaghii , o cascada frumoasa mai ales vara cand paraiele sunt bogate in apa . Urcusul devine mai pronuntat si ne scoate la Fantanita Rece - un izvor cu apa rece aflat in dreapta potecii , aici poteca traverseaza raul pe partea estica si iese din padure urcand pe malul estic pana in dreptul unei stani .Timp necesar de la capatul drumului forestier pana la stana 2 h . In dreapta se poate zari imensa imagine a Varfului Vistea Mare (2527 m) in spatele caruia la 20 min de mers se afla Varful Moldoveanu (2544 m ). De la stana urmam poteca spre sud pe partea estica a vaii , marcajul este pe grohots si partial sters de avalanse , ne strecuram printre bolovanii din vale si dupa 3/4 h ajungem pe terasa vaii unde intalnim o fundatie de beton rotunda , amintirea unui fost refugiu Salvamont(1850m) . Din partea sudica a terasei urcam spre sud pe o limba de pamant , apoi pe un damb inierbat situat mai la dreapta , care este marginit spre vest de o scursura de apa . Contimuam urcusul spre est printr-o zona de bolovani stabilizati cu pamant si iarba , apoi spre sud vest pana la un bolovan mare in apropierea unui torent , aici facem o intoarcere spre stanga si traversam in diagonala grohotisul din fundul caldarii glaciare . Continuam urcusul in aceiasi directie , pe sub niste stanci apoi pe o scursura spre sud-est pana sub alte stanci care formeaza pretele nordic al crestei principale . Cotim spre sud-vest si contiuam urcusul la baza peretelui de stanci , apoi cu o repliere spre stanga iesim in Portita Vistei (2310 m ), unde intalnim poteca de creasta iar la 5 min spre stanga se gaseste Refugiul Salvamont din caramida contsruit de catre Salvamont Victoria si Univ.Brasov. Timp de mers de la stana pana in Portita Vistei 2 3/4 h. Din acest punct se poate urca pe Varful Vistea Mare si apoi pe Varful Moldoveanul pe traseul 4.b. 4.b. Portita Vistei (2310 m )- Varful Vistea Mare (2527 m) - Varful Moldoveanu (2544 m) (traseul de creasta) Marcaj : banda rosie pana pe Vf. Vistea Mare , punct rosu pana pe Vf. Moldoveanu Durata :1 1/4 ore In sens invers: 3/4 ora Din Portita Vistei pornim spre vest si in curand ajungem la baza versantului estic al varfului Vistea Mare . Incepem urcarea varfului urmand in deaproape marcajul cu banda rosie .In dreapta la cativa pasi se pravaleste in abis peretele abrupt al Caldarii Vistei Mari (Prapastia Vistei ) .Dupa 3/4 h cararea intra intr-un mic valcel care ne scoate pe varful Vistea Mare al treilea varf al Carpatilor, unde intalnim un indicator. De aici se ramifica spre sud cea mai inalta creasta din Romania : culmea Moldoveau-Scarisoara-Picuiata, care cu cele doua ramuri ale sale (Scarisoara-Malita la est si Picuiata Ghintu la vest ) , se intind spre sud pana in dealurile argesene pe o distanta de cca 40 km intre Raul Doamnei la est si Raul Arges la vest.De la stalp se desprinde o carare , marcata punct rosu , ce trece de Vf. Moldoveanu si coboara in contiuare in Jud. Arges . Aceasta carare urmeaza spre stanga o creasta lunga de cca 420 de metri divizata in doua segmente de Spintecatura Moldoveanului ,la capatul careia spre sud se gaseste Vf. Moldoveanul.Cu toate ca diferenta de nivel este doar de 17 m travesarea crestei nu este chiar usoara, motivul fiind aceasta Spintecatura a Moldoveanului (2496m) ,unde se gasesc ceva pasaje mai dificile ,dar in final ajungm pe cel mai inalt varf din tara unde ni se deschide o panorama fantastica. Spre vest abia se zareste varful Ucisoara care are abia 2418 m , insa s e zareste bine Vf. Ucea Mare(2434m) si Vf. Tarata , apoi Vf. Podragul si Vf. Arpasul Mare.In spatele Arpasului Mare se afla Varful Vanatoarea lui Buteanu (2507 m ) iar in zarea indeparta se pot zari varfurile Negoiu(2535 m) si Lespezi(Caltun 2522 m). Spre est pe creasta principala se insiruie varfurile Hartopul Ursului , Galbenele , Galasescu Mare, si mai departe varful Urlea . Mai spre dreapta se zareste Vf. Dara (2500 m ) si Musetescu iar in zare se vede Masivul Iezer-Papusa .In zilele coplet fara pacla se poate zarii Piatra Craiului si Bucegii . Muchia Tarata Acest traseu ne conduce spre cabana situata la cea mai mare altitudine din Fagaras - Cabana Podragu

