IDENTIFICAREA SI VALORIFICAREA POTENTIALULUI AGROTURISTIC DIN JUDETUL ILFOV

IDENTIFICAREA SI VALORIFICAREA POTENTIALULUI AGROTURISTIC DIN JUDETUL ILFOV

Scurta descriere a judetului

Scurt istoric al Judetului Ilfov

Un loc important in configuratia actuala a celor 42 de unitati administrativ-teritoriale din Romania, il detine Judetul Ilfov,in centrul caruia se afla municipiul Bucuresti. Devenit in mod oficial, in 1862, capitala a tarii, sub domnia unificatoare a lui Alex.Ioan Cuza, Bucurestiul s-a metamorfozat permanent, extinzandu-se pe teritoriul Judetului Ilfov, care, la randul sau, a cunoscut in timp contururi diferite.

Termenul de judet (din latinescul " judex" -judecator) este atestat in Tarile Romane din secolul XIV, avand initial acceptiunea de carmuitor de targ, judecator de pricini intre supusii domniei. Cu sensul de spatiu administrativ teritorial, termenul de judet s-a impus inTarile Romane din aceeasi perioada timpurie a Evului Mediu.

Judetul Ilfov, situat in Campia Munteniei, a luat numele raului Ilfov, care il strabate ca afluent al Dambovitei. " Elhov" inseamna in limba slava " arinis", loc acoperit cu " arini" sugerand vegetatia bogata ce crestea pe malurile apelor din aceasta zona de deal si de campie.

Urmele asezarilor omenesti de pe aceste locuri dateaza din epoca neolitica asa cum o dovedesc descoperirile din localitatile Balotesti, Buftea, Gradistea, Popesti-Leordeni, Cernica, Glina, Vidra, Snagov. Astfel, o piesa de o valoare exceptionala este vasul antropomorf de la Vidra, o raritate a neoliticului mondial, cunoscuta sub numele de " Zeita de la Vidra" si expusa la Muzeul de Istorie al Municipului Bucuresti. Alte marturii arheologice apartinand civilizatiei antice, respectiv, perioadelor tragice, geto-dacice si greco-romane vorbesc despre continuitatea locuirii actualului teritoriu al judetului Ilfov. Epoca Evului Mediu este legata de bataliile domnitorilor impotriva navalirilor straine, dar si de interese economice si rivalitati politice, care se reflectau si in extinderea si organizarea primelor unitati administrativ teritoriale aparute in aceasta perioada..

Prima atestare documentara a judetului Ilfov, apare in " hrisovul lui Basarab cel Tanar Voievod", datat 1482, martie 23, de la Gherghita ( localitate din judetul Dambovita ) prin care domnitorul daruieste manastirii Snagov, cateva sate si unele privilegii. In contextual acestui hrisov apare si mentiunea judetului " Elhov", a carui denumire era desigur mai veche decat anul 1482, cand a fost scris documentul. Citim: " Si iarasi oricate sate are sfanta manastire in judetul Elhov, iar la ele sa se ia birul de la vecinii manastirii."

De atunci judetul a evoluat si s-a dezvoltat in limite variate, fiind (in ultimele decenii ale secolului al XX-lea) cel mai forfecat si mai ajustat judet al tarii.
In toate formele administrative mai vechi, orasul Bucuresi, aflat in partea centrala a judetului Ilfov, era inglobat in teritoriul acestuia. La ultima modificare administrativ - teritoriala majora, din 17 februarie 1968, orasul Bucuresti a fost declarat municipiu si a devenit unitate de sine statatoare, cu rang de judet, evoluand in afara limitelor judetului Ilfov.

