UNIVERSITATEA BIOTERRA BUCURESTI

Facultatea de Management Agroturistic

Filiala Focsani

referat

Tema referatului:

Evaluarea statiunii Lacu Rosu

INTRODUCERE

Agroturismul este forma complexa de turism ce ofera oamenilor care vor sa se relaxeze, iubesc natura, cultura si arta populara, posibilitatea de a-si petrece timpul liber in gospodariile famiilor taranesti.

Agroturismul cuprinde doua mari laturi:

- activitatea turistica propriu-zisa, concretizata in cazare, servicii de alimentatie - pensiune, circulatie turistica, prestarea serviciilor de baza, suplimentare, etc.;

- activitatea economica agricola practicata de prestatorii de servicii agroturistice (gazdele turistilor), concretizata in producerea si prelucrarea primara a produselor agroalimentare in gospodarie si comercializarea acestora direct catre turisti sau prin diferite retele comerciale.

Turismul in mediul rural ofera posibilitatea ca oamenii sa se apropie, sa cunoasca conditiile de viata si cultura ale celorlati. Din experienta altor tari s-a putut constata, in repetate randuri, ca spatiile rurale sunt propice pentru turism si dispun, din mai multe puncte de vedere, de conditiile necesare pentru aceasta activitate. In plus, localnicii sunt capabili sa fie gazde primitoare, datorita idealismului de care dau dovada, disponibilitatii de asumare a riscurilor si faptului ca sunt oameni de treaba, draguti si cu mare putere de munca.

Dezvoltarea in ritm sustinut a turismului rural si agroturismului in toate tarile europene va fi posibila numai printr-o cooperare mai stransa in viitor si pentru actualizarea ofertelor in functie de cerintele impuse de evolutiile de pe piata turistica. Satele din spatiul european isi pierd tot mai mult din functii si intra intr-o criza de identitate. Printr-un turism rural, bine pus la punct, se pot inlatura partial aceste probleme structurale. Agroturismul poate sa joace un rol important in procesul de dezvoltare a spatiului rural, atat pe plan local, cat si regional. Indeosebi satele si orasele mici, cu grad sporit de ruralitate, prezinta cel mai bogat potential turistic. Asezarile cu un trecut istoric indelungat, cu cladiri in stil arhitectonic caracteristic regiunii, cu obiceiuri, traditii si un mod de viata propriu, atrag turistii, care doresc sa cunoasca pe viu aceste aspecte. Nu este de ajuns sa spunem ca Romania este frumoasa, ca poate oferi multe posibilitati pentru practicarea turismului rural si agroturismului, ci este necesar sa dezvoiltam aceste doua activitati complementare pe principiul rentabilitatii.

In traditia romaneasca sunt mostenite din timpuri imemorabile si se afirma inca si astazi o puternica traditie si o cultura rurala multimilenara. Se cunoaste faptul ca identitatea unei societati se defineste prin simbolurile specifice, credinte, semne, traditi, etc., care, laolalta dau sensul existentei membrilor respectivi si permit definitivarea lor. Identitatea societatii rurale presupune fuziunea dintre teritoriu, limba si popor, legitimata printr-un spatiu teritorial recunoscut ca atare. Identitatea sateasca are la baza identitatile individuale. Exprimarea folclorica - cantec, dans, povestiri, ritual, practica religioasa etc. - este mijlocul de reunire al grupului social intr-un destin comun, liber si de sine acceptat. Fiecare comunitate folclorica sateasca detine individualitati creatoare proprii. O comunitate sateasca armonioasa si complexa isi creaza indivizi reprezentativi pentru nevoile de exprimare ale intregii comunitati.

Perenitatea valorilor spatiului rural, precum si punerea in valoare a oamenilor si locurile din acest spatiu sunt posibile, fara nici o indoiala, prin practicarea la scara cat mai larga a turismului rural si agroturismului.

Functiile si obiectivele strategice strategice ale agroturismului ar putea fi sintetizate astfel :

reducerea si chiar stoparea migratiei populatie rurale spre mediul urban si stimularea revenirii unei parti a populatiei urbane (in special a tinerilor) in mediul rural ;

asigurarea unui nivel de trai si civilizatie in mediul rural comparabil cu cel din zonele orasenesti, contribuind astfel la stimularea stabilirii populatiei active din zona rurala ;

valorificarea complexa a resurselor naturale existente in zonele rurale, atat prin producerea de bunuri agroalimentare, cat si a unor bunuri nealimentare, artizanalede inalta calitate si importanta pe piata turistica ;

valorificarea resurselor hidrologice existente in aceste zone in scopuri energetice si piscicole, urmarind realizarea, pe cat posibil, a unei autonomii energetice a gospodariilor si localitatilor rurale ;

folosirea si diversificarea microindustriilor pentru prelucrarea primara sau chiar totala a produselor agricole, a numeroase alte industrii si mestesuguri specifice si traditionale zonelor rurale ;

armonizarea dezvoltarii sectoarelor agricol, zootehnic, silvil si agroturistic in zonele rurale ;

protectia mediului, combaterea tuturor surselor si factorilor de poluare de orice natura, pentru conservarea unor conditii de viata cat mai sanatoasa in zonele agroturistice.

Agortuirsmului trebuie sa i se acorde o importanta din ce in ce mai mare, astfel din turism complementar altor forme de turism, sa se transforme intr-o forma turistica de sine statatoare, care sa contribuie la sustinerea ofertei turistice, pentru asigurarea conditiilor necesare transformarii turismului de circuit in zonele rurale in turism de sejur.

CAPITOLUL I

AMPLASARE GEOGRAFICA   

1.1. Localizarea din punct de vedere geografic

Statiunea Lacu Rosu (fig.1.), componenta a orasului Gheorghieni, este situata pe Valea Bicazului, intre Lacu Rosu si Cheile Bicazului.

Fig.1. Localizarea statiunii Lacu Rosu

Urmarind configuratia terenului, statiunea este dispusa intr-un amfiteatru, de la 980m la 1000-1100 m altitudine,pe versantii Muntilor Suhardul Mare (1504 m) si Suhardul Mic (1362m) catre N-NV si Muntele Ghilcos (1407 m), spre SE , unitati montane apartinatoare Masivului Hasmas.

Intre aceste limite statiunea apartine judetului Harghita, dar, prin cateva vile si case particulare, aceasta se prelungeste si in Cheile Bicazului, pe teritoriul judetului Neamt.