O trusa sanitara cat mai completa ar trebui sa contina : 

Algocalmin - 10 tablete

Algocalmin fiole - 5 buc

Antinevralgice -10 tablete

Aspirina tablete - 10 buc

Bioxiteracord spray

Tetraciclina unguent

Saprosan pulvis- 1 cutie

Furazolidon - 10 tablete

Nitroglicerina - 5 flacon

Calmogastrin - 10 tablete

Carbune medicinal -10 tablete

Femiramin - 10 tablete 

Alcool sanitar

Rivanol 

Apa oxigenata 

Alcool iodat 

Fase diferite - 2-3 bucati

Comprese sterile - 2 pachete

Vata - 50 g

Leucoplast - 1 rola 

Pansament gen 'Romplast' cu rivanol

Garou cauciuc - 80 cm

Ace de siguranta - 5 b

Ac si ata 

Foarfeca

Nu uitati sa luati cu dv. In excursii zahar, lamai, cutit, lanterna si un bidon pentru apa .

Mersul la munte trebuie sa fie cat mai economic posibil , fapt care se realizeaza prin evitarea eforturilor deosebite si utilizarea rationala a terenului :

la pornire se va merge intr-un tempo mai lent , ajungand treptat la viteza normala de mers;

tot timpul ochii cerceteaza terenul , cautand locurile prin care vom pasii ;

la urcare , se calca pe toata talpa cu genunchii usor indoiti , in plan transversal distanta dintre pasi sa fie la latimea bazinului ;

la coborare se calca de asemenea pe toata talpa , dar cu genunchii mai mult impisi inainte si bustul aplecat ;

lungimea pasului sa fie proportionala cu talia si raportata la inclinatia pantei ;

respiratia sa fie linistita adaptata la viteza de deplasare ;

ritmul sa fie variabil in functie de inclinatia terenului ;

pe pantele cu iarba putin inclinate (25 grade) si pantele foarte inclinate ( peste 40 de grade) , urcarea se face direct , intre aceste inclinatii , urcarea se face in serpentinecalcandpe aceste inclinatii cu toata talpa .In urcarea directa , varfurile bocancilor vor fi usor departate , iar sprijinul se face pe marginea anterioara a bocancului , folosind toate denivelarile terenului ( adancituri , smocuri de iarba , etc.). In traversari se calca pe toata talpa cu varfurile bocancilor orientate spre vale ( mai mult sau mai putin , in functie de inclinatia pantei ).Nu se calca niciodata numai pe marginea laterala a talpii bocancului;

pe grohotisuri urcarea se face pe bolovanii mari , iar la coborare numai pe grohotisul marunt.

in terenul acidentat foarte inclinat se vor utiliza si mainile pentru pastrarea echilibrului , prizele de mana se apasa perpendicular pe suprafata de sprijin ;

ordinea de mers va fi in coloana cate unul , la intervale egale , nu prea aproape pentru a incomoda sau a fi incomodat in mers.Cei mai putin initaiati vor fi incadrati in coloana imediat dupaconducatorul grupului;

atat la urcare cat si la coborare se va avea grija a nu periclita grupul prin dislocari de pietre desprinderi de glii , rostogolirea arborilor cazuti . etc;

dupa primele 20 de minute de mers se va crea un moment de relaxare , prima pauza mai mare (20-30 ) minute se va face dupa 2 ore de mers;

in timpul mersului se recomanda a se vorbi cat mai putin si in nici un caz cu voce tare ;n este bine sa se bea apa numai la finele pauzelor , inainte de a porni dinou la drum ;

fumatul in timpul mersului este total contraindicat;

in pauzele mai mari se pot consuma dulciuri ( zahar, glucoza , miere , etc.) Ciocolata nu este indicata in tinmpul efortului;

iarna pe vreme rea ( viscol, cata , ger), deplasarea se face in grup compact daca zona nu prezinta pericol de avalanse;

iarna pauzele mai lungi , in special pe vant puternic , trebuie evitate . Se recomanda etapele lungi , intr-un tempo moderat , cu pauze scurte si putine . Opririle de 5-10 minute sunt cele mai indicate si se vor face in locuri ferite de vant, fie langa obstacole naturale fie improvizand mijloace de protectie . Daca nu sunt absolut necesare , opririle pot fi evitate ;