Teritoriul actual al Ilfovului reprezinta o relicva a judetului de odinioara, cu radacini ancorate in secolul al XV-lea. De-a lungul timpului, si cu precadere in a doua jumatate a secolului XX, acesta a cunoscut cele mai mari amputari teritoriale, ajungand la suprafata de 1583 km2 (0,67% din suprafata tarii) in prezent, fata de 5176 km2 in 1937si 8225 km2 in 1972 ( cu 2 municipii, 2 orase, 125 de comune si 418 sate). La 23 ianuarie 1981, judetul era un sector de sine statator, denumit Sectorul Agricol Ilfov (avea un oras Buftea, 26 comune si 73 sate).
In 1996 conform Legii 24 din 12 aprilie, denumirea Sectorului Agricol Ilfov a fost inlocuita cu Judetul Ilfov, iar in urma aplicarii Legii nr. 50 din 10 aprilie 1997 a fost trecut in categoria " judetel".

2. Potentialul agroturistic natural

Judetul Ilfov a avut in timp contururi deferite. Referindu-ne la perioada Romaniei Mari, cand tara includea 71 de judete, suprafata judetului Ilfov era de circa 450.000 ha, de forma unui dreptunghi, marginit in partea de nord de judetele Prahova si Dambovita, la est de judetul Ialomita, la vest de judetul Vlasca, iar la sud, pe cursul natural al Dunarii, judetul Durostor. Pana la desfiintarea judetelor, in 1950, si apoi dupa reinfiintarea lor in 1968, judetul isi pastreaza aceasi suprafata si configuratie. Dupa 1991, o noua modificare a hotarelor si suprafetei transforma Judetul Ilfov; el are acum forma rotunda a unui zid de cetate, care inconjoara ca un scut urbea Bucurestilor, margindu-se cu judetele Prahova, Dambovita, Ialomita, Calarasi si Giurgiu.

Relieful se prezinta sub forma unei campii (la o altitudine de 50-120m) fragmentata de vai, cu terase locale, acoperite cu depozite loessoide pe care apar numeroase crovuri, usor inclinata dinspre N-V si S-E, taiata de vai putin adanci, cu lunci largi si tinere pe care in trecut se intindea codru al Vlasiei.

Padurile Judetului Ilfov fac parte din renumiti "Codrii Vlasiei ", formeaza un nimb verde protector, la fel ca si luncile, lacurile naturale si cele artificiale.Acestea din urma au fost amenajate pentru agrement, cat si in scopuri de irigatie si de alimentate cu apa industriala, in prezent fiind de interes social si recreativ. Acestea sunt formate din diverse specii de foioase ( stejar, fag, salcam, tei ) in amestec sau in masive. Stejarul specie predominanta formeaza masive in padurea Snagov, Cadarusani, Tunari, Afumati, iar salcamul si teiul se intalnesc in masive in padurea Scrovistei.

Peisajul este intregit de padurile prin care respira judetul ILfov. Astfel, in nord se intinde padurile: Baneasa, Snagov, Ciolpani, Peris, Buftea, Moara- Vlasiei, iar in partea de sud, Branesti, Cernica si Pantelimon. Decorul bogat al acestor paduri de nepatruns odinioara, creau atmosfera fabuloasa, unde isi gaseau adapost si refugiu multi sihastrii sau personaje prigonite de soarta.

Vegetatie ierboasa este predominanta reprezentata de graminee si leguminoase.Vegetatia hidrofila din luncile raurilor si lacurilor este formata din specii lemnoase de salcii si plopi. Marginile baltilor si lacurilor sunt brodate cu nuferi si stanjenei de balta. In jurul lacului Snagov se concentreaza masive forestiere intinse, care sunt alcatuite din diverse specii de arborii, unele foarte rare, avand o flora si fauna foarte bogata. Lacul Snagov face parte din aceeasi rezervatie, conservandu-si minunata flora, in special nuferii albi si galbeni, lotusul si stuful.

Fauna de padure este reprezentata de cerb lopatar iar padurile Balta Neagra, Ciolpani, Snagov si Gruiu sunt populate de vulpe, veverita, caprior etc.

