Prezentarea de ansamblu a orasului Sibiu

Prezentarea de ansamblu a orasului Sibiu

Asezat in inima tarii, la rascruce de drumuri, Sibiul inchide sudul Transilvaniei, asemenea unei fortarete, pe care timpul nu a reusit niciodata sa o distruga. Începuturile Sibiului se pierd in negura vremurilor. Cert ramane faptul ca, primele pagini ale cronicii orasului se leaga de colonistii sasi, chemati aici de regii unguri, care doreau sa-si consolideze stapanirea asupra Transilvaniei. Cand au venit sasii pe aceste locuri, in secolul al XII-lea, au adus cu ei standarde de civilizatie pe care le-au sadit intr-o zona eminamente rurala.

Înflorirea mestesugurilor si a comertului pe care sasii le-au promovat cu staruinta a condus la o prosperitate a intregii comunitati. Dezvoltarea vertiginoasa si constanta a Sibiului l-a transformat, timp de trei secole, in cea mai importanta cetate a Transilvaniei, unul dintre cele mai infloritoare si prospere orase din aceasta parte a Europei.

Cetatea Sibiului sau Hermannstadt-ul cum s-a impus in constiinta europenilor a fost, dintotdeauna cel mai important centru al populatiei germane din Transilvania. Acest lucru a determinat Sibiul sa ofere o lectie de toleranta si comuniune interetnica, atat intre cele trei culturi majore (romana, maghiara si germana) cat si la nivelul minoritatilor.

Un alt fenomen caracteristic Sibiului, usor de descifrat in creatiile culturale si in monumentele sale, este asimilarea curentelor de idei si a stilurilor arhitectonice occidentale si imbinarea acestora cu elemente ale artei si arhitecturii de tip bizantin, de factura ortodoxa, datorata permanentelor legaturi ale Sibiului cu Tara Romaneasca si Moldova. Sibiul este, in fapt, cea mai de seama rezervatie de arhitectura nationala, nu atat in ceea ce priveste intinderea cat mai ales in privinta bogatiei si complexitatii urbanistice precum si a elementelor arhitecturale pastrate.

Fiind situat la granita Regatului Ungariei, Sibiul a fost considerat multa vreme orasul de la marginea Europei. Din aceasta cauza era cel mai fortificat burg al principatului, un veritabil bastion al crestinismului. Epoca moderna, in perioada habsburgica gaseste Sibiul drept al doilea oras al Imperiului, dupa Viena, asezarea sa strategica la "portile Orientului"fiind una dintre cauze.

Începand cu secolul al XVIII-lea copiii aristocratiei pastorale romanesti au inceput sa plece la studii la Viena sau in alte mari centre europene. Se intorceau nu doar mai educati ci si imbracati dupa ultima moda austriaca impunand astfel un veritabil port traditional (care se poate vedea si astazi la Rasinari). Pe de alta parte Imperiul isi trimite aici drept reprezentanti oameni valorosi care ocupa diferite posturi administrative si au o puternica influenta asupra evolutiei orasului.

În tot acest context de efervescenta culturala nu e de mirare ca unii fii ai Sibiului ajung sa lege numele orasului de momente importante pentru istoria intregii civilizatii umane. Aici s-a nascut unul dintre cei mai mari fizicieni ai secolului trecut, parinte al astronauticii, Conrad Haas, care a inventat racheta in trepte, dar si personalitati ale culturii europene precum Nicolaus Olahus sau Emil Cioran. De asemenea, aici a fost st descoperit elementul chimic telur si tot aici a activat, pentru o vreme, S. Hahnemann-fondatorul homeopatiei.

În Sibiu a trait, a studiat sau a creat o intreaga pleiada de mari scriitori, filosofi, oameni, politici, artisti. În acest context nu e de mirare ca Sibiul a fost, de-a lungul istoriei, scena de desfasurare a nenumarate premiere din spatiul romanesc:prima farmacie (1494), prima biblioteca (1300), primul spital (1292), prima librarie (1778), prima manufactura (1788), primul spital de neuropsihiatrie, primul paratraznet, primul ziar (1852), primul tramvai electric (1904) respectiv cel mai mare muzeu in aer liber (Muzeul Civilizatiei Traditionale Populare - ASTRA) din sud-estul Europei.

