STATIUNEA BUSTENI

STATIUNEA BUSTENI

ASEZARE

Busteniul este un mic oras de munte in nordul judetulei Prahova. Este localizat pe valea superioara a raului Prahova la poalele Muntilor Bucegi, care au altitudinea de 2500 de m .

Altitudinea medie a orasului este de 850 m ( altitudinea minima la statia CFR este de 882 m sic ea maxima la ultima casa de pe strada Matei Basarab de 980 m .

Coordonatele sunt 25 de grade 24 de minute si 42 de secunde latitudine nordica si 25 de grade 32 de minute si 14 secunde longitudine estica. Este invecinata, la nord, cu Azuga si Predeal, iar la sud cu Sinaia. Culoarul Vaii Prahovei, care strab ate statiunea de la nord spre sud, este marginit, spre vest, de abruptul adevaratei fortarete a masivului Bucegi, iar spre est de cateva culmi domoale secundare( Sorica, Babova,Cumpatu ) ale muntilor Garbova.

RELIEF

Asezat in culoarul Vaii Prahovei , la contactul dintre Carpatii Orientali si Carpatii Meridionali, orasul dispune de un cadru geographic plin de contraste si pitoresc.

In est relieful Muntilor Garbovei se infatiseaza cu un profil montan domol , din care se deprind perpendicular pe Prahova o serie de culmi secundare,cu spinari largi si altitudini de 1400-1600m.

De la Clabucetul Predealului in nord si pana dincolo de Piscul Cainelui , in sud , aceste tentacule montane(Sorica, Zamora , Cumpatu)alcatuiesc o treapta intermediara odihnitoare intre culmea Garbovei si vatra statiunii. Largile culmi montane de la poalele marelui zid,desfasurate sub forma unor plaiuri inguste ( de la nord la sud: Plaiul Munticelului, Valea Seaca, Bolovanului , Stanei , Paltinului) inscrise intr-o treapta de 1000-1200m pun si mai bine in evidenta peretii stancosi. Costila(2490m) ,Caraiman (2348m) Claia Mare (1852m) , Jepii Mari (2071m) .Par mai degraba niste turnuri suspendate pe ziduri de piatra.

SOLURILE

Asimetria versantilor Vaii Prahovei este consecinta directa a contrastului geologic:in est-marne calcaroase din cretacicul inferior , in vest-grsii,conglomerate cretacice inferioare si medii , cunoscute si sub numele de "conglomerate de Bucegi" , de sub care apar , uneori uriase blocuri de calcar cretacic

CLIMA

TEMPERATURA - este fara indoiala cel mai important dintre factorii climatici, toti ceilalti factori fiindu-i mai mult sau mai putin subordonati. Nimeni nu nascoceste efectele deprimante ale unei calduri excesive asupra activitatii noastre si a bunei noastre dispozitii. Aceasta influenta este inca si mai vatamatoare pentru sanatate in zilele cand aceasta este amenintata, de exemplu : in starile febrile .

Din contra , temperaturile joase sunt placute, racoritoare si stimulente.
Bazandu-ne pe media temperaturilor observate, in statiunea Busteni ( inclusiv Poiana Tapului si Zamora ) se poate admite ca aceasta zona se bucura de un climat moderat. Astfel, in timpul verii temperatura depaseste rar +25* - +28* chiar in timpul caniculelor ( 10 iulie - 20 august ), in timp ce dimineata si seara , ea ramane de o delicioasa prospetime. Absenta aceasta de caldura excesiva este cu totul binefacatoare. Iar calitatile aerului constituiescun excelent calmant al sistemului nervos si favorizeaza somnul. Iarna temperaturile cele mai joase nu depesesc -15* - 20* ( 15 noiembrie - 1 martie ) . Aceasta temperatura constituie o gimnastica excelena pentru sistemul capilar al pielii luptand contra inactivitatii vasculare si micsorand astfel predispozitia la raceala si la transpiratii nocturne

Aceste temperaturi moderate sunt de altfel si cele mai bine suportate de cel mai mare numar de bolnavi care isi vad ameliorate pofta de mancare si functiile digestive.