In subsolul judetului Ilfov resursele naturale sunt limitate, fiind depistate cateva zacaminte de titei si gaze naturale in special in localitatile Peris, Moara-Vlasiei, Pasarea, Bragadiru, Jilava. Exploatarile de nisip si balastru se efectueaza in albiile raurilor mari, in special in lunca Arges - Sabar (la Bragadiru si Jilava).

Clima

Este temperat continentala cu nuanta excesiva cu veri calduroase si ierni friguroase, dominate de prezenta frecventa a maselor de aer rece continental din E, sau artic din N si de vanturi puternice care viscolesc zapada. Temperatura maxima absoluta (40C) a fost inregistate la Snagov (20 august 1945), iar tempratura minima absoluta (-35C), tot aici (25 ianuarie 1942). Amplitudinea rezultata din cumularea valorilor extreme (75C) precum si aceea a mediilor lunare ale temperaturii aerului (25C) reflecta caracterul continentalismului accentuat al climatului judetului Ilfov.

Cantitatea medie multianuala a precipitatiilor oscileaza in jurul valorii de 500mm. Regimul eolian se caracterizeaza prin predominarea vanturilor dinspre N-E (21.6%) si E (19.7%) care bat cu viteze medii anuale de 2-2.5m/s, cu maxime pe timpul iernii ce pot depasii 125km/ora.

Reteaua hidrografica

Zona, in trecut, era acoperita de foarte cunoscutul Codru Vlasiei, devenit Campia Vlasiei, care este strabatuta acum de raurile Ialomita, Arges, Sabar si Dambovita.

Exista si cateva lacuri naturale si antropice dintre care cel mai important este Lacul Snagov. El este un limat fluviatil al raului Ialomita. In trecut lacul se varsa in Ialomita prin paraul Gruiu, lung de 8 km, insa in 1969 a fost sapat un canal lung de 2 km, care-l pune in legatura directa cu Ialomita. Lungimea lacului este de 16 km, cu latimi care cresc din amonte in aval, de la cateva zeci de metri la peste 500 m, iar adancimea ajunge in unele locuri la 9-10m. Este alimentat cu ape de precipitatii si din izvoare de fund, iar uneori cu ape din canalul Bilciuresti (Ialomita-Colentina), care traverseaza valea in sectorul de formare.

Datorita diferentei mici de nivel pe care curg raurile s-au format un numar mare de lacuri, peste 100 lacuri, apa totalizeaza 3972 ha, in care inmagazineaza un volum de 89,5 mil mc de apa. In Ilfov sunt peste 75 km diguri de aparare.

3. Potentialul agroturistic antropic

    Potentialul turistic al judetului este legat de asezarea sa pe locul vechilor codrii ai Vlasiei si a zonelor de padure ramase, precum si a prezentei in regiune a lacurilor si a vechilor manastiri ortodoxe impreuna cu muzeele acestora. O atractie deosebita o reprezinta posibilitatea pescuitului, sporturile nautice, vanatoarea si accesului la valori culturale de patrimoniu.

Avem ca principale puncte de atractie: Caldarusani, Raioasa, Cernica, Snagov, si Mogosoaia, ce reprezinta complexe alcatuite din paduri, lacuri, si manastiri. Manastirile au fost construite incepand cu evul mediu, pe malurile si insulele lacurilor. Majoritatea dintre ele au muzee in care sunt expuse manuscrise vechi, obiecte de cult si arta sacra.

MANASTIREA CALDARUSANI          

     Reprezinta una dintre cele mai pretioase ctitorii feudale ale judetului Ilfov, fiind situata la 35 km de Bucuresti, in partea de nord-est, intr-o peninsula inconjurata de apele lacului Caldarusani. Se spune ca la inceput, peninsula a fost un ostrov, despartit de mal de o fasie ingusta de apa. In jur se intindeau codrii seculari ai Vlasiei, refugiu al haiducilor si al celor prigoniti de soarta sau porniti in bejenie. Pe aceste meleaguri, pline de farmec si pitoresc, a hotarit domnitorul Matei Basarab sa ridice sfanta manastire intru lauda sfantului mare mucenic Dimitrie, izvoratorul de mir. Locul a fost cumparat de catre domnitor in anul 1637. Matei Basarab, ctitor si iubitor de cultura, pomeneste intr-un hrisov din 1641 despre manastirile inchinate, printre care se regaseste si cea de la Caldarusani. Manastirea a reprezentat un important centru de cultura unde s-au acumulat colectii bogate de manuscrise bisericesti realizate de calugari, tiparituri religioase.