1.2. Scurt istoricul statiunii

Odata cu formarea sa, in 1873, Lacu Rosu a deventi o atractie turistica importanta pentru aceasta arie montana,formand impreuna cu Cheile Bicazului un ansamblu turistic unicat in Romania.

Lipsa cailor de acces rutier a facut ca abia in anii'30 ai secolului al XX-lea sa se construiasca primul edificiu turistic - Caminul Turistilor. Dupa 1931, apar unele case locuite permanent si cateva vile, conturandu-se actuala statiune, apartinatoare administrativ orasului Gheorghieni.

Statiunea (fig.2) dupa al II-lea razboi mondial s-a dezvoltat continuu, ajungand la circa 800 locuri in vile si cabane in anul 1989, profilandu-se pe oglinda si recreere, iar in ultimele patru decenii si pe alpinism .

Fig.2. Aspect din statiunea Lacu Rosu

Dupa anul 1990, statiunea montana Lacu Rosu (fig.3) a cunoscut un impas in dezvoltarea sa, datorita rigorilor din economia de piata si a restructurarii proprietatii imobiliare si a terenurilor, dar si degradarii fizice a unitatilor, unele dintre acestea depasind 80 de ani de existenta.

Lipsa dotarilor de agrement sportiv si cultural si mai ales a amenajarilor pentru practicarea sporturilor de iarna si a drumetiei montane ca si a dotarilor tehnico-edilitare au facilitat acest regres.

In ultimii 3-4 ani se remarca un reviriment in dezvotarea statiunii prin modernizarea si construirea de unitati de cazare si alimentatie pentru turism (circa 340 unitati de cazare in hotel si vile ), iar administratia locala a initiat un program de revigorare si relansare in turism a acesteia.

Statiunea si-a dat numele dupa lacul de aici Lacu Rosu, un lac de baraj natural, aflat langa Cheile Bicazului la o altitudine de 980 m. Este in forma de L, adanc de 10 m (adancimea maxima fiind de 10,5 m), avand o suprafata de 12,7 ha si o circumferinta de 2830 m.

Lacul s-a format relativ recent in vara anului 1837, atunci s-a intamplat ca in urma ploilor abundente marea cantitate de moloz stancos pe versantul nordic al Stancii Ucigasului a alunecat blocand drumul Paraului Bicajel. Apa s-a acumulat formand un lac de baraj natural.

Vraja deosebita este amplificata de multimea trunchiurilor goale ale brazilor de odinioara care ies din apa, strapungand imaginea Micului Suhard reflectat in olinda lacului.

Fig.3. Lacu Rosu

Numele de Lacu Rosu provine de la gresia rosie tertiara, usor dezagreabila, transportata de Paraul Rosu care a vopsit in rosu imprejurimile pana la lac. Lacul ,din pacate, este periclitat de marea cantitate de aluviuni, transportata de paraurile afluente (Rosu, Licas, Oii, Suhard si Ghilcos).

Traditia populara pastreaza doua legende legate de originea lacului :

 Odata traia in Lazarea o fata de o frumusete rar intalnita care se numea Estera. Aceasta s-a dus odata la targ la Gheorghieni. A intrat acolo un flacau voinic care se lua la tranta si cu ursul. Cum s-au vazut s-au si indragostit, iar flacaul a rugat fata sa-i fie mireasa. Dar cununia nu s-a putut face caci flacaul a fost luat in armata. Fata il astepta, iar pe-n serate se ducea cu ulciorul la izvor, statea ore in sir, in nadejdea ca se va intoarce alesul inimii sale. Aceasta canta atat de trist incat auzind-o se induiosau si muntii .

Era intr-o duminica dupa - amiaza cand, trecand pe acolo, a fost vazuta de un talhar care repezindu-se la ea a ridicat-o in sa, zburand ca vantul spre Suhardul Mic, intre stancile cu o mie de fete unde locuia. Talharul i-a promis fetei aur si argint numai sa-l indrageasca, dar fetei nu-i trebuia nimic. Acesta isi pierdu rabdarea si vru s-o oblige sa se casatoreasca cu el.Atunci Estera a strigat catre munti implorandu-le ajutorul, iar stancile cuprinse de strigatele indurerate au raspuns cu tunete. S-a pornit o ploaie torentiala maturand tot ce intalnea in cale.

Acolo au ramas sub faramaturile stancilor fata si talharul, iar apoi acolo s-au adunat apele muntilor, formand Lacu Rosu(Ucigasul). 

O a doua legenda spune ca :   Pe pajistea dintre versantii muntilor a fost o stana.Ciobanii, vazand apropierea furtunii, au incercat sa se refugieze, dar Muntele Ucigas, daramandu-se, i-a ingropat impreuna cu oile. 

1.3. Vecini si obiective turistice de vizitat

Vecinii statiunii Lacu Rosu sunt :

● Gheorgieni (26 km)

● Lazarea (32km)

● Joseni (32km)

● Danesti (62km)

● Racu (73km)

● Miercurea Ciuc (83km)

Obiectivele turistice de vizitat   sunt :

● Lacu Rosu- lac de baraj natural (fig. 4)

Fig.4. Lacu Rosu- lac de baraj natural

● Raritati ale naturii :

◊ Piatra Altarului (fig.5.) este masivul stancos cel mai impunator al Cheilor Bicazului.

Fig.5. Piatra Altarului

Cu inaltimea lui de 1154m, este mai mic fata de varfurile din jur, dar este frumos si atragator. Primii cuceritori ai acestui turn de calcar au fost alpinistii brasoveni Csallner Ervin si Goldschmidt Waldemar la 08 septembrie 1934. Primul care a urcat pe turnul Bardosului fara echipament de alpinist in port popular a fost Keresztes Zoltan din Joseni, faptul caruia este legendar si astazi.

◊ Cheile Bicazului (fig.6). Situat in valea raului Bicaz, este cel mai cunoscut si cel mai atragator defileu al Carpatilor Orientali, care strabate dinspre sud-vest spre nord-est muntii alcatuiti din depozitele calcaroase ce s-au depus in marile triasice si jurasice. in masivul calcaros s-au format pesteri.doline si avenuri. Defileul este de origjne tectonica, numele sau si-a capatat de la raul Bicaz. avand o lungime de 5 km. Astazi este cunoscut si sub numele de 'paradisul alpinistilor'.

