Dezvoltarea turismului in Romania

Dezvoltarea turismului in Romania

Proiectul are ca scop crearea unei baze pentru dezvoltarea turismului international si intern in Suceava intr-un mod integrat, echilibrat si durabil, asa incat el sa aduca beneficii culturale si socio-economice considerabile tarii si comunitatilor ei fara a genera probleme serioase de ordin ecologic si socio-cultural. Proiectul include urmatoarele obiective׃

Promovarea zonei studiate in contextul strategiei nationale de dezvoltare integrata a turismului, a programelor de actiune care vor servi drept calauza pentru dezvoltarea durabila a turismului pentru perioade scurte, medii, lungi si inceperea implementarii elementelor programelor :

Strategia de dezvoltare a turismului

I Obiective :

Examinarea si evaluarea tuturor tipurilor de atractii turistice cu

identificarea importantei relative a acestora si prezentarea unor recomandari referitor la conservarea atractiilor si dezvoltarea lor prin stabilirea unor facilitati pentru vizitare;

. Analiza pietei turistice pentru turismul international si cel intern;

. Examinarea politicii de dezvoltare a turismului, cu acordarea unei importante in aspectul dezvoltarii durabile;

. Elaborarea unei structuri (geografice) nationale de dezvoltare a turismului;

. Analiza economica a dezvoltarii turismului international la momentul actual si in baza obiectivelor strategice pentru viitor;

. Pregatirea unei analize a mediului inconjurator, impactul asteptat al turismului asupra acestiua si specificarea cailor de prevenire a problemelor ecologice posibile;

. Revizuirea structurilor organizatorice, a legislatiei in domeniul turismului cu inaintarea unor recomandari pentru ajustare;

. Revizuirea politicii si programelor investitionale actuale cu referire speciala la investitiile din domeniul turismului cu inaintarea unor recomandari speciale vizand atragerea investitiilor straine;

. Efectuarea unui studiu asupra dezvoltarii resurselor umane;

. Pregatirea standardelor pentru posibilitatile de dezvoltare turistica si a instructiunilor de proiectare bazate pe tipurile variate de posibiliti de dezvoltare turistica;

. Specificarea diferitelor conceptii de implementare a strategiei de dezvoltare a turismului si de mentinerea actualitatii ei pe viitor;

II. Programe concrete de actiune si studii speciale de directionare a implementarii strategiei de dezvoltare a turismului:

. Pregatirea unui program de actiune care specifica proiectele de dezvoltare necesare implementarii primei etape de cinci ani a strategiei de dezvoltare;

. Elaborarea unui plan de marketing care va cuprinde obiectivele acestuia,strategie si un program de promovare;

. Efectuarea unui studiu si elaborarea unui program pentru dezvoltarea turismului rural si a ecoturismului;

. Formularea unor recomandari referitor la cele mai eficiente cai de prezentare a obiectivelor turistice;

. Pregatirea unui program de constientizare publica si a unui cod de comportare turistica;

. Pregatirea unui plan financiar pentru strategia de dezvoltare a turismului, cu specificarea surselor recomandate de finantare a dezvoltarii turismului;

III. Implementarea unor elemente concepute in programele de actiune:

. Pe baza recomandarilor referitor la programul de promovare, va fi efectuata editarea si tehnoredactarea unor materiale colaterale de prioritate;

. Pe baza proiectelor de prioritate in domeniul rural si ecoturism, va fi efectuata selectarea unor proiecte care sa serveasca drept modele de extindere a posibilitatilor de dezvoltare a turismului;

. Pe baza proiectelor de prioritate,va fi efectuata selectarea anumitor proiecte spre a prezenta aspectul inzestrarii lor cu facilitati si servicii eficiente de interpretare a obiectivelor concepute, in special de expresie culturala;

. Pe baza recomandarilor din planul de marketing, referitor la serviciile de informare se va initia crearea unui centru de informare turistica in orasele resedinta de judet.

1. Circulatia turistica in Romania

Conform datelor ANAT, prin agentiile de turism au intrat in Romania, in anul 2006, 4.200.000 de turisti straini, cu 800.000 mai multi decat in 2005.

Pentru anul 2007 se anticipeaza o crestere cu 10-14% a numarului acestora.

La nivelul Uniunii Europene, cele mai importante, cele mai importante cresteri ale circulatiei turistice catre Romania le-a avut Austria 15%, Franta 10,1%, Italia 12,3%, Regatul Unit al Marii Britanii 15,2%, Spania 22,9%, Germania 6,1%.