MANASTIREA CERNICA   

          Situata la 12 km de Bucuresti, lacasul face parte din teritoriul administrativ al comunei Pantelimon. Pe malul sudic al lacului Cernica, pe un promontoriu care inainteaza in mijlocul apelor, se afla o pretioasa rezervatie arheologica formata dintr-o vasta necropola neolitica. Manastirea Cernica a fost construita initial in 1608, din lemn, cu hramul "Sfantul Nicolae", de catre Cernica Stirbei (mare vornic al lui Mihai Viteazul si al lui Radu Serban) si refacuta intre anii 1781-1786. Pe acest loc astazi se afla biserica "Sfantul Nicolae" din Ostov, edificiu de mari proportii, construit in 1815, in timpul domnitorului Ion Gheorghe Caragea. Biserica principala a manastirii Cernica, cu hramul Sfantul Gheorghe, a fost ridicata intre anii 1831-1842, de catre Calinic si arhiereul Ioanichie Stratonichios. Avariata de cutremurul din 1838, biserica a fost refacuta sub domnia lui Alexandru Ghica, in 1842 si restaurata cu tot ansamblul manastiresc , de catre patriarhul Justinian, intre anii 1965-1967. Portretele ctitorilor acestei biserici, aflate in pronaos sunt opera pictorului Sava Hentia.           

     Un loc aparte il reprezinta cimitirul manastirii, rezervat la inceput monahilor, care a primit pentru odihna vesnica personalitati ale tarii precum: mitropolitul Nifon, marele ban Tudor Vacarescu, scriitorul Gala Galaction, pictorul Ion Tuculescu, etc.

MANASTIREA SNAGOV    

           Reprezinta cea mai pretioasa piesa din salba manastirilor ce inconjoara Bucurestiul. Situat in nordul judetului Ilfov, la 30 de km de Bucuresti, lacasul bisericii manastirii Snagov, adevarata bijuterie de arhitectura medievala, domina ostrovul din mijlocul lacului, incarcat de istorie si legenda.     

           Manastirea Snagov a fost ridicata pe locul unei stravechi asezari dacice. Descoperirile din 1933 au dat la iveala fundatiile unui edificiu monahal, precum si monede din timpul domnitorului Mircea cel Batran, perioada din care provine si cea mai veche atestare a manastirii. Actuala biserica a fost refacuta din caramida, in stil bizantin, atonit, intre 1517-1521, de catre domnitorul Neagoe Basarab (1512-1521), suferind mai apoi prefaceri in timpul lui Vlad Tepes si Mircea Ciobanul. In interiorul monumentului conservat, care a suferit numeroase transformari si restaurari, se pot distinge fresce din secolul al XV-lea, precum si portretele lui Neagoe Basarab cu fiul sau Teodosie si ale lui Mircea Ciobanul cu familia sa.         

         Faima manastirii Snagov este legata de personalitatea aprigului voievod Vlad Tepes, care a fortificat edificiul, a construit un pod, un turn de clopotnita, o fantana, un tunel de refugiu, precum si o inchisoare pentru tradatori si raufacatori. Ucis in padurea din preajma Baltenilor, in 1476, Vlad Tepes a fost inmormantat la Snagov, unde se afla lespedea sa funerara. Cercetarile nu au confirmat insa existenta trupului voievodului, care a fost urmarit si dupa moarte de ura dusmanilor. Tot aici, si-a gasit sfarsitul, in decembrie 1662, si batranul postelnic Constantin Catacuzino, victima a intrigilor boierilor in lupta pentru domnie.           

