POTENTIALUL TURISTIC AL ZONEI

Orice spatiu geografic este un potential purtator de activitati turistice, care prin dezvoltare si intensificare, specializare sau diversificare pot crea spatii turistice de diferite tipuri si de dimensiuni variabile (de la banalul centru turistice, la regiuni si retele turistice.

Spatiile turistice sunt sisteme spatio-temperale generate de existenta unui potential turistic natural si/sau antropic, de prezenta unei baze de primire si a fluxurilor turistice, care interactioneaza si se conditioneaza reciproc, in prezenta unor factori economico-sociali si culturali specifici, factori ce reglementeaza si influenteaza dezvoltarea sistemului respectiv.

1 POTENTIAL NATURAL

Potentialul turistic este determinat de elementele cadrului natural care prin imbinarea lor armonioasa dau o mare varietate peisajului unde suprafetele acvatice alterneaza cu terenurile mlastinoase si cu cele uscate.

Malurile joase sunt propice pentru helioterapie, plaja, inot, bratele

parasite si belciugele ofera conditii pentru pescuit sportiv sau pentru alte activitati desfasurate in cadrul turismului de sfarsit de saptamana.

Atractivitatea turistica a Deltei Dunarii este datorata urmatoarelor elemente ale cadrului natural:   

-originalitatea si spectaculozitatea peisajului;

-oglinzile de apa;

-bogata si variata vegetatie (stufaris, insule plutitoare de plaur, padurile-galerii);

-pasarile , peste 280 specii de pasari alcatuiesc un adevarat "paradis al pasarilor";

-fauna piscicola, deosebit de variata si bogata, de interes stiintific, economic, sportiv;

-conditiile de clima, benefice precticarii turismului din primavara pana in toamna, datorita regimului termic ridicat, precipitatiilor mai reduse, duratei mari de stralucire a soarelui. Durata stralucirii soarelui atinge , in medie, 220 ore/luna; in lunile de vara sunt 11-12 ore de soare /zi, de unde rezulta ca zona este tot asa de bine incalzita ca si litoralul mediteranean.

Sejurul turistic petrecut in aceasta zona are asupra organismului o dubla actiune: excitanta, datorita radiatiilor ultraviolete puternice, continutului crescut de iod, dar, si calma prin uniformitatea presiunii atmosferice, prin variatiile foarte mici ale temperaturii, umezeala constanta.

Toate aceste elemente de atractie turistica genereaza motivatii diverse pentru toate categoriile de turisti, favorizand dezvoltarea si promovarea mai multor forme de turism.

2 POTENTIAL ANTROPIC

Intr-o simbioza multimilenara statornicita, cadrul natural al Dobrogei si locuitorii spatiului sau istorico-geografic au conlucrat la alcatiurea unui patrimoniu material si spiritual de o mare bogatie si originalitate.

Patimoniul turistic de natura antropica al regiunii se compune din urmatoarele grupe majore de obiective: edificii (istorice, religioase, culturale, economice cu atribute turistice), monumente, edificii turistice propriu-zise, patrimoniu turistis etnografic, activitati si manifestari umane cu functii atractive.

In zona putem localiza urmele unor cetati cu pozitii strategice:

-ceramica de factura getica si amforele elenistice descoperite pe dealul Monumentului ne vorbesc de prezenta unei asezari fortificate care juca un rol deosebit in relatiile comerciale cu grecii -cetatea de la Tulcea (anticul Aegyssus, secolul lI);

-la Isaccea se afla cetatea Noviodunum care indica patrunderea celtilor in zona. Aici se afla cetatea propriu-zisa si asezarea civila (orasul propriu-zis). Cetatea se construieste pentru flota Dunarii in secolul I si continua pana in secolul IV. Populatia era greco orientala;

-ruinele cetatii medievale turcesti de la Enisala, avand un stil arhitectonic care ar putea sugera originea genoveza a ei. La Enisala s-au descoperit si cercetat cele mai mari necropole getice si romanesti;

-urmele cetatii romano-bizantine din apropierea localitatii Murighiol (Halmyris);

-ruinele cetatii Arganum (Unirea) din localitatea Jurilovca;

-fortificatia romana de la Babadag-Topraichioi (monede si ceramica, descoperite aici);

-monumentul paleocrestin de la Niculitel, unic in Europa, care prezinta prima transpunere in arhitectura paleocrestina a conceptiilor arhitecturale care stateau la baza mausoleelor greco-romane. Este cel mai vechi edificiu de cult crestin cu "nartex" cunoscut pana in prezent in tara noastra;

Cu importanta istorica deosebita remarcam in centrul orasului Tulcea prezenta statuii lui Mircea cel Batran,

Edificii religioase sunt reprezentate prin manastiri si biserici cu arhitecturi deosebite:

-Catedrala Sf. Nicolae din orasul Tulcea, construita in perioada 1865-1868, in stil arhitectonic romanesc;

-Biserica Sf, Gheorghe (Biserica cu ceas), construita in timpul stapanirii turcesti;

-Biserica Buna Vestire (Greceasca) din orasul Tulcea;

-Biserica armeana;

-Geamia catedrala "Azzizie", situata in Tulcea, datand din secolul al XIX-lea;

-Manastirea Cocos, cu originea in veacurile epocii romano-bizantine, localizata aproape de localitatea Niculitel, si situl de sihastri din apropiere;

-Manastirea Celic - Dere, constuita intre anii 1841 - 1844;

-Manastirea Saun

Sub egida celor trei manastiri reprezentative pentru judetul Tulcea, se desfasoara diferite hramuri, ca urmare a sarbatorilor religioase.