UMIDITATEA - are o proasta reputatie pentru afectiunile pulmonare. Trebuie insa diferentiata umiditatea meteorica de cea telurica.
Cea meteorica este legata de frecfenta cetii si a ploilor datorita condensarii apei atmosferice. Un aer prea uscat usuca insa bronchiile, mareste viscozitatea sanguina si are tendinta sa congestioneze pulmonul. Ploile ce cad pe intreg teritoriul statiunii Busteni, sunt repezi sub forma de averse si se produc mai ales primavara si toamna in cantitate de circa 76 litri / m2 . Manifestari electrice nu avem decat vara iar grindina cade foarte rar. Umiditatea telurica este provocata de retentia in straturile joase atmosferice a apei neabsorbite de catre solul de constitutie impermeabila . In acest caz , experimentele arata ca umiditatea meteorica nu manifesta pentru plamani inconvenientele grave care le manifwsta umiditatea telurica . De aici rezulta importanta capitala a structuri solului ce caracterizeaza zona statiunii Busteni care faciliteaza absorbtia de umiditate creind un climat favorabil tratarii bolilor reumatismale si pulmonare. Permeabilitatea solului este posibila datorita structurii sale de 69,50% nisip de diferite marimi si 30.50% argila cu structura granitoasa de grosime variabila iar subsolul compus din conclomeratele specifice muntilor Bucegi. Vecinatatea marilor paduri de foioase si conifere constituie nu numai un adapost contra vanturilor, a prafului si a umiditatii, dar constituie si un efect sedativ si calmant capabil sa amelioreze afectiunile bronho-pulmonare prin vaporii terebentinati ce ii degaja.

PRESIUNEA ATMOSFERICA - este determinata de altitudine si anume ea scade cu un centimetru pe fiecare 185 m. Spre deosebire de climatul de campie si de mare, unde gasim presiuni mari, la munte vom avea presiuni moderate si chiar mici, presiuni care au un efect excitant asupra organismului. Presiunea atmosferica in statiunea Busteni variaza intre 675 - 699 mm. Aceste presiuni maresc frecventa, capacitatea si debitul respirator prin supra-oxigenari.

VANTUL - este considerat ca elementul climatic cel mai periculos pentru persoanele care sufera de afectiuni ale aparatului respirator. In acest caz este recomandat sa se caute pozitiile cele mai protejate de vanturi, prin munti si paduri, regiuni nu foarte inalte ci adapostite. Vanturile ce bat in statiunea Busteni sunt: Nord, Nord-Est, Sud, Sud-Est ( vantul care este si aducator de precipitatii ). Muntii protectori si marile paduri in mijlocul carora se gaseste statiunea Busteni, opresc cea mai mare parte din curentii de aer, cu toate ca vin din directii atat de diferite, jucand rolul unui fel de ecran protector. De cele mai multe ori nu se simte decat o briza care traverseaza valea de la Nord-Est la Sud-Est. Iarna calmul atmosferic este aproape total.
Aceasta liniste atmosferica este foarte benefica pentru bolnavii atinsi de afectiuni ale cailor respiratorii; ea reduce pericolele racelii, favorizeaza vindecarea si impiedica infectarea aerului prin praf, deoarece aerul de munte, daca nu este agitat de vant, ci numai miscat prin jocul calm si natural al curentilornormali, este acele care pe linga proprietatile tonice ce le are favorizeaza cel mai bine mecanica respiratorie.

STAREA ELECTRICA SI OZONICA - emanatiile radio-active si gazele rare nu sunt inca bine cunoscute in actiunea lor. Abundenta radiatiilor ultra-violete contribuie insa la transformarea climatului statiunii Busteni intr-un climat stimulent si tonic recomandat in special pneumo-patiilor cronice. Pe de alta parte, ozonul care se gaseste din abundenta in aerul muntilor si in special al padurilor de brad, constituie un element dintre cele mai favorabile.