Semestrul I 2006 in judetul Constanta - au fost cazati: Vizitatori germani: 7.214, Franta - 3.187 turisti, Marea Britanie cu - 265 turisti, Turcia - 1.510, Italia - 1.593, Norvegia - 055 si Suedia - 1044 de turisti. In primele 6 luni ale anului, numarul total al turistilor de pe litoral a ajuns la 200.709, dintre care 174.766 de romani, durata medie a sejurului fiind de 4,9 zile.

Din totalul strainilor : 24.901 au ales cazarea la hotel, 455 au fost atrasi de pensiuni sau vile, iar 405 au preferat campingurile.

Cresteri incoming turisti straini in Romania in 2004/2005 : Germania(10,6%),Anglia(5,1%),Italia(5.0%),Belgia(3,5%), Austria(3,4%), Spania, Polonia si Japonia.

Europa - 45% prefera sa-si petreaca sejururile in afara tarii. Destinatii preferate : marea 53%, zonele montane 28%. Mijloacele de transport folosite de europeni : masina 86%, avionul 47%, trenul 33%, vaporul 4%.

Cei mai buni turisti din lume : britanicii, nemtii, israelienii, americanii si japonezii.

Canada, Elvetia, Japonia, Norvegia, Islandezii - cetatenii acestor state au fost exceptati, incepand cu anul 2002 de la obligativitatea vizei de intrare in Romania pentru o sedere de trei luni.

S.U.A. : toti cetatenii Statelor Unite ale Americii pot intra si ramane pe teritoriul Romaniei fara viza, pentru o perioada de sedere de maxim 90 de zile/semestru.

De la 1 aprilie 2003, cetatenii statelor care nu sunt membre ale Uniunii Europene, dar care nu au nevoie de viza pentru a intra in Romania, trebuie sa prezinte la granita, pe langa un pasaport valabil, mai multe acte. Acestea sunt : asigurarea medicala pentru perioada pe care o vor petrece in Romania, bilet de calatorie dus - intors, cartea verde a masinii, precum si o suma in valuta liber convertibila in valoare de 50 de euro, pentru fiecare zi de sejur declarata. In aceasta categorie intra si cetatenii Republicii Moldova. Exceptie fac cei care calatoresc in Romania pentru tratament medical, pentru a participa la simpozioane, conferinte, studii, manifestari culturale si sportive, imbolnavirea sau decesul unei rude stabilite in Romania etc.

Destinatii preferate :

Japonezii : Maramures, Manastirile din Bucovina, Sighisoara, Brasov, Bucuresti

Americanii : orasele medievale din Transilvania, Bucuresti, turism rural, manastirile din Bucovina, Dracula Park

Nemtii : Litoralul, turism balnear

Italienii : Nordul Moldovei - Bucovina, Bucuresti, Marea Neagra, Delta Dunarii si Valea Prahovei. Italienii prefera programele turistice cu plecare din Bucuresti.

Suedezii, Norvegienii si Danezii : Litoralul, statiuni balneare

Polonezii : Litoral, statiuni de schi, Bucovina

Ungurii : Litoralul

Olandezii : turism balnear

Israel : turism balnear

Motivatii

Turistii americani : divertisment, turism rural

Turistii japonezi : divertisment, turism rural

Turistii germani: litoral, turism cultural(castele din Transilvania), tratament balnear la Eforie Nord(Efosan)

Vanatoare : 50% din turistii spanioli vin in Romania pentru vanatoare ; 30% germanii si austriecii ; 20% italienii si 5% Scandinavia.

Turistul scandinav

Turistul scandinav nu este un turist de lux. El cere intotdeauna un confort decent. Daca ai mancarea buna si hotelul curat, atunci exista premisele ca totul sa fie OK. Important este sa nu-i promiti ce nu va gasi ulterior la fata locului.

Turistul american

In 2006, 81.900 de americani au vizitat Romania, in crestere cu 5.3% comparativ cu 2005.

Motivatii (estimari) : 75% din turisti vin in Romania pentru turism, 20% pentru afaceri sau interes de serviciu, iar 5% sunt fie in tranzit, fie au alte motivatii.