Fig.6. Cheile Bicazului

In aval de Serpentina Mare, Piatra Poienii si Muntele Bardos se apropie doar la cativa metri. Acest loc se numeste Poarta ladului dupa care mai jos urmeaza locul numit Pridvorul ladului. Apoi cheile se largesc, pana la stancile Turnului Negru. De aici porneste poteca catre Pestera Neagra care are intrarea de 15 m inaitime si 3 m latime. De la intrare in pestera zarim falnicul turn al Pietrii Altarului. Pestera dupa 25 de m se stramteaza, iar dupa inca 10 m se termina.

Inainte de varsarea Bicajelului in Bicaz se afla un pod neterminat, care se numeste Podul Ungurilor, inceput in anii 1940. Initial. podul a fost proiectat pentru ocolirea partii cele mai periculoase a cheilor, Gatul ladului, dar nu s-a putut termina din cauza razboiului. in stanga podului, se inalta Peretele Bardosului cu Santinela de la Gatul ladului.

De la varsarea paraului Bicajel incepe cea mai spectaculoasa zona a cheilor cu 0 lungime de 800 m, Gatul ladului, care se strecoara intre Piatra Surducului si Peretele Bardosului.Spre capatul aval al Gatului ladului se afla un pod pe valea Bicazului, deasupra caruia se deschide Pestera Cascadei.

Pestera are o lungime de 69 m, asa de stramta incat se viziteaza numai taras. in dreapta podului gasim cel mai mare izvor carstic al cheilor, Izvorul Maria, la care ne conduce o carare.Peste drum, paraul Bardos coboara de sus intr-o rigola stramta. De aici valea se largeste treptat, si in aval intalnim numai paduri foioase. Cu 2,5 km mai jos, se desfasoara pe directia nord-sud, spectaculoasa creasta a Munticelului, care incepand din 1971 este declarata zona ocrotita pe o intindere de 90 hectare.

◊ Cheile Bicajelului. Afluentul cel mai important al Bicazului din zona, este Bicajelul, care se formeaza sub Poiana Tarcalui, si are o lungime de 20 km. La capatul aval al paraului cca.2 km parcurge paraul o zona de chei similar cu Cheile Bicazului. La 500 m de la confluenta Bicajelului cu Bicazul, putem admira numeroase mici cascade pe care le parcurge zgomotos apa paraului. Cea mai frumoasa si salbatica zona a acestei chei se afla intre Fagetul Ciucului (Cichibiuc) si Piatra Surducelului de la care in amonte parcurge Bicajelul lin, zona satului rasfirat cu acelasi nume. Cu mai mult de 3 km in amonte de la Cheile Bicajelului mai sunt doua chei mai mici: primul se numeste Cheile Duruitoarei sau La Cascada, cu lungimea de 400 m, iar al doilea se afla pe drumul ce leaga Lacu Rosu cu Trei Fantani si se numeste La Bechet, avand o lungime de 350 m. Cheile Dururtoarei are de asemenea mici cascade.

◊ Cheile Laposului. Afluent de stanga al Bicazului este paraul Lapos, care de asemenea parcurge o zona stancoasa deosebit de frumoasa.

Sub Piatra Altarului valea Laposului se stramteaza, avand un sir de mici cascade. Ceea mai spectaculoasa parte din aceste chei este insa partea dintre Cusma Laposului si Piatra Altarului. Lungimea totala a cheilor este de 1800 m, ceea mai mare cascada are inaltimea de 25 m.

◊ Cheile Sugaului. in partea superioaraa a satului Bicaz Chei, in Suteni, in avalul vaii Sugaului se desfasoara Cheile Sugaului- 0 zona stancoasa deosebit de frumoasa, sub forma de canion, cu o lungime de 350 m pe care se afla un sir de cascade. Pana la construirea drumului forestier pe valea Sugaului, zona locuita din Barnadu a fost accesibila numai prin chei. Pentru a facilita accesul, localnicii au construit pod in chei, pe barne transversale care a fost o capodopera a tehnicii populare. Peste drum de la Cheile Sugaului, se afla Stanca lui Stan, formatiune stancoasa ingusta, care a ramas in urma exploziilor efectuate cu ocazia deschiderii carierei de calcar, din Muntele Surducului.

Pestera Munticelu (Ghiocelul). Este situat pe teritoriul comunei Bicaz Chei, la 8 km de Lacu Rosu, pe partea stanga a raului Bicaz. Este format din doua Sali, dar nu este inca iluminata. Fara ghid poate fi parcursa in 30 de minute. Pestera este rezervatie naturala, unde putem admira frumoase stalagmite si stalagtite. Din pacate, in ultima vreme vizitatorii au facut multe pagube in pestera.

1.4 Caile de acces spre statiunea Lacu Ros

Zona Lacul Rosu este cea mai accesibila dinspre orasul Gheorgheni, localitate care este situata pe calea ferata Brasov-Deda si pe drumul national 12. Din Gheorgheni, se desfasoara pe o distanta de 26 km drumul national 12/C ce leaga orasul de statiunea Lacu Rosu. Dinspre Moldova, plecand din Piatra Neamt (prin Bicaz) dupa parcurgerea a 57 km, tot pe drumul national 12/C putem atinge statiunea.

Pe cale ferata, dinspre Moldova, putem circula pana in orasul Bicaz, dupa care accesul spre Lacu Rosu este posibil cu autobuzul. Pe ruta Gheorgheni Piatra-Neamt circula zilnic de doua ori autobuze. Zona este accesibila si din comuna Sindominic (22 km) prin Poiana Tarcaului si Trei Fantani, dar nu se recomanda automobilistilor, starea drumului fiind nesatisfacatoare.

Dinspre comuna Tulghes, prin Pasul Balaj si satul Telec, de asemenea se poate ajunge la Lacul Rosu, dar drumul este recomandat numai biciclistilor si iubitorilor de drumesie, datorita starii sale necorespunzatoare.

Caracterizarea si descrierea resurselor antropice

Statiunea nu detine obiective cultural-istorice, nefiind conturata ca localitate, dar imprejurimile constituie destinatii certe in acest sens.