La Tulcea inregistram ca principal obiectiv turistic prezenta Muzeului "Deltei Dunarii" (muzeu mixt), unic in tara prin originalitatea pieselor expuse. Muzeul cuprinde patru sectii principale (Stiintele naturii-cu exponate din flora si fauna Deltei Dunarii, Sectia de arta, Sectia de Arta Populara si Etnografie, Sectia de Istorie si Arheologie, carora li se adauga o biblioteca cuprinzand volume de specialitate.

Principalele banci din oras isi au sediile in cladiri cu arhitectura deosebita, caracterizate prin:

-masivitate in stil modern specific american - beton, sticla (BRD, BCR);

-traditional, cu functionare in cladiri vechi, renovate (Banca Nationala, Banca Agricola).

In aceste categorii se inscriu majoritatea sediilor unor institutii cu caracter economic.

Sub aspect arhitectural nu putem omite prezenta "Parcului Personalitatilor" in care sunt construite busturi ale personalitatilor marcante ale orasului Tulcea, intre care un loc central ocupa bustul prefectului Ioan Nenitescu. De astfel, parcurile de recreere situate in intravilanul oraselor si satelor, ofera turistilor un crampei din natura, numeroase specii floristice si asociatii forestiere

Principalele evenimente culturale sunt constituite din hramurile desfasurate sub egida manastirilor in timpul principalelor sarbatori religioase. (15 august - Adormirea Maicii Domnului). Vara, la Tulcea, au loc numeroase concerte cu muzica moderna, la care se adauga in luna august un festival de muzica folk.

Principalele evenimente culturale desfasurate in orasele judetului au loc pe timpul verii, cand sezonul turistic este la cel mai inalt grad de dezvoltare.

Ruralul dobrogean, ne incadreaza in zona etnofolclorica "Dobrogea", zona reprezentata prin case din chirpici, stane cu bordei sapate in pamant, unelte de pescuit, pastorit, cultivarea pamantului, costume populare, dansuri caracteristice uneizone de interferenta (turcii, bulgarii).

FORME DE TURISM

Principalele forme de turism posibil de practicat se diferentiaza in cele doua arii judetene: R.B. Delta Dunarii si partea dobrogeana a judetului, datorita specificului resurselor turistice de care acestea dispun.

-turismul de circulatie (de-a lungul traseelor turistice);   

-sejurul in Delta Dunarii imbraca diferite forme, in funmctie de motivatia vizitarii deltei si anume: sejur complex mare (plaja), sejur in delta, sejur pentru pescuit sportiv, sejur in interes stiintific; -turismul balnear;

-turismul de weekend;   

-turismul itinerant;

-turismul specializat (stiintiitific, cognitiv-educational) este favorizat de cadrul natural deltaic, de prezenta rezervatiilor naturale, floristice, peisagistice etc; -turism pentru practicarea sporturilor (pescuitul sportiv, vanatoare sportiva, sporturi nautice).

O importanta strategie de dezvoltare o constituie pentru Delta turismul rural. Acesta reprezinta o componenta a vietii economice a locuitorilor din Delta, o sursa de venituri si de emancipare a comunitatilor locale.

El este competitiv, fiind mai ieftin ca acela clasic, favorizeaza contactele sat-oras, schimbul de valori; o noua "iesire" si alternativa reala de dezvoltare; cautare de solutii a gospodariilor rurale in servicii rurale in servicii turistice, activitate capabila sa valorifice excedentul de cazare existent in gospodaria taraneasca pregatit si amenajat pentru primirea de oaspeti. Aceasta forma de turism creeaza principalele motivatii in antrenarea si dezvoltarea unor activitati traditionale care au fost neglijate multa vreme, a unor mestesuguri, in consolidarea unor creatii artistice locale.

Turismul "verde"/agroturismul creeaza motivatia gospodarului de a pregati si a amenaja interiorul si exteriorul gospodariei,creeaza cererea locala de produse. Organizarea si amenajarea satelor turistice si a spatiului turistic in general este o problema deosebit de importanta pentru realizarea produsului turistic. Formarea produsului turistic nu implica doar prezenta unei infrastructuri de cazare, alimentatie, agrement dar si existenta unei populatii cu trasaturi psihostructurale ce-i confera un mare grad de ospitalitate, cinste, moralitate, dar si pregatire profesional.

Baza materiala a agroturismului in Delta Dunarii este formata din gospodarii taranesti amenajate pentru primirea turistilor, atestate in acest sens si racordate la o anumita forma de organizare, la care se adauga fermele si pensiunile turistice. Avantajele practicarii turismului rural in Delta Dunarii sunt numeroase, poate mult mai multe aici decat in alte zone ale tarii unde este mai intens practicat (zona Moeciu, de exemplu):

-se valorifica in plan local o buna valorificare a potentialului natutal si artificial;   

-se stimuleaza activitatile rentabile (hoteliere, reataurante, retea de transport, activitati artizanale, servicii ghizi);

-se diversifica economia locala, indeosebi a zonelor rurale adiacente, mai ales acolo unde agricultura nu are posibilitati de dezvoltare;

-contribuie la ameliorarea infrastructurii locale, in materie de transport;   

-se pastreaza inacte suprafetele ocupate cu vegetatie naturala. Agroturismul desfasurat in cadrul traditional unde se mai pastreaza obiceiuri locale este cu adevarat sansa reala de dezvoltare a Deltei Dunarii si a regiunilor apropiate.