Durata medie a sejurului : 4-5 zile

Un turist american cheltuie in medie 1400 de dolari/sejur

Multi dintre americani care viziteaza Romania nu ajung aici direct din SUA ci dintr-o tara din Europa Centrala sau de Vest ( Marea Britanie, Franta, Italia, Germania, Spania, Olanda, Irlanda, Elvetia, Grecia, Austria).

Destinatii favorite pentru turistii americani : Europa (45%), Asia (17%), Marea Caraibelor (16%)

Destinatii favorite in Romania : castele si cetati medievale (Brasov, Sighisoara, Sibiu, Sinaia si Bran); Bucuresti (Muzeul Taranului Roman si Palatul Parlamentului); Manastirile din Bucovina si Delta Dunarii.

2 Circulatia turistica prin agentiile de turism in 2006

a.      Turism intern

Litoralul a inregistrat o scadere de circa 20%, in special datorita inundatiilor si a vemii nefavorabile. Preferintele s-au orientat, in 2005, catre munte (pentru care s-a inregistrat o crestere de 15%), pentru pensiunile agroturistice si pentru statiunile balneare (stationare).

Potrivit datelor furnizate de catre Institutul National de Statistica (INS), pentru primele 9 luni ale anului, turismul intern organizat prin agentiile de turism a inregistrat o scadere de 14,5% a numarului de turisti, fata de perioada similara a anului precedent.

Pensiunile agroturistice sunt din ce in ce mai cautate de clientii agentilor de turism. Relevatia anului in ceea ce priveste turismul rural este regiunea Maramuresului. Pentru zona montana, sunt inregistrate solicitari in sezonul de iarna, in special pentru Poiana Brasov si Valea Prahovei. Cererea pentru statiunile balneoclimaterice are propriu segment fidel, datorita preturilor mai mici fata de destinatiile montane.

b.          Incoming

. Anul 2006, fata de 2005, a fost marcat de imbunatatirea infrastructurii hoteliere si a drumurilor, a calitatii serviciilor si a varietatii restaurantelor.

. Promovarea mai buna a Romaniei. In mod indirect ,a fost asigurata de rezultatele globale de progres ale tarii noastre. Performanta globala a Romaniei a fost economica, politica si de imagine (ex.: evaluarea de tara, aderarea la Uniunea Europeana, Festivalul International George Enescu-2006, rezultatele sportive etc.). In mod direct, promovarea a fost imbunatatita prin ameliorarea prestatiei Autoritatii Nationale pentru Turism (ANT) la targurile internationale, care a stiut sa identifice expresii noi, mai eficiente de promovare a potentialului turistic al Romaniei si care se aproprie din ce in ce mai mult de conceptul ANAT. Speram ca acest concept sa, dupa mai multe discutii intre conducerile ANT si ANAT.

. Identificarea de catre ANAT, a agentiilor de turism specializate pe incoming si realizarea unui progres profesional care face ca in prezent touroperatorii romani sa se poata aseza la masa tratativelor cu orice touroperator sau partener international de pe pozitii egale.

. Evolutia evenimentelor mondiale nedorite, care au diminuat sfera de oferta turistica simultan cu prezenta Romaniei intr-o zona de securitate maxima.

. Cresterea numerica si valorica a numarului de turisti. Estimam cresterea numarului de turisti si a noptilor de cazare cu 12-15% fata de 2005. Insa exista si o tendinta puternica a turistilor individuali , care viziteaza Romania utilizand Internetul. Din punct de vedere calitativ, se evidentiaza valoarea unor produse romanesti care se pot compara cu alte produse de pe alte piete. Cele mai solicitate produse au fost cele de turism rural si circuitele. Apoi, in ordinea preferintelor pentru turistii straini, urmeaza evenimentele, turismul balnear, muntele, Delta Dunarii si Litoralul Marii Negre.