Astazi, Sibiul isi atrage turistii nu numai prin farmecul sau medieval ori prin sarmul irezistibil al vietii sale culturale ci prin arta gastronomica rafinata care reuneste intr-un misterios creuzet traditia milenara daco-romana si influentele exercitate de-a lungul veacurilor de popoarele stabilite pasager sau definitiv pe aceste meleaguri.

1.1. Asezarea geografica

Orasul Sibiu este situat in partea sudica a Transilvaniei, pe raul Cibin si se situeaza la 45º47' latitudine nordica (in linie cu Lyon) si 24º05' longitudine estica (aproximativ in linie cu Atena), foarte aproape de centrul geografic al Romaniei. Este asezat in depresiunea Cibinului, strabatuta de raul cu acelasi nume, preluate de la numele latinesc al urbei care era Cibiniensis / Cibinium, in apropierea muntilor Fagarasului si Lotrului, care marginesc depresiunea in partea de sud-vest. În nord si est, teritoriul municipiului Sibiu este delimitat de podisul Tarnavelor, care coboara pana deasupra Vaii Cibinului, prin Dealul Gusteritei. Altitudinea fata de nivelul marii variaza intre 415 m in Orasul de Jos si 431 m in Orasul de Sus.

Asezat in inima tarii, la rascruce de drumuri, Sibiul inchide sudul Transilvaniei, asemenea unei fortarete, pe care timpul nu a reusit niciodata sa o distruga. Începuturile orasului se pierd in negura vremurilor. Cert ramane faptul ca, primele paginii ale cronicii orasului se leaga de colonistii sasi, chemati aici de regii unguri, care doreau sa-si consolideze stapanirea asupra Transilvaniei. Cand au venit sasii pe aceste locuri, in secolul al XII-lea, au adus cu ei standarde de civilizatie pe care le-au sadit intr-o zona eninamente rurala.

Figura 1.1. Pozitia geografica a municipilui Sibiu in cadrul judetului

Sursa: https://www.scritube.com

Municipiul se afla in depresiunea Cibinului, intr-o zona de campie piemontana colinara cu terase ale raului Cibin care o dreneaza. Orasul nu este delimitat de forme de relief strict conturate, ci le imbraca si le domina aproape uniformizandu-le, prin extinderea zonei construite. Municipiul nu are in perimetrul sau accidente geomorfologice care sa provoace elemente de panta. Prin pozitia sa geografica, orasul beneficiaza de un climat placut, caracterizat prin ierni blande, veri moderate, toamne frumoase si primaveri scurte.

Pozitia geografica a municipiului i-a favorizat formarea si evolutia istorica[1].

1.2. Caile de acces

Prin Sibiu trec drumurile europene E68 (Arad - Sibiu - Brasov) si E81 (Cluj - Sibiu - Pitesti - Bucuresti). Sibiul reprezinta un important nod de cale ferata (CFR Calatori) si dispune de un aeroport international (aeroportul Sibiu). Aeroportul International Sibiu este amplasat pe drumul national DN1, la o distanta de 5 km de oras.

Situat in centrul tarii, aeroportul Sibiu reprezinta unul din punctele cheie de intrare in Transilvania, fiind amplasat la 3 km fata de centrul municipiului Sibiu. Companii aeriene care opereaza pe Aeroportul Sibiu, curse charter si regulate pentru pasageri si pentru marfa, leaga judetul Sibiu de importante destinatii europene.