Resursele antropice din zona limitrofa sunt urmatoarele :

● Orasul Gheorghieni (26 km) :bisericile armeneasca (secolul XVII) si evanghelica (secolul XVII) ; muzeu cu sectii de istorie, etnografie, stiintele naturii ;

● Lazarea (32 km) : castel (secolele XIII-XVII) in stilul Renasterii, ce gazduieste galeria de pictura si grafica; parcul adaposteste sculpturi realizate in taberele de creatie ; manastirea franciscana (secolul XV) ;

● Joseni (32km) :biserica fortificata( secolul XVI), colectia de etnografie;

● Danesti (62km) :centru de arta populara cu ceramica neagra, tesaturi, cusaturi ;

● Racu (73km) : biserica fortificata ( secolele XIV-XV), capela (secolul XIV) pe Dealul Bogat ;

● Miercurea Ciuc (84km) :cetatea Miko (1611-1621),refacuta in 1714; adaposteste Muzeul judetean; complexul Sumuleu cu cladirea-resedinta a fostului scaun Ciuc, manastirea franciscana (1444-1448), biserica baroca (1804), biserica Sf. Petru (1817).

1.6. Potentialul turistic al zonei ,,Lacu Rosu''

Unitatile de cazare

Statiunea Lacu Rosu participa cu 10,54% la capacitatea de cazare existenta in judettl Harghita.

In anul 2002,Lacu Ros punea la dispozita turistilor 691 de locuri de cazare repartizate in : hoteluri-176 locuri (25,47% din total ),vile-371 locuri (53,69%), cabane turistice-36 locuri (5,21%) si camping-108 locuri (15,63%).

Analizand situatia locurilor de cazare in functie de gradul de confort se observa ca structurile de primire au confort modest, ponderea cea mai mare fiind cea de doua stele (51,3%) urmata de cea a structurilor de primire neclasificate (46,9%).

Unitatile instalatiilor de agrement, divertisment, tratament

Amatorii de sport au la dispozitie strand, terenuri de sport, precum si posibilitatea de a practica canotajul si pescuitul. Alpinistii isi pot incerca maiestria pe numeroase trasee, de la cele mai simple pana la cel mai dificile pe peretii stancosi ai Suhardului, Pietrei Bardosului, ai Pietrei Surducului etc.

Statiunea Lacu Rosu ofera amatorilor de drumetie itinerarii deosebit de atragatoare :

● Circuitul Lacului Rosu (durata 1 1/2 ora; marcaj: cruce rosie)

Cheile Bicazului(durata 3 - 3 1/2 ore dus-intors, fara marcaj, pe DN 12C) ;

Varful Suhardu Mic (durata 2-3 ore dus-intors, diferenta de nivel 370 m, marcaj triunghi albastru) ;

Varful Suhardu Mare (durata 3 ore dus-intors, diferenta de nivel 524 m, marcaj: triunghi albastru pana la Saua Suhardului, mai departe fara marcaj) ;

Varful Ucigasu (durata 3 ore dus-intors, diferenta de nivel 401 m, marcaj: banda galbena si triunghi rosu) ;

Pot fi asigurate excursii cu autocarul cu durata de o zi sau doua zile la Gheorgheni, Borsec, Sovata, Bicaz, Piatra Neamt etc. ii deosebit de atragatoare:

Statiunea Lacu Rosu are un bioclimat tonic-stimulent asupra organismului, cu o aeroionizare negativa, cu aeroni rasinosi, favorabili odihnei si recreerii, dar si climoterapiei profilactice sau curative pentru nevroza astenica, surmenaj fizic si intelectual, stari de debilitate hipertiroida benigna etc.

1.6.3. Programul de dezvoltare si diversificare a statiunii Lacu Rosu

In cadrul planificarii si dezvoltarii turismului, amenajarea turistica, respectiv procesul de planificare teritoriala, ocupa locul cel mai important si reprezinta, de fapt, strategia fundamentala de dezvoltare a ofertei turistice, inclusiv a celei montane.

Procesul de amenajare turistice reflecta interactiunea dintre particularitatile conditiilor naturale si ansamblul activitatilor economice si sociale care se dezvolta pe un anumit teritoriu, inclusiv montan, dar se realizeaza in contextul unei arii emitente de turisti.In principiu, amenajarea turistica va tine cont atat de caracteristicile teritoriului(resurse, activitati, functiune etc.) cat si de posibilitatile de exploatare in conditii de eficienta a acestuia.

In cadrul strategiei de amenajare turistica se urmaresc urmatoarele elemente comune si pentru statiunea Lacu Rosu si anume :

localizarea statiunilor turistice/complexe/cabane in functie de cantitatea si calitatea resurselor turistice, de atractivitatea acestora, exprimata prin capacitatea de a trezi interesul turistilor ;

● crearea unei oferte cu caracter specific, original sau chiar unic, prin valorificarea tuturor resurselor zonei (scoala internationala de alpinism, in cazul nostru);

diversificarea dotarilor, produselor si serviciilor turistice oferite in scopul asigurarii unei varietati de prestatii turistice si satisfacerii nevoilor unei clientele diverse; conditiile naturale ale statiunii Lacu Rosu ofera posibilitatea realizarii unor variate produse turistice montane atat pentru sezonul estival cat si pentru cel hivernal;

● integrarea armonioasa a structurilor turistice in ansamblul cadrului natural al statiunii, creiindu-se o anumita ambianta si specificitate (in aria montana si pe malul lacului) etc.

Statiunea se poate dezvolta pe trei trepte morfometrice:

vatra depresiunii (culoarul depresionar) - Valea Bicazului si Lacu Rosu: cu structuri de cazare si alimentatie, agrement, sportiv si nautic, dotari comerciale, culturale si sanitare, de infrastructura generala, centru de informare turistica etc.;

versantii favorabili amenajarilor turistice, pana la 1100 - 1120 m, pentru structuri de cazare si alimentatie, partii de schi si teleferice (Cabana Suhard, Raza Soarelui);

versantul Suhardului Mic-Suhardul Mare (1100 m - 1500 m), cu un domeniu schiabil valoros, este favorabil amenajarii pentru sporturi de iarna si dotarile aferente.

Intreaga arie montana limitrofa trebuie reintrodusa in circuitul drumetiilor montane.