In timpul pauzelor este necesara o imbracaminte mai calduroasa decat cea consuma bauturi caldeexcluzandudin timpul -;mersului . Daca pauza este mai mare se va schimba imbracamintea transpirata si se vor se alcoolul

in timpul mersului pe viscol sau zapada adanca , capul coloanei va fi schimbat cat mai dea . Daca sunt sa se foloseasca urmel existente ;

observarea reciproca este cel mai bun remediu impotriva degeraturilor ;

ramanerea in urma grupului nu trebuie admisa sub nici un motiv ;

cand dificultatile cresc mai inainte de toate trebuie sa se pastreze buna dispozitie ;

adeseori accidentele survin dupa depasirea unor dificultati , datorita faptului ca " rasuflam usurati" si atentia incepe sa scada .

in timpul deplasarilor la munte centrul de greutate al turistului trebuie sa descrie pe cat posibil o linie dreapta ;

la trecerea peste pietre si mici denivelari este de preferat sa se ocoleasca sau sa se paseasca peste obstacole ; daca aceasta nu este posibil se va calca integral cu piciorul indoit.

intotdeauna evitati sa folositi asazisele ' scurtaturi ' , un puct aflat ' la cativa pasi ', se poate dovedi a fi mult mai departe decat v-ati inchipuit el va poate pune in situatia de a nu il atinge si in imposibilitatea intoarcerii la punctul de plecare .In acest mod puteti pierde o groaza de timp ca sa nu mai vorbim de pericolele la care va expuneti .In concluzie nu va abateti de la traseu si incercati sa respectati marcajele turistice.

Avalansele

Unele din cele mai frecvente pericole pentru turisti iarna si primavara , cand se gasesc pe traseele alpine, sant avalansele si lavinele.Daca avalansele poarta zapada la vale,in general iarna,prin rostogolire pe jgeaburi, hornuri si valcele foarte inguste cu un grad mare de inclinatie (declinivitate), lavinele pornesc in aval prin alunecare,expresia - in scanduri - de obicei primavara pe pante mai putin inclinate , dar cu o suprafata mai mare, inierbate sub forma unui con rasturnat.

Declansarea avalanselor este conditionata de factori externi si are loc aproape sigur dupa ninsori abundente, cu crestere rapida a straturilor proaspete de zapada.Acestea avand coeziunea scazuta - intre cristaluri - dezechilibreaza tensiunea, determinand o miscare a masei de zapada prin rostogolire.

Un alt factor important care favorizeaza aceasta este vantul, ce poate actiona atat in timpul, cat si dupa ninsoare, transportand zapada din portiunile expuse vantului, in portiuni ferite de vant, dar fara adeziune.

Avalansele se mai pot declansa si la actiunea topirii zapezii in fisurile stancilor - de pe creste - ca apoi, din cauza frigului - noaptea - apa inghetata, isi mareste volumul si disloca parti din stanca, care se pravalesc numai in ziua urmatoare, cand priza de gheata care le-a tinut pe loc s-a topit - daca a fost soare - si astfel, zapada marindu-si greutatea, impreuna cu bucatile de stanca, se rostogolesc prin jgheaburi, hornuri, stricand echilibrul zapezii si antrenand-o la vale.

Pericolul avalanselor consta in faptul ca ele surprind fulgerator pe turistul care este pe un traseu alpin si traverseaza un jgheab, o valcea sau escaladeaza un horn.Aceasta, fiindca viteza de deplasare a zapezii pe suprafata este de 13-14 m/s , iar praful de avalanse - cristale - de 15-18 m/s. Greutatea ninsorilor inghetate - pulbere - pana la -10 grade, formeaza avalanse cu o greutate intre 10-15 kg/mc. Antrenat in aval de o asemenea avalansa, turistul risca in primul rand sa sucombe, ingerand pe caile respiratorii cristalele de zapada, respectiv praful de avalansa, care in doua minute poate aduce moartea prin sufocare.Apoi, viteza excesiva de lunecare, il proiecteaza pe stancile laterale ale valcelului sau cele iesite din sinuozitatile lui.