          Martora tacuta a capriciilor istoriei si loc de refugiu in vremi de restriste, manastirea Snagov a cunoscut perioade de stralucire sau decadere, capatand o aureola de sublim tragic. Inca din 1643 Matei Basarab instalase aici o tipografie dar apogeul cultural a avut loc in timpul lui Constantin Brancoveanu, cand staret al Snagovului a fost eruditul carturar Antim Ivireanul (1650-1716), devenit mai tarziu mitropolit al Tarii Romanesti. El a tiparit carti in greaca, slavona, si araba care au dus faima mesterilor de la Snagov pana in Grecia, Asia Mica si Egipt. Din pacate, destinul tragic al marelui ctitor de cultura, care a fost Antim Ivireanul, ucis de turci in 1716, aminteste de sacrificiul continuu al carturarilor care au rezistat vremurilor potrivnice, cultivand hrana spirituala a romanilor.

Biserica afectata de cutremure a fost refacuta de mai multe ori.

MANASTIREA SAMURCASESTI      

        Aflata in peisajul pitoresc, strabatut de raul Ciorogarla, manastirea a fost zidita in 1808, de vornicul Constantin Samurcas si sotia sa Zoe.        

        Biserica are o singura turla, de mare frumusete arhitecturala, si un pridvor deschis, cu coloane din caramida aparenta, cu fus in torsada si capiteluri de piatra. In pronaos, absidele alcatuiesc trei altare. Catapeteasma din lemn sculptat este cea originala, din 1808. Sfintirea lacasului s-a facut abia in 1870, dupa ce Gheorghe Tattarescu a terminat pictura.         

         Biserica a suferit de-a lungul timpului, datorita unui incendiu din 1914, in primul razboi mondial, cand trupele de ocupatie au luat cele doua clopote si apoi, la cutremurul din 1940, care a avariat lacasul in intregime. Acesta a fost rezidit intre anii 1940-1943, respectandu-se arhitectura originala.

PALATUL FAMILIEI ALEXANDRU GHICA         

         Palatul se afla in comuna Moara Vlasiei atestata documentar pentru prima oara in 1622. Pana in anul 1807 mosia era a boierului Ianache Mavrodin, care o vinde lui D. Ghica. Acesta o lasa mostenire lui Alexandru Ghica, domn al Tarii Romanesti (1834-1842).

         Dimitrie Ghica incepe constructia palatului, ca resedinta de vara, intr-o arhitectura clasica franceza, avand o terasa orientata spre gradina si perfect incadrata in peisagistica locului.

In anul 1924 palatul a fost donat Academiei Romane in administrarea careia se afla si in prezent.

PALATUL STIRBEY       

In anul 1845, principele Barbu Stirbey (1844-1856) devine proprietarul mosiei de la Buftea, unde si-a amenajat probabil o casa de vara. Edificiul actualului palat a fost ridicat in anul 1864, de fiul acestuia, Alexandru Stirbey, in ambianta unui frumos parc de arbori seculari. Cladirea, cu arhitectura sobra, are fatada cu ancadramente de piatra, cu motive decorative simple, care dau edificiului rafinament si eleganta. In parc a fost construita si o capela, realizata in stil eclectic, cu influente bizantine, gotice si de Renastere, avand o scara dubla din marmura de Cararra.          

Dupa 1895, proprietarul mosiei devine fiul sau, Barbu Stirbey, care a realizat aici, una din marile ferme ale tarii. El a fost primul care a introdus in Romania cultura bumbacului si a orezului. A infiintat pepiniere de vita americana, o laptarie si o moara iar in 1902 a construit o fabrica de vata si pansamente. Barbu Stirbey s-a bucurat de increderea si prietenia familiei regale a Romaniei, fiind numit sfetnicul acesteia si chiar prim-ministru.

Dupa anul 1950 palatul a fost amenajat pentru protocol, iar dupa 1990 palatul a fost amenajat ca hotel iar parcul a fost deschis pentru public.