Principalele piete de pe care provin turisti straini sunt cele europene - in special Germania, tarile nordice, Franta, Italia si Marea Britanie. Din afara Europei, cei mai multi turisti provin din Japonia, SUA si Canada. De remarcat ca de pe aceste piete se inregistreaza o crestere constanta de 25% pe an. De asemenea, un segment important al turistilor, aflat si el in crestere, este al celor veniti pe croaziere (in special dunarene, dar si acostari ale companiilor oceanice in Constanta). Pentru croazierele dunarene ANAT estimeaza o crestere de 25% in 2006, fata de 2005. Majoritatea turistilor de croaziera au provenit din tarile de limba germana (Germania, Austria, Elvetia), urmati de SUA, Marea Britanie, Franta si tarile scandinave.

c.           Outgoing

Potrivit datelor furnizate de catre Institutul National de Statistica, pentru primele 9 luni ale anului, turismul extern organizat prin agentiile de turism a inregistrat o crestere de 36,8% a numarului de turisti, fata de perioada similara a anului precedent. De asemenea, tot potrivit INS, 90,2% dintre turistii care au optat pentru destinatii externe au ales Europa. Cel mai mare numar de turisti a avut ca destinatie Grecia (27,1% din totalul turistilor care au plecat din Romania), urmata de Italia(10,6%), Turcia(10,1%), Spania(9,9%) si Franta(4,9%). Referitor la judetele emitente de turisti pentru outgoing, pe locul 1 se afla Municipiul Bucuresti(37% din total), urmat de Cluj(10%)si Timis(5,7%).

. Principalul produs turistic solicitat de catre romani a constat in sejururile cu zbor charter. Pentru acest segment, ANAT estimeaza o crestere de circa 50% fata de anul precedent, datorita maririi destinatiilor catre care au fost operate astfel de curse. S-au inregistrat cresteri pe destinatiile Grecia, Turcia, Spania, Tunisia, Egipt si Malta. Un motiv al cresterii a fost introducerea unor noi zboruri(destinatiile listate mai jos cu bold).

Cele 15 destinatii catre care touroperatorii membri ANAT au operat circa 60 de zboruri charter inregistrate in 2006 sunt: Grecia(Salonic, Creta, Rhodos), Spania(Mallorca, Barcelona, Malaga, Tenerife), Egipt(Hurgada, Sharm el Sheik), Turcia(Antalya, Bodrum), Italia(Rimini), Iordania, Tunisia, Malta. Cresterea numarului de zboruri charter este semnificativa si denota faptul ca raportul bun calitate-pret a determinat un numar mare de romani sa opteze pentru petrecerea vacantelor in strainatate. 2006 a fost primul an in care touroperatorii romani au organizat chartere si cu plecari din alte orase, respectiv Timisoara si Cluj-Napoca.

Pentru 2007, ANAT estimeaza ca trendul de crestere va continua, datorita deschiderii unor noi destinatii in bazinul mediteranean. Preferinta turistilor pentru zborurile charter are ca motivatie scaderea preturilor - din ce in ce mai accesibile. Putem spune ca are loc o reorientare a turistului catre zborurile charter.

. Un alt segment este cel al circuitelor. Multi turisti se indreapta catre destinatii exotice sau indepartate, precum Africa(Egipt, Maroc), America Latina, America de Nord, Australia, Noua Zeelanda si Japonia. Pentru Europa, cele mai solicitate circuite sunt, in ordine, Italia, Spania, Franta si tarile intermediare, urmate de circuitele din tarile nordice. Orientul Mijlociu a fost mai putin solicitat datorita situatiei conflictuale din zona.

. City Break-urile si turismul de shopping reprezinta un segment distinct. Cele mai solicitate orase au fost Roma, Milano, Paris, Barcelona, Madrid, Viena. City Break-urile au ca scop vizitarea oraselor sau shopping-ul. Pentru shopping, cele mai solicitate orase au fost Milano, Viena si Budapesta, iar ca destinatii extraeuropene, Dubai, Egipt(Cairo), China si Thailanda.

. Au fost si solicitari pentru turismul de aventura : Africa(Kenya) pentru safari si vanatoare, Egipt(diving la Marea Rosie), Seychelles(diving) si Maldive.

3 Promovarea ofertei turistice romanesti

S-au remarcat anumite progrese, pe alocuri remarcabile, in imbunatatirea ofertei turistice pe litoralul romanesc. S-au remarcat ca preturile in hoteluri sunt mai mult decat exagerate, dar mecanismele pietei libere va reglementa aceasta distorsiune. Mult mai important este faptul ca exista inca mult personal in turism care nu are o scolarizare corespunzatoare care sa dea turistului senzatia ca este ingrijit de personal calificat. In aceasta privinta exista propunerea de a crea o comisie in cadrul ministerului turismului care sa verifice calificarea personalului si calitatea serviciilor. Aceasta calificare ar putea fi cuplata la acordarea categoriei pentru hoteluri. Desigur ministerul turismului nu ar putea acoperi aceasta actiune la nivel national, insa ar ar putea delega un catalog de masuri la nivel judetean. Reprezentantele turistice, institutele romanesti si ambasadele din anumite tari nu trimit la timp materiale tiparite pe teme turistice, culturale despre Romania.Aici se asteapta o reactie mai prompta si o diversificare a materialelor. Aceasta stare de lucruri este cu atat mai putin de inteles cu cat romanii din diaspora sunt proactivi si vor prin actiunile lor sa faca reclama buna Romaniei. In schimb alti reprezentanti ai autoritatilor romanesti dau dovada de inertie sau neintelegere fata de acesti entuziasti.