LUMINOZITATEA - in practica ea se poate eprima prin numarul de ore in timpul carora soarele straluceste efectiv, ceea ce permite stabilirea cu usurinta a curbelor de lumina. Astfel in zona statiunii Busteni obtinem urmatoarea medie lunara a zilelor senine: ianuarie 9 zile, febroarie 11 zule, martie 8 zile, aprilie 9 zile, mai 11 zile, iunie 12 zile, iulie 19 zile, august 20 zile, septembrie 20 zile, octombrie 18 zile, noiembrie 14 zile, decembrie 11 zile. De aici rezulta ca in fiecare an avem aproximativ 164 zile senine si 201 zile cu cerul inorat. Ceata avem aproape regulat in luna octombrie si prima jumatate a lunii noiembrie, luni in care cura climatica ar putea fi intrerupta. Pe cat este de favorabila luminozitatea pentru plamani pe atat este de periculoasa insolatia, adica aplicarea directa a razelor solare pe tegumentele bolnavilor, din cauza reactiilor pe care le provoaca.

CALITATEA AERULUI
- puritatea aerului, absenta de praf, absenta germenilor infectiosi si a substantelor care provoaca asmul, sunt doar cateva din particularitatile care caracterizeaza climatul specific statiunii Busteni. De asemenea nu trebuie uitat ca timp de 3-4 luni pamantul este acoperit cu un strat gros de zapada, ceea ce confera aerului atmosferic pe langa puritate si alte calitati speciale si constante. Cura de repaos in plin aer - atat de utila din punct de vedere terapeutic - poate sa fie practicata tot atat de bine in timpul serilor racoroase de vara, cat si pe frigul riguros al iernii, fara a fi cu nimic incomodata - cu conditia binenteles de a lua masurile de precautie necesare.

HIDROGRAFIA

Intreaga retea hidrografica de pe teritoriul Busteniului este subordonata raului Prahova , care o strabate pe mai bine de 5 km. Cu toate ca izvoarele Prahovei se gasesc numai la cativa kilometrii , mai la nord,sub pasul Predealului , multimea de afluenti montani care o alimenteaza determina ca la la Busteni Debitul multianual al raului sa ajunga la 2,65m3/s.

Vara ca urmare a topirii zapezilor tarzii de pe abruptul adapostit al Bucegiului si al ploilor repezi, debitul se mentine ridicat(4m3/s in iulie si peste3m3/s in iulie si august).Cele mai mari cresteri se observa primavera cand datorita topirii zapezilor si a caderii ploilor din lunile aprilie si mai ,media multianuala este de 5,57m3/s(aprilie)si de 5,43m3/s(mai).

Rolul pe care il au afluentii de pe rama Bucegilor in alimentarea Prahovei este dovedit de inregistrarile hidrografice , obtinute pentru debitul Vaii Cerbului , prin puternicul sau bazin de alimentare ce isi are izvoarele sub Varful Omu. Un regim hidrografic asemanator inregistreaza si celelalte rauri de munte de pe versantul Bucegilor ( Valea Alba , Valea Jepilor , Valea Urlatoarea , Valea Babei) in timp se apele de pe versantul Garbovei ( Valea Fetei , Zamora ) se remarca prin cresteri mai timpurii primavera.

VEGETATIE

Pozitia geografica a orasului in culoarul Prahovei , in plina zona montana , ii determina un cadru vegetal bogat in paduri de foiase ca: fagul , arinul , salcia , mesteacanul , paltinul , si mai rar stejarul si ulmul . Padurea este prezenta chear la marginea orasului pe ambele maluri ale Prahovei ,cel mai raspandit fiind fagul.

Pe masura ce altitudinea creste , locul fagului este luat de conifere ,cum sunt: molidul , pinul , bradul si laricea. Fagul se asocieaza de obicei cu paltinul , mesteacanul ,arinul si artarul . In padurile de fag exista multi arbusti si plante erbacee, a caror crestere este favorizata de faptul ca lumina soarelui poate patrunde printre arbori pana la sol . Spre deosebire de acestea locurile acoperite de paduri de conifere sunt intunecate iar la sol se gasesc doar ferigi , ciuperci si muschi.

Pe crestele cu sol umed intalnim si unele plante hidrofile :izma , coada calului, pipirigul , iarba ciutei , macrisor , trifoi , in padurile dimprejurul orasului cresc buretii negrii si ghebele.

Specii ale vegetatiei ocrotite :iedera alba , secara de munte , stanjenelul dacic , floarea de colt , ghintura galbena si unele specii de garofite.

FAUNA
In muntii din imprejmuirile Busteniului intalnim :ursi , lupi , cerbi , mistreti , caprioare , capra neagra , rasul , vulpea , veverita .