Palatul familiei Stirbey

Capela familiei Stirbey

C.O.R.

Centrul Olimpic "Sidney 2000" al Comitetului Olimpic Roman a fost construit in 1996-1997 in comuna Ciolpani - sat Izvorani.

         Ansamblul cuprinde un hotel, un restaurant, un club, o sala polivalenta, 5 sali de sedinta, sala de fitness si piscina in aer liber.

CORBEANCA

         "Paradisul verde", cartier de vile construite pe malul lacului.

AEROPORTUL INTERNATIONAL "HENRI COANDA"- OTOPENI

Agroturism in ILFOV

Ideea de agroturism nu a fost implementata in comuna Snagov.

Statiunea balneoclimaterica Snagov (pentru ca exista si izvoare termale cu temperaturi de 84ºC), in prezent, nu are oferta de agroturism si nu dispune de un set minim de instrumente promotionale si organizatorice pentru a promova turismul.

Statiunea balneoclimaterica Snagov, este zona in care au preferat sa isi construiasca resedinte si sa stea: tatal lui Vlad Tepes, Regii Romaniei, comandamentele generale militare din timpul celui de-al doilea razboi mondial (romani, nemti, rusi), diferite capetenii si personalitati din perioada comunista (Lucretiu Patrascanu, Mihail Sadoveanu etc.) si evident Nicolae Ceausescu (care a locuit aici ultimele sale 18 veri). Si din 1990, multi demnitari si lideri politici au ales Snagovul: Petre Roman, Adrian Nastase, Mugur Isarescu, Traian Basescu etc.

Despre Snagov in ciuda potentialului si resurselor sale deosebite, s-ar putea spune ca pana in prezent mai mult a fost o statiune cu circuit inchis. Astfel, exista cateva elemente de infrastructura ce au reprezentat investitii majore in trecut (de exemplu: Parcul Snagov, numeroasele vile si bazele sportive) si lipsesc alte cateva elemente foarte importante, pentru a se putea oferi un set coerent de servicii turistice (exemplu: cazare, restaurante, mai multe accese amenajate la lac, plaje adecvate, infrastructura de transport coerenta si predictibila).

Potential de cazare

Inca din 1989, existau peste 200 de vile (inca in patrimonial RAPPS si foarte posibil sa mai fie inca mentinute o lunga perioada) - deci, neutilizate, neaccesibile. In ultimii 15 ani s-au mai construit circa 100 vile de catre diferiti oameni de afaceri. Se pot adauga cele cateva mii de case ale localnicilor in care se afla foarte multe camere neutilizate. Se pot adauga si multe camere/apartamente la blocuri de 2, 3 si 4 niveluri (construite in 1980 si oferite compensatie pentru cei ale caror case au fost demolate).

In principiu exista (rezerve disponibile) spatii de cazare, insa camerele libere din case/apartamente nu sunt puse in corelatie cu cererea potentiala si nimeni, pana in prezent, nu a abordat acest dezechilibru (oferta si cerere - potentiale), asa cum se cuvine.

Principalele probleme

- redusa cunoastere/promovare concreta a Snagovului ca statiune/alternativa pentru weekend;

- lipsa unei oferte concrete ca structura/volum, pentru aproape toate categoriile potentiale de clienti, chiar si cei care cunosc bine Snagovul; stiu ca in prezent nu pot conta pe o continuitate a serviciilor existente in zona (reduse: atat calitativ, cat si ca volum).

Este adevarat ca totusi, nici pana in prezent (15 ani, dupa ce accesul in Snagov a devenit liber), cei mai multi bucuresteni, nu au fost in Snagov.