De asemenea este de amintit nemultumirea publicatiilor de presa romana din strainatate, vis-avis de lipsa de cooperare din partea Ambasadelor si Consulatelor Romaniei. O buna comunicare si colaborare a presei romane din strainatate cu aceste organisme ale statului, ar putea duce in timp la imbunatatirea relatiilor dintre romanii din Diaspora si autoritatile de stat din Romania pe de o parte, si la o promovare mai intensa a apectelor pozitive ce tin de imaginea Romaniei.

Tot in domeniul turistic este de dorit o imbunatatire a continutului informational din foyerul hotelurilor. Este stiut ca un turist petrece doar o mica parte din timp in camera de hotel, si de aceea trebuiesc prezentate sub forma de brosuri, pliante, internet, ziare locale, posibilitati de recreare, manifestari culturale, obiective culturale sau istorice din zona. Aceste materiale trebuie sa fie prezentatem in limbile de circulatie mondiala. Ele trebuiesc implementate de autoritatile locale, de proprietarii de hoteluri, baze de tratament,etc.

Noul minister comasat al constructiilor transportului si turismului nu are o pondere pe masura pentru importanta turismului pentru Romania. Avand in vedere potentialul turistic remarcabil al Romaniei, este de dorit ca acest compartiment al turismului din cadrul ministerului sus amintit sa fie dotat cu buget si personal pe masura. Acest "subminister" al turismului ar trebui sa aiba ca prim obiectiv imbunatatirea imaginii Romaniei in afara granitelor tarii. Luand exemplul unor tari vecine, s-a sugerat transmiterea de spoturi publicitare despre Romania la posturi de televiziune de mare rezonanta, avand in vedere impactul masiv al audio-vizualului asupra spectatorilor.

Avand in vedere faptul ca pretul unui serviciu este hotarator pentru luarea unei decizii de a face un concediu, aceasta masura ar contrazice legilor pietii dar da un imbold turismului.

4 Oferta sejur Bucovina pentru straini

1. Satul de vacanta "Plaiul Sarului"   

Satul de vacanta "Plaiul Sarului" este situat in Sarul Dornei, la 7km de Vatra Dornei. Se intinde pe o suprafata de 90.000mp si cuprinde 10 case de vacanta cu 100 locuri de cazare, 1 restaurant (160 locuri), discoteca, terasa(120 locuri), piscina, sauna, iazuri cu peste, terenuri de sport.

Complexul turistic este format dintr-un ansamblu de 5 corpuri:

- corp A: casa cu 5 camere si 2 apartamente cu cate 2 camere;

- corp B: 5 case cu cate 4 locuri de cazare;

- corp C: casa cu 3 camere a cate 2 locuri, casa cu 4 camere a cate 2 locuri;

- corp D: casa cu 8 camere a cate 2 locuri;

- casa de protocol: 3 camere, sufragerie, terasa acoperita

RON / PERSONA / ZI

Tarifele includ mic dejun.

Posibilitati de agrement: piscina( 8,5 lei / persoana / zi ), sauna( 6 lei / persoana / zi ), sala de forta, discoteca.

Complex hotelier Bradul Calimani

Complexul Bradul Calimani se afla la baza partiei de pe Dealul Negru in apropierea frumosului parc dendrologic al orasului.

In cadrul complexului exista conditii pentru organizarea unor manifestatii culturale si stiintifice precum si pentru training-uri in diverse specialitati.

Salile de conferinta au o capacitate de 100, respectiv 120 de locuri si beneficiaza de toate dotarile aferente acestor destinatii (videoproiector, retroproiector, flip chart, ecran de proiectie ).

CATEGORIA 2*

RON/ZI/PERSOANA

CATEGORIA 3*

RON/ZI/PERSOANA