Pasari: pitigoi , vrabii , mierla , ciocanitoare , gaita , cotofana , bufnita , ciuhurezu , cocosul de munte ,privighetoarea , cucul , rar putem intalni si corbi.

Solul umbros al padurilor favorizeaza existenta unor reptile :broasca bruna , vipera comuna , soparla de munte , salamandra , precum si diferite specii de melci . In poienile din zona este semnalata prezenta diferitelor gasteropode , a insectelor si a diferitilor fluturi

Busteniul are o populatie de 18.619locuitori

Evolutia populatiei la recensaminte -1948-4552loc.

-1956-8591loc.

-1966-10781loc.

-1977-12223loc.

-1992-12486loc.

-2002-10463loc

REZERVATII NATURALE

1. ABRUPTUL BUCEGILOR  

2.    REZERVATIA NATURALA COMPLEXA PESTERA IALOMITEI
3.    REZERVATIA NATURALA COMPLEXA CHEILE TATARULUI
4.    REZERVATIA NATURALA COMPLEXA MUNTELE SI CHEILE ZANOAGEI
5.    REZERVATIA NATURALA COMPLEXA CHEILE ORZEI
6.    REZERVATIA GEOLOGICA PLAIUL HOTILOR
7.    PUNCTUL FOSILIFER VAMA STRUNGA

ABRUPTUL BUCEGILOR
Se extinde intre Sinaia si Pasul Strunga cuprinzand abruptul prahovean, abruptul nordic si abruptul nord-vestic cu denivelari cuprinse intre 800 si 1200 m.
Sectorul inferior al abruptului este acoperit cu paduri de brad si fag in care se gasesc si exemplare impunatoare de tisa ( Taxus baccata ). In etajul subalpin se remarca prezenta laricelui, iar la etajul alpin inferior este impresionanta raspandirea larga a jnepenilor ( Pinus montana ) si prezenta zambrului ( Pinus cembra ), monument al naturii.
Pe versantul sudic al Muntelui Caraiman este delimitata rezervatia stiintifica cu o suprafata de 200 ha. In apropierea cabanei Omul este imprejmuita rezervatia botanica Varful Omu in care sunt puse sub ocrotire asociatii vegetale caracteristice etajului alpin.  In sectorul nordic al Abruptului Bucegilor a fost infiintata in anul 1958 rezervatia complexa Bucsoiul - Valea Malaiesti cu o suprafata de 1251ha. In cuprinsul ei este ocrotit peisajul alpin cu creste impresionante, vai glaciare si abrupturi presarate cu grohotisuri provenite din dezagregarea conglomeratelor. In aceasta rezervatie se gasesc numeroase capre negre puse de asemenea sub ocrotirea legii
In nord - vestul Abruptului Bucegilor a fost infiintata in anul 1962 rezervatia complexa Valea Gaura ( 63 ha ), corespunzatoare sectorului glaciar al vaii respective. Aici se gaseste unul dintre cele mai salbatice circuri glaciare din Muntii Bucegi.

REZERVATIA NATURALA COMPLEXA PESTERA IALOMITEI
Include padurea Cocora, pestera Ialomitei, cheile Ursului, cheile Pesterii si valea Haroabei, la care se adauga o fasie cu vegetatie subalpina din muntele Cocora si din muntele Batrana.
Pestera Ialomitei este situata pe versantul drept al Ialomitei, la altitudine de 1600 m; este etajata si are o lungime de 804 m. In cuprinsul acestei rezervatii este delimitata rezervatia botanica Tanovul Laptici, cu o suprafata de 1,23 ha. Este ocrotita vegetatia specifica de mlastina cu Sphagnum si unele specii rare de plante intre care mai importanta este Salix myrtiloides.