Pensiunea Titis

Afumati , sos. Bucuresti-Urziceni nr. 125
021 4913256
0721 379771

roTurism.com Ilfov Cazare Afumati

Pensiunea Dana Cris

12 camere cu 2 paturi fiecare (mobilier nou), televizor in fiecare camera, baie proprie, apa calda si incalzire furnizate de centrala proprie

Poze Pensiunea Dana Cris, galerie foto Pensiunea Dana Cris, Bragadiru

Bragadiru , sos. de Centura nr. 2-8
021 4562310
www.pensiunedanacris.ro

roTurism.com Ilfov Cazare Bragadiru

Cabana Brignoli

27

Cabana de vanatoare - dispune de 12 camere duble, o camera tripla, un living, terasa, curte cu gratar, parcare.
Zona deosebita, posibilitati excursii , pescuit, divertisment.

Fiecare camera este dotata cu televizor, grup sanitar propriu si aer conditionat.

Poze Cabana Brignoli, galerie foto Cabana Brignoli, Branesti

Branesti , Sat Pasarea, str. Brasov nr. 74, parcela 279-284
0723 168968
021 3508957
www.cacciapescasport.it
info@cacciapescasport.it

roTurism.com Ilfov Cazare Branesti

Pensiunea Popas Randunica

Restaurant specific romanesc si international, aer conditionat, muzica live cu formatie proprie; organizam mese festive, receptii, banchete, capacitate 260 locuri disponibile in 3 saloane, dispunem de parcare proprie

Chiajna , str. 1 Decembrie 1918 nr. 190
021 4360138

cristimincu@yahoo.com

roTurism.com Ilfov Cazare Chiajna

Pensiunea Ciolpani

Ciolpani
0722 523242

roTurism.com Ilfov Cazare Ciolpani

Vila De Lago

Intr-un decor natural de exceptie centrul ofera in egala masura, cele mai bune facilitati pentru meetinguri, traininguri si conferinte , dar si pentru relaxare si divertisment

Gruiu , sat Silistea
021 3165810

roTurism.com Ilfov Cazare Gruiu

Academia Ecvestra

60

Pensiune cu capacitate cazare 60 locuri, curte cu loc de parcare; asigura mic dejun, pranz si cina, mese festive

Plimbari pe malul lacului, locuri de pescuit; ture de calarie prin Codrii Vlasiei, traseul istoric la Portile Bucurestilor, traseul Drumul Vinului in Prahova, vizite la biserici si lacasuri de cult in judetul Ilfov

Mogosoaia , str. Zamfirei nr. 23
0723 571522
021 2115274
www.herghelia-dulugeac.ro
simson.srl@xnet.ro

roTurism.com Ilfov Cazare Mogosoaia

Pensiunea Andrea

Dotari si facilitati: 11-15 locuri, camere single, paturi duble, terasa, gradina cu pomi fructiferi, accepta animale de casa, dus, cada, incalzire centrala, aer conditionat, tv, frigider, posibilitate masaj cu personal calificat, catering, pizza.

Poze Pensiunea Andrea, galerie foto Pensiunea Andrea, Otopeni

Otopeni , Calea Bucurestilor nr. 56
021 2361801
0724 305012
0723 815860
www.pensiunea-andrea.ro

roTurism.com Ilfov Cazare Otopeni

Pensiunea Denis

Poze Pensiunea Denis, galerie foto Pensiunea Denis, Otopeni

Otopeni , str. Intrarea Tibles nr. 2, cod 75100
021 2360961
0722 349322
0747 426729
www.pensiunea-denis.ro

roTurism.com Ilfov Cazare Otopeni

Pensiunea Casa Gabriela

Informatii turistice, Camera de oaspeti, Spalatorie, Facilitati pentru prepararea hranei, Sala de conferinta, Televizor, Autobus: (783), Deschis pe tot parcursul anului, excursii ghidate, Parcare

Otopeni , str. Margaritarului Vila A 104
021 2360253
0722 214487
0723 566714

pensiuneagabriela@yahoo.com

roTurism.com Ilfov Cazare Otopeni

Pensiunea Alexandra

7

Dispune de un living cu o suprafata de 40 mp, televizor, bucatarie utilata, WC serviciu. Camerele sunt dotate cu frigider si tv (cablu tv). Curtea are amenajat un loc pentru gratar.