Cercetatorii si practicienii francezi in amenajarea muntelui au stabilit cateva principii care trebuie sa stea la baza dezvoltarii unei statiuni montane), principii aplicabile si in cazul reproiectarii si amenajarii statiunii Lacu Rosu si anume:

satisfacerea nevoilor clientelei, ceea ce presupune un studiu de marketing pe pietele potentiale cu investigatii sociologice pentru a vedea optiunile turistilor potentiali in ceea ce priveste: domeniul schiabil, preturi, pretentiile schiorului, activitatile aprs-schi, cerintele turistilor neschiori etc.

asigurarea calitatii factorilor naturali: conditii climatice,

morfologia reliefului, configuratia pantelor de schi etc.;

amenajarea optima a partiilor: categoriile de dificultate si varietatea lor, schiul practicat (alpin - slalom, coborare), nordic (fond, schi randonne), trambulina, biatlon, patinaj etc.;

● modul de organizare si amenajare a statiunii (urbanizarea): accesul in statiune si in domeniul schiabil, parcaje, deplasarea in statiune, dotari edilitare, servicii, animatie, comert, cultura, tipul de amenajare a statiunii (in "potcoava", "in terasa"), separarea functiunilor (circulatia schiorilor - pietonilor - vehiculelor) etc. De asemenea, gradul de impadurire este luat in calcul, fiind astfel favorabil statiunii Lacu Rosu, permitand o urbanizare dispersata pe versanti benefica si in sezonul estival, iar conditiile de clima rece si zapada abundenta impun si o urbanizare concentrata in depresiunea -culoar.

Toate aceste principii vor fi analizate si adaptate pentru amenajarea si dezvoltarea statiunii montane Lacu Rosu

CAPITOLUL II

PREZENTAREA ELEMENTELOR CONSTITUTIVE

2.1. Structura culturilor

In sarcina detinatorilor de suprafete destinate obtinerii nutreturilor revine o serie de masuri precum:

realizarea unei structuri favorabile culturilor;

utilizarea speciilor si soiurilor de inalta productivitate si cu un continut ridicat de substante nutritive;

executarea tuturor lucrarilor agrotehnice la un inalt nivel calitativ si in termeni optimi;

folosirea cat mai eficienta a pajistilor permanente.

Dupa cum se cunoaste, furajele (nutreturile) reprezinta material prima care este transformata, prin intermediul organismului animal, in produse animaliere utilizate de om.

Suprafetele de terenuri acoperite cu vegetatie ierboasa reprezinta pajistile. Pe acestea se intalnesc un mare numar de plante care apartin diferitelor familii botanice, dintre care gramineele perene se stabilesc, de regula, ca dominante.

Vegetatia pajistilor este constituita din plante superioare, plante inferioare, microorganisme, care impreuna cu animalele alcatuiesc un ecosistem caracteristic.

Bunurile posibile si serviciile pe care le pot aduce pajistile permanente sunt:

locuri de recreare;

surse de elemente minerale;

conservarea unui mediu sanatos;

conservarea unor ecosisteme naturale sau seminaturale in scop stiintific;

conservarea speciilor a caror mentinere este in pericol;

stoc germoplasma; aport de lemn (in unele cazuri);

pastrarea unor frumuseti naturale.

Pajisti de firuta cu bulbi (Poa bulbosa), care se intlnesc pe versant insorit din stepa si silvostepa si au luat nastere prin degradare datorita pasunatului abuziv. Speciile caracteristice sunt: Poa bulbosa, Botriochola ischaemum, Cynodon dactylon, Euphorbia steposa, Medicago lupulina, Artemisia austriaca, Lepidium draba, Craduus nutans. In aceste pajisti grupa leguminoaselor reprezinta numai 1 -2%, iar speciile din diverse famiili botanice peste 40 %. Se instaleaza obisnuit pe versanti erodati si dau productii de 3-4 tone / hectar masa verde, cu un coeficient de folosire ca pasune de circa 30% si un nutret de calitate slaba. Se impune inlocuirea lor cu pajisti semanate.

Pajisti de barboasa (Botrikhloa ischaemum), care:

se intalnesc sub forma unor vetre pe versanti erodati, soluri coluviale din stepa si silvostepa.

specia dominanta este insotita de speciile Festuca valesiaca, Poa bulbosa, Chynodon dactyoln, Medicago falcata, M. Lupulina, eringium campestre.

Acoperirea solului cu vegetatie ajunge la 60-80%, din care leguminoasele reprezinta 1 -2%, speciile din diverse familii botanice 20-30% si gramineele 50-60% . Folosite ca pasuni dau productii de circa 4 tone / hectar masa verde.

Nutretul este de calitate slaba (25 kg P. D. / hectar) si cu un coeficient redus de consumabilitate. Se impune modificarea radicala a compozitiei floristice prin lucrari de nivelare, mobilizarea solului si reinsamantarea unor specii valoroase.

Pajisti de iarba campului si pieptanarita (Agrostis tenius - Cynosurus cristatus), care:

sunt raspandite pe dealuri inalte si munti. mijlocii, pe terenuri plane, vai si versanti slab si moderat inclinati;

speciile dominante sunt insotite de Festuca rubra, Poa pratensis, Phleum pratense, Anthoxanthum odoratum, Trifolium repens, T. Pratense, T. Dubium, Medicago lupulina, Achillea millefolium, Rhinanthus minor, Plantago lanceolata, Potentilla vulgaris etc.;

in aceste pajisti grupa leguminoaselor reprezinta %, iar speciile din diverse familii botanice pana la 50 %;

sunt folosite mai mult ca fanete, dau o produce de 7 - 9 tone / ha masa verde si au un coeficient de folosire pana la 90 %;

productia poate fi crescuta la circa 25 tone /ha, prin aplicarea fertilizarii cu ingrasaminte chimice pe baza de azot si fosfor.

Pajisti de ovascior (Arrhenatherum elatius), care:

sunt raspandite in etajul fagului si molidului, in regiunea dealurilor inalte si muntilor mijlocii, pe soluri brune de padure slab podzolite, in general fertile, cu reacjie slab- acida;

impreuna cu specia dominanta, covorul ierbos este alcatuit din Festuca pratensis, Trisetum flavescens, Anthoxanthum odoratum, Phleum pratense, Trifolium pratense, Trifolium hibridum, numeroase specii cu talie inalta din familia Compositae, precum si din alte familii;

sunt folosite numai ca fanete, dau productii foarte mari de 20 - 30 tone / ha masa verde, de calitate foarte buna cu peste 200 kg P.D. /ha;

la fertilizarea cu ingrasaminte chimice reactioneaza puternic.