In prezent exista curse regulate catre urmatoarele destinatii europene: Munchen, Stuttgard, Florenta, Milano, Bergamo, Roma - Ciampino, Bologna, Treviso, Verona, Ancona. Avand in vedere relatiile romano-germane, nu de putine ori au aterizat aici aeronave jet sanitare ale ADAC, pentru transportul bolnavilor si ranitilor, la si dinspre tarile europene.Principalele artere rutiere din Romania:

     DN1 - E15/A/ Bucuresti - Brasov - Sibiu - Cluj - Oradea;

     DN7 - Bucuresti - Pitesti - Sibiu - Deva - Arad;

     DN14 - Sibiu - Medias;

Se mai poate ajunge in Sibiu si prin intermediul autocarelor, transport asigurat de firme de transport de profil precum Atlassib, Dacos SRl si Fany SRL. Distanta fata de principalele orase din Romania:

     Sibiu - Alba Iulia 113 km

     Sibiu - Baia Mare 305 km

     Sibiu - Baile Herculane 267 km

     Sibiu - Brasov 142 km

     Sibiu - Bucuresti 282 km

     Sibiu - Timisoara 256 km

     Sibiu - Constanta 507 km

1.3. Scurt istoric al aparitiei si dezvoltarii turistice a orasului Sibiu

Prima mentiune documentara referitoare la tinuturile sibiene dateaza din 20 decembrie 1191, cand papa Celestin al III-lea confirma existenta prepoziturii libere a germanilor din Transilvania, prepozitura care si-a avut sediul la Sibiu. Mentionat inca sub numele de Hermannsdorf in anul 1321, in a doua jumatate a secolului Sibiul obtine calitatea de civitas, intr-un document din 1366 fiind pomenit numele localitatii prima data sub forma Hermannstadt.

Spre sfarsitul secolului al XV-lea se formeaza institutia numita Universitatea saseasca, aflata in fruntea ierarhiei administrative a tuturor sasilor, condusa de un jude regal, mai tarziu comite al sasilor. Perioada medievala se caracterizeaza in Sibiu printr-o dezvoltare economica continua, marcata de activitatea breslelor. Primele statute ale acestora (1376) enumereaza 19 bresle cu 25 meserii. Numarul breslelor a crescut treptat, in a doua jumatate a secolului al XVI-lea existand 29 de bresle, iar spre 1780 erau atestate 40, intr-o perioada in care deja crescuse considerabil rolul manufacturilor.

Sfarsitul secolului al XVI-lea si inceputul celui urmator au fost marcate de conflictele militare care vor influenta si evolutia vietii economice si sociale din Sibiu. Ne referim aici, mai intai, la evenimentele legate de campaniile lui Mihai Viteazul, la batalia de la Selimbar (1599) si la asediul la care este supus Sibiul intre 1601-1603 de catre trupele lui Sigismund Bathory. Peste mai putin de un deceniu (1610) Sibiul este ocupat de armata principelui Gabriel Bathory. Odata cu infrangerea turcilor de catre austrieci la sfarsitul secolului al XVII-lea, Transilvania devine mare principat in cadrul Imperiului Habsburgic cu capitala la Sibiu.

In prima jumatate a secolului XIX un nou val de colonisti, landlerii, se aseaza in Sibiu, mai precis in Neppendorf. Treptat prezenta populatiei romanesti in oras este tot mai vie, Sibiul devenind spre mijlocul secolului al XIX-lea, centrul spiritual al luptei pentru emanciparea acestei natiuni. În cadrul luptei de eliberare nationala a romanilor, la Sibiu este redactat de catre Simion Barnutiu manifestul - proclamatie catre romani citit la Blaj, si tot la Sibiu isi va avea sediul Comitetul national permanent roman sub presedintia episcopului Andrei Saguna.

În 1863 isi deschide aici lucrarile Dieta Transilvaniei care voteaza legea privind egala indreptatire a natiunii romane si a confesiunilor sale. Din Sibiu activeaza Partidul National Roman din Transilvania, care declanseaza cea mai ampla miscare social-politica din a doua jumatate a secolului al XIX-lea - Miscarea memorandista in conditiile in care, incepand cu 1867 Transilvania a fost anexata Ungariei in cadrul Imperiului Austro-Ungar.

A doua jumatate a secolului al XIX-lea si primul sfert al secolului XX sunt caracterizate de o dezvoltare economica si sociala fara precedent in Sibiu. La inceput de secol XX, Sibiul este un oras vibrant in pas cu vremea: este al 3-lea oras din Imperiul Austro-Ungar iluminat electric si al doilea in care se introduce tramvaiul electric. Primul cinematograf se deschide in 1909 si apar primele WC-uri publice in 1910. Dezvoltarea urbanistica, economica si sociala de care se bucura Sibiul la inceputul secolului XX, este franata de izbucnirea primului razboi mondial. Denumirea orasului se schimba oficial in Sibiu in 1919, iar strazile primesc denumiri romanesti.