Cum putem sa inlaturam asemenea accidente?In primul rand fiindca locurile de declansare a avalanselor asa-zise uscate de iarna sunt cunoscute, vom evita traseele turistice care traverseaza aceste zone. De fapt, iarna ele sunt inchise prin insemne amplasate de Salvamont.Apoi,nu vom porni la drum daca a nins abundent toata noaptea si continua sa cada zapada si ziua,decat numai dupa cateva zile.

Daca totusi suntem in munte pe o poteca de iarna spre golul alpin, vom lua unele masuri preventive, si anume: la traversarea zonelor cu valcele, jgeaburi si hornuri pe pante repezi, inclinate, ne vom acoperi caile respiratorii cu un tifon iar la mijloc ne vom lega un jnur de avalanse lung de 10 - 15 m, de uloare rosie verde sau galbena. Aceasta pentru ca in caz de declansare a avalansei sa nu ingeram particule de cristale-praf, iar in caz de rostogolire sa fim usor de localizat dupa bucata de snur.

Vom traversa aceste zone periculoase numai cate unul nicidecum in grup .Daca totusi evenimentul s-a produs vom indeparta membrele , tinand capul in sus , pentru a avea o suprafata cat mai mare si vom executa miscari repezi ca la inotul bras , pentru a ne putea mentine deasupra zapezii.

Acoperiti de avalansa vom cauta sa determinam - in masura in care este posibil - pozitia corpului , findca in zapada ne gasim in stare de imponderabilitate . Aceasta o putem face daca reusim sa lasam sa ne cada din mana o manusa sau alt obiect , care datorita fortei de gravitatie ne va ghida in ce sens vom cauta sa ne autosalvam prin miscare , pentru a iesi la suprafata , tinand ont ca zapada uscata este afanata si nu opune o rezistenta prea mare.

Lavinele

Spre deosebire de avalanse se declanseaza de obicei primavara si ele pornesc prin alunecare - in 'scanduri' - ca urmare a fenomenului de dilatare a straturilor suprapuse de zapada de densitati diferite asezate pe suprafetele intinse si inierbate ale vailor din zona alpina si pe fetele laterale ale caldarilor de sub creste ca urmare a actiunii razelor calorice ale soarelui .

Proprietetea mecanica a diferitelor straturi de zapada favorizeaza producerea lavinelor. In cazul in care tensiunile depasesc forta adeziva , structura zapezii se prabuseste si frecarea statica se transforma in frecare cinetica .In acelasi timp influenta conditiilor meteorologice (ceata, vant, etc) si forma topografica a terenului duc la declansarea lavinelor.

Aceste lavine odata declansate au la baza conului de oprire din vale intre 15 si 30m inaltime -grosime .

Foarte periculoase sunt desprinderile de cornise din partea superioara a hornurilor si din muchiile de creasta din fundul caldarilor alpine care fiind din zapada presata si inghetata au o greutate de 900-1000kg .

Din acest motiv nu este indicat sa se apropie sub 5 m de aceste cornise .

Surprinsi de lavina vom cauta pe cat posibil sa scapam spre lateral , ferindu-ne de axa ei in care presiunea este maxima .Spre deosebire de avalanse lavina nu este insotita de praful de cristale , dar in schimb este cu mult mai dura , provocand traumatisme foarte grave prin ruperi de membre si presarea teribila a corpului de catre zapada umeda in proces progresiv de tasare.

Daca totusi suntem acoperiti de lavina si nu avem traumatise prea grave , vom cauta sa ne facem cat de cat un loc in zapada determinand intr-un fel sau altul suprafata zapezii fiindca in majoritatea cazurilor venim cu capul in jos.

Cochilia formata de miscarile corpului ne va permite sa respiram rezerva de aer , si daca intre timp nu am reusit sa fim salvati de cei din grup si apar simptome de sufocare, vom incerca sa facem cu mana cateva orificii care ne vor completa rezerva de aer . Din cauza respiratiei si caldurii pe care o pierde corpul , pe peretii cochiliei zapada incepe sa se imoaie si isi formeaza o pojghita subtire de gheata , nemaipermitandu-ne safolosim aerul mai mult sau mai putin din lavina .