Pajisti de paius rosu ( Festucarubra), care:

sunt raspandite in etajul molidului pe versantii nordici si estici si in etajul fagului, pe forme de relief plane sau usor inclinate, pe soluri fertile cat si pe cele sarace, dar bine aprovizionate cu apa;

in aceste pajisti speciile caracteristice sunt: Festuca rubra, Agrostis tenius, Phleum alpinum, Trifolium repens, Anthoxanthum odoratum, Potentilla silvestris, Campanula abietina, iar la altitudini mari, Agrostis rupestris, Poa media, Potentilla teranta etc, iar pe pajistile intens pasunate apare Nardus stricta;- ocupa suprafte mari, fiind folosite ca pasuni, iar productia este de 4 - 8 tone / ha masa verde;

productia de masa verde poate creste la 20 tone / ha, prin folosirea moderata a ingrasamintelor chimice pe . Pajisti depaius rosu ( Festucarubra), care:

sunt raspandite in etajul molidului pe versantii nordici si estici si in etajul fagului, pe forme de relief plane sau usor inclinate, pe soluri fertile cat si pe cele sarace, dar bine aprovizionate cu apa;

in aceste pajisti speciile caracteristice sunt: Festuca rubra, Agrostis tenius, Phleum alpinum, Trifolium repens, Anthoxanthum odoratum, Potentilla silvestris, Campanula abietina, iar la altitudini mari, Agrostis rupestris, Poa media, Potentilla teranta etc, iar pe pajistile intens pasunate apare Nardus stricta;- ocupa suprafte mari, fiind folosite ca pasuni, iar productia este de 4 - 8 tone / ha masa verde;

productia de masa verde poate creste la 20 tone / ha, prin folosirea moderata a ingrasaintelor chimice pe baza de azot si fosfor.

Pajisti de iarba stancilor (Agrostis rupestris), care:

se intalnesc la altitudine de 1 500 - 2 100 m, pe versantii nordici, pe terenurile recent defrisate, erodate sau aluvionare;

speciile care alcatuiesc aceasta pajiste sunt: Festuca supina, Deschampsia flexuasa, Poa annua, Festuca rabra, Avenastrum versicolor etc., iar leguminoasele sunt rare, reprezentate de Trifolium repens;

dau o productie de 2 - 41 /ha masa verde si se folosesc ca pasuni.

Resursele furajere s-au diversificat mult in ultimele decenii, prin completarea nutreturilor traditionale, cu produse secundare imbunatatite prin preluare, folosirea de biostimulatori, de amestecuri furajere livrate, de catre industria de nutreturi combinate fapt ce necesita clasificarea acestor resurse variate in grupe distincte dupa caracteristici nutritive si provenienta

Considerand totalitatea resurselor furajere existente drept fond national de furaje, legea mentionata le clasifica in 8 grupe:

fibroase;

suculente;

grosiere;

concentrate;

substante energice;

substante minerale;

aditivi furajeri;

preparate furajere.

Din punct de vedere tehnic si ingienic, este necesar ca toate furajele destinate consumului animalelor sa corespunda ca insusirea organoleptica, ca valoare nutritiva, prevenindu-se imbolnavirile si mortalitatile din cauza acumularii in plante a substantelor nocive (alcaloizi, fitoestrogeni, nitrati, nitriti), a contaminarii plantelor cu fungi (intoxicatii cu micotoxine).

Controlul tehnic, sanitar - veterinar asupra calitatii furajelor trebuie sa se efectueze atat la producerea sau achizitionarea acestora, de asemenea periodic, pe parcursul depozitarii pentru prevenirea deprecierii lor si obligatoriu inaintea administrarii in consum, inlaturandu-se furajele cu grad mare de risc (improprii).

Satisfacerea cerintelor zilnice ale animalelor in substante nutritive necesare vietii, sanatatii si elaborarii productiilor specifice impune cunoasterea prezentei si ponderii acestor substante, in fiecare nutret, astfel ca, prin combinatiile de furaje in alcatuirea ratiilor de hrana sa se asigure animalelor un aport echilibrat de principii nutritive, cu rol plastic, energetic, biocatalizator.

Pentru asigurarea furajelor verzi, pe tot parcursul verii pana toamna tarziu, proprietarul trebuie sa-si programeze in cultura asemenea plante, care sa asigure ritmic alimentarea normala, de-alungul intregii perioade de vara (din 15 - 20 aprilie) pana tarziu in toamna, cand furajarea cu masa verde se continua si se prelungeste prin administratrea de radacinoase si bostanoase (sfecla, dovlecii, napii, etc).

Asigurarea furajelor verzi pe o perioada cat mai lunga din timpul verii se numeste convier verde. Asigurarea acestui convier este de o importanta deosebita pentru exprimarea potentialului productive, pe o perioada cat mai lunga, a productiilor animaliere si, in special, a celei de lapte de vaca (dar si la oaie) incepand de primavara timpuriu, cand in gospodariile taranesti sunt grupate cele mai multe fatari la vaci.

Pentru crescatorul de animale este esential ca echilibrarea balantei furajere sa fie facuta pe baza posibilitatilor reale existente in fiecare gospodarie, reducand la maxim cumpararea de nutreturi de orice fel de la alti producatori care maresc costurile de productie.

2.2. Dotarea tehnica

In ceea ce priveste dotarea tehnica a pensiunii aceasta dispune de urmatoarele masini si utilaje: tractor, pluguri si semanatori.

Tractor IMT-2050 4WD (fig.7)

Motor John Deere 3029DF186 39,5 kW ;

Transmisie sincronizata 10/2 ;

Ax independent PTO 540/1000 rpm;

Instalatii hidraulice MITA - Italia ;

Cabina in cooperare cu VESTALPINE - Austria;

Directie adjustabila cu instrumente COBO - Italia;

Scaun modern si ergonomic COBO - Italia.

Aripi si capota din materiale plastice 

SPECIFICATIA TEHNICA

Tipul motorului: JOHN DEERE 3029DF186, 4 cilindri, Diesel cu injectie directa

Puterea motorului: Putere (KW/CP) 39.5 / 50; Turatia (r.p.m.) 2300

Fig.7. Tractor IMT-2050 4WD

 Plug reversibil (fig.8)

Aceste pluguri asigura performanta in cultivarea primara in toate tipurile de soluri (adanc si cultivat arat);

Aceste brazde sunt netede urmarind conturul pamantului si oferindu-i o asternare excelenta si afara;

De asemenea eficienta mare este obtinuta atat pe teren deluros cat si pe teren plat(intins);

Acestea se utilizeaza cu tractoare din categoria I si II;

Cilindrul hidraulic aduce baza plugului in pozitia de lucru;

Plugurile reversibile se ataseaza semiautomat la tractor.

Fig.8. Plug reversibil

Plug standard (fig.9)

Desi proiectat special pentru arat adanc, acest plug demonstreaza performantele excelente in pregatire patului pentru seminte la fel de bine;

Fig.9. Plug standard

Terenuri usoare si grele sunt arate la fel de performant si cu aceleasi rezultate obtinute in intoarcerea pamantului, acoperind inainte resturile de la recoltare, buruienile si ingrasamintele intinse, atat pe terenurile drepte cat si pe terenurile deluroase;

La cererea cumparatorului plugurile pot fi livrate cu roata in coada.