In 1945, dupa al Doilea Rzboi Mondial, incepe deportarea sasilor spre URSS, 2800 persoane de etnie germana au fost deportati, multi dintre ei nu s-au mai intors niciodata. Sistemul comunist cu mici exceptii nu s-a atins de orasul vechi, iar Sibiul devine resedinta judetului cu acelasi nume in 1968.

La 21 decembrie 1989 incep la Sibiu demonstratiile anticomuniste continuate in 22 decembrie, soldate cu 89 morti si sute de raniti. Sibiul a fost al doilea oras, cronologic dupa Timisoara, care s-a ridicat impotriva dictaturii comuniste.

Evenimente semnificative: 1192 - Sibiu (cibinium) este pentru prima data mentionat intr-un document oficial; 1292 - a fost inaugurat primul spital din Romania; 1300 - s-a deschis prima bilioteca; 1367 - este metionata pentru prima data intr-un document prima breasla din Sibiu, cea a tabacarilor; 1494 - prima farmacie din tara; 1528 - prima tiparnita din Transilvania; 1543 - prima moara de hartie din Principatele Romanesti; 1788 - este inregistrata prima manufacura, cea de matasuri; 1790 - Samuel Brukenthal fondeaza cel mai vechi muzeu din tara; 1841 - este deschisa prima banca germana din Sibiu; 1861 - este fondata ASTRA; 1868 - este infiintata rpima casa de economii si credita din Transilvania; 1872 - este data in exploatare calea ferata Sibiu - Copsa Mica; 1875 - Andreas Rieger inaugureazaprima fabrica de constructii de masini din Transilvania; 1894 - este deschisa oficial prima statiune montana din tara, Paltinis;1898 - are loc prima proiectie cinematografica (la trei ani dupa premiera mondiala); 1904 - primul tramvai electric.

1.4. Analiza componentei umane si economice si impactul acesteia asupra sectorului turistic

Sibiul este cel mai mare oras din judet, fiind resedinta judetului cu acelas nume. Suprafata totala a teritoriului administrativ: 11.884 ha (municipiul Sibiu) + 296 ha (localitatea componenta Paltinis). Orasul are o populatie de 153406 locuitori (01 iulie 2008), un numar gospodarii: 54.282 si un numar de 57.628 locuinte.

Profilul predominant al regiunii este conturat de industrie, servicii si turism. Profilul industrial al regiunii este dat de industriile de constructii de masini, materialelor de constructii, lemnului, textila si alimentara. Sectorul serviciilor are o contributie importanta la formarea P.I.B., avand o dezvoltare semnificativa in ultimii ani. Domeniile care au inregistrat cele mai mari cresteri sunt transporturile (in special transporturile rutiere si cele aeriene), telecomunicatiile, sectorul financiar-bancar si de asigurari, si turismul care este unul din cele mai dinamice sectoare economice, dar care insa nu a atins dezvoltarea ceruta de importantul potential turistic al regiunii.

Municipiul Sibiu si localitatile din imprejurimi reprezinta o zona dezvoltata industrial, cu aproximativ 190.000 locuitori. Comunitatea locala este alcatuita din grupuri etnice diverse.
Marea majoritate a populatiei este reprezentata de romani (94%) care convietuiesc impreuna cu germanii, descendenti ai colonistilor saxoni care au emigrat in secolul XII din zona Luxemburg, Lorena, Alsacia. Lor li se alatura unguri, rromi si o foarte putin numeroasa comunitate evreiasca, cu totii contribuind prin influente culturale specifice la viata orasului.

Aceeasi diversitate caracterizeaza si viata religioasa. Alaturi de ortodocsi, la Sibiu isi practica liber credinta reformati, romano catolici, greco catolici si evanghelici-lutherani.