Cum sa evitam lavinele si avalansele

nu vom alege iarna si primavara pentru excursii treseele special inchise de catre Salvamont , care au indicatoare cu insemnul ' Atentie pericol de avalanse' sau ' Traseu accesibil numai vara ' .

chiar pe alte trasee de iarna mai putin periculoase cand traversam o panta cu zapada inghetata fara coltari sau pe acre a cazut zapada proaspata ne vom asigura la coarda sau cordelina pastrand o distanta de 10-15 unul de altul , asteptand pana ce primul a trecut de zaona periculoasa si numai dupa acea il va urma cel de al doilea .

forte periculoase sunt traseele alpine primavara atunci cand noaptea sau chiar ziua a batut un vant cald sin sud-est sau sud-vest care inmoaie zapada si ii strica structura , dezechilibrand sudura intre straturi si punandu-le in miscare .In asemenea conditii atmosferice nu vom pleca la drum.

In zilele frumoase cu soare , primavara , vom traversa pantele repezi sau caldari alpine pe curba de nivel , numai inainte de ora 9 sau dupa ora 17, altfel riscam sa fim surprinsi de lavine .

Iarna pe toate potecile turistice din Muntii Fagaras care conduc de la cabanele din zona muntoasa spre golul alpin si traverseaza jgheaburi , valcele sau hornuri este posibil sa porneasca avalanse mai ales cand este zapada multa si cad ninsori proaspete si nefixate care numai dupa 3-5 zile se fixeaza .

Astfel: 

Pe poteca din Valea Sambetei inainte cu 400 de metri de vechea stana,imediat dupa cea de a doua banca pentru popas. Aceasta avalansa porneste din dreapta -in amonte- rostogolindu-se pe valcelul dinspre muchia Dragusului .

O alta este inainte de cabana Valea Sambetei cu 40-50 de metri venind tot dinspre Muchia Dragusului.Apoi incepand de la cabana pana in fundul vaii pe dreapta si pe stanga , pe toate valcelele curg avalanse.

De asemenea pe valea Vistea Mare incepand de la stana si pana in fundul vaii.

Dinspre creasta pe toate valcelele curg lavine acest lucru este valabil pentru toate vaile din Fagaras .Acest pericol din muntii nostrii nu trebuie bravat cu exces de curaj ci din contra el trebuie evitat cea mai mare parte a accidentelor au fost cauzate de ignorarea si incalcarea de catre victime a regulilor elementare referitoare la circulatia in zonele expuse avalanselor si lavinelor.

Jnepenisurile

In timp urat, pe ploaie sau pe ceata trebuie neaparat evite pentru ca odata prinsi in mrejele lor sunt un real pericol ,nu ne mai putem orienta si daca totusi am iesit din ei suntem total epuizati

In situatia in care am intrat intr-o zona de jnepeni , daca avem posibilitate vom cauta o zona unde exista o adancitura in terern (un jgheab) pentru ca aici jnepensul este mai rar si are ramurile mai groase putand sa ne tinem de ele . In orice situatie traversarea jnepenilor se face in aval si niciodata pe curba de nivel . Escaladarea unei suprafete de jnepeni o ora echivaleaza cu 3 ore de urcus cu o diferenta de nivel intre 500-1000 de metri .

Lacurile alpine

Lacurile alpine au tentat intotdeauna turistii insa aceste lacuri pot fi adevarate capcane pentru turisti. Primavara tarziu si la inceputul verii cand le traversam malurile , care mai au zapada, sau ne apropiem de ele fara atentie , putem aluneca si cadea in apa lor rece .

Intotdeauna trebuie sa fim atenti si daca avem posibilitatea sa ne asiguram cu o bucata de cordelina trecand numai cate o persoana.In nici un caz daca marginile sau toata suprafata lacului este inghetata sa nu ne aventuram pe suprafata apei o cadere in apa rece mai ales dupa cand organismul a fost solicitat inseamna moarte sigura prin stop cardiac.

Este intrzis sa plonjam in apa lacului char daca este foarte cald si suntem foarte buni inotatori , apele alpine chiar vara rareori depasesc temperatura de 4 grade.