Otopeni , str. Polona nr. 12H
021 2664614

roTurism.com Ilfov Cazare Otopeni

Pensiunea Romlider

Pensiunea este situata aproape de centrul orasului. Camerele sunt utilate cu paturi de o persoana, dulapuri, lenjerii pat, perne, . Incalzirea dormitoarelor este furnizata de centrala termica a orasului Otopeni

Otopeni , str. Intrarea Privighetorilor nr. 4
021 2360253

roTurism.com Ilfov Cazare Otopeni

Pensiunea Crumed

Otopeni , Calea Bucurestilor nr. 179A
021 2361587
021 3209323

roTurism.com Ilfov Cazare Otopeni

Pensiunea Creiveanu

8

Pantelimon , str. Cernica nr. 39
0722 275159

roTurism.com Ilfov Cazare Pantelimon

Pensiunea Cernica

10

Pantelimon
021 2554429

roTurism.com Ilfov Cazare Pantelimon

Pensiunea Motanul Galanton

20

Pensiunea se afla intr-o ambianta placuta la numai 30km de Bucuresti.
Dispune de 10 camere cu 2 paturi sau pat matrimonial, impartite pe 3 nivele, fiecare camera este dotata cu telefon, televizor si cablu TV, baie proprie

Posibilitatile de recreere sunt nelimitate, clientii putand opta pentru inot in piscina pensiunii, trasee cu biciclete, plimbari cu caruta cu cai (respectiv sania iarna) sau relaxare pe terasa restaurant care beneficiaza de o instalatie de sunet ultramoderna

Poze Pensiunea Motanul Galanton, galerie foto Pensiunea Motanul Galanton, Snagov

Snagov , Ghermanesti, str. Principala nr. 18
021 4910639
0722 222353
www.pensiune.com
office@pensiune.com

roTurism.com Ilfov Cazare Snagov

Motelul Lupului

Capacitate de cazare: Maxim 65 de locuri in:
- 8 apartamente cu living, cu 1, 2 si 3 dormitoare, grupuri sanitare si terase
- 9 camere separate la mansarda cu paturi duble si matrimoniale.

Facilitati:

Motelul dispune de 3 sali de sedinte cu 80 locuri, 30 locuri si 20 locuri; restaurant de 70 locuri, bar, terasa acoperita de 150 locuri, sala de protocol.
Motelul este mobilat modern, interior in stare foarte buna, imobil in stare exceptionala, incalzire cu centrala termica, parchet, gresie, faianta, etc.

Este amplasat pe un teren cu o suprafata de 3000 mp si are curte individuala cu spatii verzi, terasa, spatii de parcare, alei pavate, etc.

Poze Motelul Lupului, galerie foto Motelul Lupului, Snagov

Snagov , sat Izvorani, str. Complex Pacea nr.33-35
021 4911106
021 4910887

motelul.lupului@gmail.com

roTurism.com Ilfov Cazare Snagov

Pensiunea Catalin

Snagov , Str. Intrarea Tuberozelor 6
021 4910287

roTurism.com Ilfov Cazare Snagov

Pensiunea Vlad Tepes

24

12 camere duble cu baie proprie.

Snagov
021 6662459

roTurism.com Ilfov Cazare Snagov

Pensiunea Floarea Soarelui

14

Va invita sa va relaxati cateva zile intr-un cadru natural deosebit ; puteti opta pentru o partida de pescuit pe lacul Snagov, o drumetie sau un picnic in Codrii Vlasiei.

Tancabesti , Str. M. Sadoveanu 156
021 2677036

roTurism.com Ilfov Cazare Tancabesti

Casa cu Steaguri

Tancabesti , Str. I.C. Baicoianu 15
021 2360253

roTurism.com Ilfov Cazare Tancabesti

Casa cu Steaguri

Tancabesti , Str. I.C. Baicoianu 15
021 2360253

roTurism.com Ilfov Cazare Tancabesti