Structura sociala a orasului este bazata pe o experienta de viata istorica si multiculturala, diversitatea locuitorilor sai, apartinand diferitelor grupuri etnice, generatii si stiluri de viata, dand orasului o aura speciala.

Ca limba materna, in Sibiu domina limba germana, declarata drept limba materna de 16.832 de persoane in 1910, reprezentand aproximativ 50% din locuitori. Era urmata de limbile romana (8824) si maghiara (7252) vorbite de aproximativ 30%, respectiv 20% din locuitori. Restul limbilor erau vorbite fiecare de mai putin de 1% din populatia urbana. Limba idis era vorbita de minoritatea evreiasca prezenta in Sibiu la acea data.

Caracteristicile economice sunt favorabile dezvoltarii investitionale, amplificate si de stabilirea in zona de firme multinationale. Exista atitudine pro parcuri industriale, receptivitate pentru reducerea taxelor si impozitelor pe cladiri industriale.

Municipiul Sibiu este centru medical, educational si financiar al judetului Sibiu, prin institutii care functioneaza excelent in sistem public si privat: spitale si clinici, universitati si licee profesionale, banci, societati de asigurari si alte institutii economice si financiare. Forta de munca existenta include: muncitori calificati si personal instruit pentru diferite nivele de management.

Sibiul este unul din cele mai prospere orase din Romania si primeste una din cele mai mari rate de investitii straine, prezinta o componenta economica importanta, redevenind in prezent in competitia oraselor cu o mare dinamica a dezvoltarii economice. Sibiul a reusit in ultimii ani sa concentreze in Zona Industriala Vest, nume importante din industria europeana. Dezvoltarea industriala, dar si milioanele de euro investite in ultimii ani au adus cu sine multe locuri de munca, contribuind astfel la economia locala si nationala, dar si mentinand Sibiul intre orasele cu potential comercial ridicat si atractiv.

Industriile clasice ale orasului sunt industria constructoare de masini (Bilstein Compa), industria confectiilor (Mondex, Mondostar), industria produselor alimentare (Scandia) si industria de rechizite scolare (Flaro). Recent au fost deschise cateva fabrici noi de componente electrice si electronice (Continental, Kuhnke Relee, Haartmann), de rulmenti (SNR Rulmenti), de air bag-uri (Takata Petri) si de curele de transmisie (investitie a companiei germane Siemens). Sibiul realizeaza peste 50% din productia industriala a judetului.

În Sibiu isi desfasoara activitatea un numar de aproximativ 10.678 agenti economici din care 151 agenti economici cu capital integral sau majoritar de stat, 2 regii autonome, 4.025 societati comerciale, 5.963 agenti economici cu capital privat. Angajatii pe sectorul industrial se prezinta in urmatoarele procente: industrie 49%, comert 15%, constructii 7,5%, sanatate 7,5%, educatie 7%, sport 7,5%.

De asemenea, trebuie mentionata dezvoltarea economica a Sibiului, orasul avand ce oferi partenerilor straini dornici de colaborare. Societatile comerciale au intrat intr-o noua faza de dezvoltare, impusa de trecerea de la economia centralizata la economia de piata. În Sibiu isi au sediul central Banca Comerciala Carpatica si societatea de asigurari Carpatica Asig. Tot in Sibiu isi are sediul Bursa Monetar Financiara si de Marfuri, institutie emblematica pentru mediul economic si de afaceri romanesc. Toate companiile bancare si de asigurari majore prezente in Romania au o filiala sau o sucursala in oras.

Transporturile sunt reprezentate de toate categoriile de mijloace de transport. În interiorul orasului transportul calatorilor se realizeaza cu ajutorul troleibuzelor, autobuzelor si tramvailui. În acest sens orasul dispune de o retea de 376 km de sosele si 17 km de linie de tramvai. Legatura cu restul tarii se realizeaza prin cele trei mari categorii de transport si anume: feroviar de calatori si marfuri, rutier de calatori si marfuri, aviatic de calatori si marfuri.

În acest sens orasul dispune de o gara, doua autagari si un aeroport international care face legatura atat cu interiorul tarii dar mai ales cu exteriorul, momentan operand doua curse pe saptamana cu destinatia Berlin.