REZERVATIA NATURALA COMPLEXA CHEILE TATARULUI
Cuprinde un sector de chei ale Ialomitei situat in aval de cabana Padina cu o lungime de 0,5 ha. Rezervatia a fost infiintata in anul 1970 si in cuprinsul ei sunt ocrotite numeroase si variate forme de relief carstic: lapiezuri, pesteri, turnuri etc. Dintre pesteri se remarca Pestera Ursilor considerata ca cea mai inalta statiune paleolitica din tara noastra. Este alcatuita din doua coridoare: primul de 88 m lungime si al doilea de 25 m lungime.
REZERVATIA NATURALA COMPLEXA MUNTELE SI CHEILE ZANOAGEI
Are o suprafata de 150 ha si este situata in apropierea lacului Scropoasa. In cuprinsul ei este ocrotita o ' insula ' de arbori si plante termofile cu numeroase raritati: Anchusa burellieri, Astragallus depressus, Carduun candicans, Pinus cembra.
Cheile au o lungime de 1 km, fiind considerate cele mai impunatoare din Muntii Bucegi. Aici Ialomita este marginita de pereti verticali cu o inaltime cu o inaltime de 200 m.

REZERVATIA NATURALA COMPLEXA CHEILE ORZEI
Are o suprafata de 60 ha si a fost declarata in anul 1970. Este situata la nord de lacul Scropoasa. Cheile au o lungime de 1,5 km si sunt considerate ca fiind cele mai stramte si mai salbatice chei de pe valea Ialomitei.
REZERVATIA GEOLOGICA PLAIUL HOTILOR
Este situata pe culmea cu acelasi nume din prelungirea Muntelui Paduchiosul. Cuprinde mai multe blocuri de calcar fosilifer situate la altitudinea de 1050 - 1100 m. In aceste calcare s-au gasit circa 250 specii de fosile.
PUNCTUL FOSILIFER VAMA STRUNGA
Este situat in nord - vestul Muntilor Bucegi. In aceasta rezervatie au fost identificate circa 1500 de specii de amoniti si numerosi corali.

MONUMENTE NATURALE

BABELE -SFINXUL

Sunt forme de microrelif cu aspect de ciuperci sau blocuri stancoase proeminente situate la extremitatea nord - vestica judetului Prahova . Patru stanci sunt situate in apropierea cabanei Babebele in ordine de la nord la sud :

-Baba Mare (2292m)

-Sfinxul (forma antopomorfa cu infatisarea unui cap)

-Patru babe in vecinatatea vestica a cabanei

-Babab de pe Cocora (2150m)

TRANSPORT

Pentru a sosi in orasul Busteni din orice colt al tarii exista posibilitatea de acces pe calea ferata sau pe magistrale rutiere.

Accesul pe calea ferata este asigurata de trenuri interne si internationale care circula spre directia Bucuresti - Ploiesti - Brasov.Aproape toate trenurile opresc in gara centrala a orasului situate intre raul Prahova si DN1.

Principala magistrala ce traverseaza statiunea de la nord la sud este DN1. Distanta pana la Bucuresti pe DN1 (E60) este de 129km Iar pana la Brasov tot pe DN1 (E60) este de 37km.

OBIECTIVE TURISTICE

Cand pasii te poarta pe plaiurile superioare ale Vaii Prahovei, poti observa, contempland cu ochii mintii, monumentele statiunii Busteni. Case sau Vile cu specific local, cu o arhitectura rustica, cerdac prevazut cu stalpi ce sustin arcade in stil brancovenesc, iar in fontonul acoperisului construit in doua sau patru ape, se afla tinuta zvelta a unui turnulet cu 2, 4 sau 6 fete, pe care se afla 1 sau doua sulite ce se inalta in vazduh asemeni pasarii maiastre brancusiene. Scarile de acces ale acestora sunt din piatra, in care dalta mesterului anonim a creat in partea inferioara un brau executat din piatra de cariera asezate intr-un neasemuit desen geometric. Dintre monumente putem aminti:

a) - Cel mai mare si valoros monument al statiunii, unic in tara, este Crucea Eroilor Neamului cazuti pe campurile de lupta pentru intregirea neamului, construit intre anii 1926-1927, prin grija Majestatii Sale Regina Maria si amplasata pe Saua Muntelui Caraiman, la cota 2291 m. Crucea este executata din profile de otel, asezata pe un soclu din beton armat, iar in interiorul acestuia se afla o incapere care a adapostit initial dinamul generator de energie electrica care alimenta cele 300 de becuri a 500 W fiecare. Dimensiunile monumentului sunt impresionante avand inaltimea de 48 m si latimea de 14 m. Noaptea cand este senin si becurile sunt aprinse, privitorului I se ofera o imagine feerica si dumnezeiasca, prin aparitia unei cruci imense inconjurata de numeroase stele de pe bolta vereasca.