Semanatori (fig.10)

Seamana in randuri si seminte de cereale paioase, plante leguminoase, plante pentru furaj si ierburi.

Putere tractor (CP) : 45-65;

Numarul randurilor: 21;

Latimea de lucru (mm): 2625;

Distanta nominala intre randuri (mm): 125;

Adancimea de semanat (mm): 20-80;

Tipul aparatului de distributie: cilindrii cu pinteni;

Reglarea debitului de semanat: prin cutie de viteze cu 72 trepte;

Viteza de lucru (km/h): 5-10;

Capacitatea de lucru (ha/h): 1.3-1.5;

Masa neta (kg): 575.

   

Fig.10.Semanatori

2.3. Vegetatia ornamentala

Statiunea montana Lacu Rosu beneficiaza de un cadru natural cu un potential turistic de mare valoare peisagistica.

Muntii Suhard si Hasmas alcatuite din conglomerete, gresii si calcare, se impun prin forme de relief si peisaje dintre cele mai spectaculoase din tara. Remarcam, astfel :

domeniul montan cu peisaje de mare atractivitate : peisaje carstice (Suhardul Mic, Gradina Zanelor, Peretele Postei, Piatra Altarului, Piatra Bardos, Piatra Cupas, Piatra Poienii, Piatra Suhardului etc. ) ; peisaje montane si subalpine cu alternanta de poieni si paduri de molid (Campul Cupas, Poiana Ghilgos, Poiana Varariilor, Hasmasul Mare, Hasmasul Negru etc. ) paduri masive de molid etc.;

domeniul pentru practicarea alpinismului in Cheile Bicazului si pe abrupturile limitrofe, unul dintre cele mai reprezentative din tara, cu 47 de trasee pentru catarare si escalada ;

relief carstic spectaculos cu abrupturi, stancarii, grohotisuri si pesteri cu valoroase concretiuni si vizitabile, aflate in apropierea statiunii ca : pesterile Suhard, Bardos si Cascadei, iar la circa 12 km pestera Munticelul ;unele dintre acestea pot fi amenajate pentru vizitare (Suhard si Munticelul ). Pe versantul sud-vestic al Muntilor Hasmasul Mare, in perimetrul comunei Voslobeni, se afla pestera Sugo (41 km de statiune), care este declarata monument al naturii si se preteaza pentru amenajare spre vizitare ;

Cheile Bicazului, de mare spectaculozitate cu Serpentinele Mici si Mari si abrupturile de 200-340 m inaltime, cu numeroase rupturi de panta in albia raului Bicaz ; remarcabile prin peisagistica sunt si vaile afluente Bicazului cu cascade, chei si mici canioane (vaile Lapos, Bicajel, Cupas, Sugau la circa 8km spre Bicaz Chei ) etc ;

Lacu Rosu- monument al naturii- unicul lac de origine naturala din tara, cu pitorestile  Cioate  de molid ce zvacnesc din adancul apei ; pe malul lacului Fundatia Naturaland (orasul Gheorghieni) a marcat si a amenajat pentru turismul stiintific si ecologic 9 puncte de observare a faunei si a florei (licheni, alge, plante lemnoase, plante acvatice, rate salbatice, reptile, raci, insecte etc.) ;

domeniu schiabil se intinde pe o suprafata mare in cele trei areale montane puse in evidenta si anume: Suhardul Mare- Suhardul Mic-Cabana Suhard-statiune (vila Bucur), domeniul ce se dispune altitudinal de la 980m pana la 1500m, ceea ce permite o amenajare  in releu  a dotarilor pentru sporturi de iarna si practicarea skiului pana in luna mai (120-150 zile/an) ; Raza Soarelui cu un domeniu mai restrans utilizat si pana in prezent (200m/40m) ;varful Pangarati- Saua Pangarati la intrarea in statiune ;

domeniu pentru drumetie montana, cu peste 29 de poteci montane, ce pornesc/ acced din/in statiune, in mare parte amenajate si marcate ;

fond cinegetic si fond piscicol reprezentative pentru aceasta zona a tarii ;

● bioclimat tonic- stimulent asupra organismului, cu o aeroionizare negative, cu aeroni rasinosi, favorabil odihnei si recreeri, dar si climatoterapiei profilactice sau curative pentru nevroza astenica, surmenaj fizic si intelectual, stari de debilitate, hipertiroida benigna etc. ;

● Parcul National Cheile Bicazului-Hasmas (65,75 ha) cu cele trei rezervatii naturale.

In ceea ce priveste imprejurimile Pensiunii ,,Bianca'' vegetatie ornamentala este diversificata si regasim urmatoarele specii de arbori:

grupa conifere: bradul (fig.11), pinul (fig.12) si molidul(13) ;

grupa foiase: teiul, plopul si stejarul (fig.14).

BRADUL

Arbore de marimea I, cu inaltimi frecvente de 30-40 m si diametre de 1-2 m. Inradacinarea este pivotanta, profunda, asigurand o ancorare a speciei in sol. Tulpina este dreapta, elegandu-se bine in masiv. Scoarta neteda in tinerete, contine pungi de rasina, vizibile, care se pot sparge cu usurinta. La varste mai inaintate formeaza un ritidom cenusiu, solzos si subtire. Coroana cilindric-piramidala prezinta in tinerete un varf ascutit, pentru ca la varste mai inaintate sa se lateasca tubular, lujerul terminal ramanand mai scurt decat cei laterali.

Fig.11. Bradul

Lujerii sunt cenusii, scurt parosi, cu urmele cicatricelor acelor circulare si netede. Mugurii, nerasinosi (cu exceptia celor terminali) sunt asezati in verticile. Acele de 2-3 cm sunt verzi lucitoare pe fata, pe dos avand doua dungi albe de stomate.

Florile unisexuat-monoice sunt grupate astfel: cele mascule in amenti alungiti, verzui sau rosiatici, iar cele femele la varful coroanei au o culoare verzuie.

Conurile de 10-20 cm, se coc in toamna primului an si sunt dispuse erect, la internod. Sunt alcatuite din solzi rotunjiti, ingustati spre baza, cu pete de rasina.

Bradul manifesta exigente mari fata de conditiile stationale, dezvoltandu-se optim in climate blande, suficient de calde, bogate in precipitatii si fara variatii mari de temperatura.