b) - In centrul statiunii, pe B-dul Libertatii, in zona cuprinsa intre statuia 'Ultima Grenada' si Strada Bariera CFR, s-a construit intre anii 1887-1889 Centrul Civic a carui varsta depaseste 110 ani. Acest ansamblu de cladiri, majoritatea pastrasndu-se si azi, este compus din:
* pe partea stanga: Biserica Domneasca, - Scoala Primara - care a ars in anul 1987, este reconstruita azi pastrand in mare fatada cladirii initiale - Hotelul Busteni, azi Primaria Orasului. Mentionam ca localul Primariei initiale a fost demolat in anul 1967 pentru a se construi Complexul Caraiman, iar perbolele de lemn amplasate in parcul statiunii pe care se catarau boscheti de trandafir, au disparut si ele.
* pe partea dreapta s-au construit vile de locuit. Una din aceste vile dupa ce-a fost restaurata, a capatat destinatia de ' Casa Romano-Franceza. c) - In anul 1911 a fost cladit Castelul, si o serie de grote, cascade si fantani arteziene, toate situate in parcul al carui proprietar a fost printul Gheorghe Cantacuzino ziz ' Nababu ". Castelul, din punct de vedere arhitectural, figureaza in topul primelor castele din Romania fiind construit in anul 1911 , astazi functioneaza ca sediu al Sanatoriului Ministerului de Interne, urmand ca dupa finisarea noului sediu al sanatoriului, castelul sa fie repus in circuitul turistic.

d) - Monumentul ' Ultima Grenada "situat intre Biseruca Domneasca si statia CFR, a fost ridicat in anul 1928 prin grija patronului fabricii de hartie Otto Schiel. Statuia a fost dedicata eroului 'Caporal Vasile Musat", cazut in primul razboi mondial. Este opera sculptorului Dumitru Barlad si reprezinta pe caporal aruncand grenada in tabara dusmana cu mana dreapta ce-i mai ramasese teafara. Caporalul Musat s-a nascut in anul 1890 in comuna Domnesti -Arges. A facut parte din batalionul 1 al regimentului 2 graniceri, care avea sarcina pazirii granitei in sectorul muntelui Susai de la Predeal si Valea Prahovei. A luptat in jurul Brasovului si in defileul Oltului la Caineni. A fost ranit in lupte de mai multe ori, dar, stapanit de un nobil sentiment patriotic, a refuzat sa plece in spatele frontului. Transferat la o unitate in M-tii Vrancei, a fost ranit la bratul stang. Internat la spitalul militar din Iasi, I s-a amputat bratul. Cu toate acestea, a refuzat sa fie reformat, continuand sa participe la batalii si sa arunce grenade cu bratul sanatos. A murit eroic in luptele de la Oituz. La inaugurarea monumentului in 9 sept. 1928, a luat parte, insasi M.S. Regina Maria insotita de intreaga suita regala.
e) - Rezervatia de arhitectura industriala si oraseneasca - str. Telecabinei nr. 49-51 compusa din:
- colonie muncitoreasca la IHB (1900)
- locuinte din incinta fabricii de hartie (1900)
- hale de productie din incinta fabricii de hartie
- blocuri locuinte muncitoresti din incinta fabricii de hartie (1880)
- anexe gospodaresti
- hale de productie ale fabricii de hartie (1920-1940)
In statiune sunt alte multe cladiri a caror arhitectura ne indreptateste sa le mentionam in randul monumentelor locale si anume: Vila Muzeul Memorial ' Cezar Petrescu ' - scriitor si publicist - muzeul contine biblioteca personala a scriitorului ( 10304 volume din care 3/4 in limba franceza ) In hol pot fi admirate trei sculpturi semnate Oscar Han, iar pe pereti sunt expuse cateva lucrari ale pictorilor Jiquidi, H. Dumitru, Iser si G. Loewenti. - , Vila ' Nestor Urechia - scriitor, publicist si inginer, Vila 'Gheorghe Titeica - academician si matematician de renume mondial, Vila 'Tudor Vianu- academician, istoric si critic literar, Vila ' Lucretiu Patrascanu ' - avocat si om politic, Vila 'D. Leonida - profesor universitar, intemeietorul Muzeului Tehnic din Bucuresti, Vila 'Cunescu- avocat si om politic, Vila 'Aura Buzescu- actrita, Vila 'Gheorghe Lupu "- profesor universitar, doctor si om politic, Vila 'Madgiaru "- economist si om politic, Vila 'Borneanu "- doctor. - locuinta oraseneasca de factura romantica - str. Libertatii nr.236
- locuinta oraseneasca de factura neoromaneasca - str. Libertatii nr.250
- locuinta oraseneasca de factura traditionala (vila 'Piscului") - str. Soimului nr. 5 - locuinta oraseneasca de factura neoromaneasca ( gradinita) - str. Zambilelor nr.4

f) - O alta constructie impunatoare si reprezentativa este fostul cazino si hotel, azi casa de copii orfani, situata pe str. Traian nr.1.
g) - Biserica Domneasca, zidita din piatra de cariera, este o copie redusa a Manastirii Horezu, prin arhitectura, dotarile interioare si vechimea sa, intra in randul monumentelor remarcabile ale statiunii. Este o biserica ortodoxa construita in anu 1889. Ctitorie a regelui Carol I si a reginei Elisabeta, pictati in marime naturala in pronaos. In forma de cruce cu doua turle de forme diferite, a fost ridicata de constructori italieni condusi de Pietro Dreossi. Mobilierul este din stejar masiv, iar catapeteasma, considerata a fi cea mai frumoasa din Romania, a fost lucrata la Viena. Icoanele originale pastrate, sunt pictate Ghe. Tatarascu sau ucenicii sai. Pictura originala din altar are acelasi autor ca si la Manastirea Sinaia - Agnes Exner
h) - Pe B-dul Libertatii intre nr. 208 si 210, sunt doua banci din piatra masiva prelucrata, construite si amplasate prin anul 1904, prin grija neobositului si iubitorului de munte, Nestor Urechia.
I) - Banca ' La Regina ' amplasata in padure la circa 2 km, pe punctul numit ' La Fierastrau ', este o lucrare de arta construita din piatra masiva, la 17 sept. 1888.

j) - Pe traseul turistic Caminul Alpin - Poiana Costilei, este amplasata o troita din lemn scluptat tip maramuresan.

PARTII DE SKI

INTOCMIREA SI ANALIZA DE PRET A UNUI BILET DE ODIHNA-RECREERE

O familie compusa din 2 persoane apeleaza la serviciile agentiei de turism ".."pt un sejur de 7 zile in statiunea Busteni,la Vila Dimi in perioada 10.11.2009-17.11.2009in regim de demipensiune.

Tarife si preturi pt pachetul de servicii:

-servicii de cazare:50 EURO/persoana/loc in camera dubla

-servicii de masa-20EURO/persoana=pensiune completa

-comision practicat de agentia de turism-5%

-TVA-9%

Rezolvare:

Servicii de cazare

-un loc in camera dubla-50EURO*4,3=215lei

-total servicii cazare-2*7*215=3010lei

Servicii de masa

-o demipensiune(D.P.)=60%*pensiune completa

-(P.C.)=60%*30EURO=18EURO*4,3=77,4lei

-total servicii masa=2*7*77,4=1083,6lei

Total servicii prestate=total servicii de cazare+total servicii masa=3010+1083,6=4093,6lei

Comisionul agentiei de turism=total servicii prestate *5%=204,68

TVA=comision9%=204,68*9%=18,4212

Total general=total servicii prestate+comision+TVA=4316,70

UNITATEA DE TURISM AGENTIA"."

BILET DE ODIHNA SI RECREERE NR.1

SERIA DIN 12.01.2009

STATIUNEA BUSTENI

PERIOADA DE LA 10.11.2009 PANA LA 17.11.2009

BIBLIOGRAFIE:

AGENTIA DE TURISM-VASILE GLAVAN,VIRGIL NICULA

www.turistinfo.ro

ro.wikipedia.org

www.centru-de-informare-turistica-busteni

www.cazarebusteni.ro