Sensibilitatea mare la ingheturile tarzii si cerintele sale ridicate fata de umiditate ii determina o amplitudine climaterica mai redusa. Creste viguros pe soluri brune de padure, bogate in substante nutritive si cu umiditate suficienta.

PINUL

Arbore de talie mare, atinge frecvent 25-30 m, uneori chiar 40-50m. Inradacinarea este variabila, in functie de tipul de sol pe care vegeteaza, de la superficiala la foarte profunda. Tulpina este mai putin dreapta decat la alte rasinoase, mai ales in padurile rarite sau la arborii izolati. Scoarta formeaza un ritidom gros, de culoare rosie-caramizie, care se exfoliaza in placi subtiri. Coroana, initial piramidala, devine la varste inaintate tabulara, cu ramuri neregulat ramificate.

Fig.12. Pinul

Mugurii putin rasinosi, sunt ascutiti. Acele grupate cate doua intr-o teaca sunt ascutite si usor rasucite, avand o culoare verde-cenusie. Ele persista 2-3 ani, dupa care cad.

Fructifica de timpuriu, chiar de la 15 ani, cu o periodicitate a fructificatiei de 3-5 ani.

Conurile sunt pedunculate, conice, de culoare cenusie. Apofiza este rombica, cu umbelic nemucronat. Semintele sunt relativ usoare si sunt prinse de o aripioara ca un clestisor.

Pinul este o specie pioniera, iubitoare de lumina si foarte putin pretentioasa fata de conditiile climatice si edafice.

MOLIDUL

Arbore de marimea I, are de regula intre 30-40 m, iar in unele cazuri poate inregistra inaltimi chiar de 60 m. Inradacinarea este tipic trasanta, lipsita de pivot, si uneori ramificatiile groase dinspre colet se gasesc dispuse la suprafata.

Fig.13. Molidul

Tulpina este dreapta si cilindrica. Scoarta prezinta caractere variabile: de culoare rosie, cenusie sau bruna, desfacandu-se in solzi de marimi diferite, rotunjiti sau poligonali.

Lujerii au culoare brun-rosiatica sau galbui-roscata si sunt prevazuti cu proeminente lemnoase, ca niste umerasi ingusti, dispusi spiralat, pe care stau acele.

Mugurii sunt ovoizi, nerasinosi iar cei terminali conici.

Frunzele de 1-2,5 cm sunt aciculare, ascutite, terminate intr-un mucron scurt, intepator.

Florile sunt unisexuat-monoice; cele mascule in amenti rosii-galbeni, dispuse pe lujeri din anul precedent, iar cele femele sunt erecte, terminale, rosii-purpurii sau galbene-verzui. Conurile cilindrice au 10-15 cm lungime, stau pendente si in tinerete au diferite culori (rosii sau verzi). Semintele sunt mici, triunghiulare, aripate, cu partea superioara de care se desprind usor

Molidul este sensibil la seceta, dar in ceea ce priveste cerintele sale fata de sol, este mai putin pretentios.

TEIUL

Teiul il putem intalni in padurile de campie si de deal, de aceea am considerat ca se adapteaza foarte bine gradinii noastre. Teiul este un arbore de marimea a-II-a, cu scoarta tanara cenusie, neteda, care ulterior formeaza un ritidom negricios, larg brazdat.

Lujerii anuali sunt verzi-maslinii pana la brun-roscati, glabri. Mugurii sunt ovoizi, cu doi solzi exteriori, cel inferior depasind mijlocul mugurelui.

Frunzele acut serate, de 5-7 cm lungime, sunt subrotunde sau ovale, cordate, cu smocuri de perisori ruginii la subsuara nervurilor. Florile au 15-40 stamine, in forma de limba. Fructifica anual. Achenele sunt netede sau penta-costate si se sparg usor intre degete.

Prefera solurile fertile, profunde, slab-acide, fara exces de umiditate. Este mai putin exigent fata de caldura si mai sensibil la seceta.

PLOPUL

Arbore de marimea I, poate atinge 30-35 m inaltime si diametru de 1,5 m. Tulpina groasa are o scoarta caracteristica, neteda. Tarziu formeaza ritidom gros. Lujerii anuali, ca si mugurii din ultimul an de crestere, au un toment cenusiu-albicios. Frunzele sunt lung petiolate cu o forma variabila. De cele mai multe ori sunt tri- sau penta- lobate, ovate, cu baza trunchiata si cu dimensiuni de 5-12 cm. Infloreste devreme primavara inainte de infrunzire.

Florile unisexuat-dioice sunt grupate in amenti pendenti. Lipsite de invelis floral, prezinta doar bractee bazala, denumita scvama, care este dintata si nu cade.

Fructele sunt capsala dihiscente in 2-4 valve si contin numeroase seminte prevazute cu peri lungi albi (semintele se numesc "egretate").

Inmultirea este pe cale vegetativa, este foarte viguroasa, iar longevitatea atinge 300 - 400 de ani. Se dezvolta bine pe soluri afanate cu textura usoara, cum sunt cele din lunci. Nu suporta apa stagnanta. Pe soluri alcaline si salinizate manifesta o adaptare foarte mare.

STEJARUL

Stejarul se intalneste in mai mute varietai: stejarul propriu-zis, stejarul de lunca si stejarul de piatra.

Stejarul poate atinge pana la 50 m inaltime si 1-2 m, in diametru. In padurile nostre arborii au frecvent 30-35 m inaltime. Inradacinarea pivotanta este mai puternica decat la celelalte specii, putand patrunde pana la 8-10 m adancime. Tulpina are tendinta de a se dezvolta mai mult in grosime.

Lujerii vigurosi, muchiati, glabri, au o culoare verzui-cenusie. Mugurii, ovoizi, brun-lucitori, sunt dispusi altern si grupati mai mult spre varful lujerilor. Mugurele terminal prezinta cinci muchii.

Frunzele, lungi de 6-20 m, au forme variabile, obovate sau oblong-obovate, cu varf rotunjit si lobate pe margine, pana la penat fidate.

Florile sunt unisexuat-monoice, cu cele femele lung-pedunculate, si grupate cate 3-6 in ciorchini.

Fructele stau cate 2-5 pe un peduncul lung, sunt brune galbui, cu dungi longitudinale verzui.

Fig.14. Stejarul

Stejarul este o specie de climat variat, manifestand cerinte ridicate fata de caldura si avand inradacinare puternica, rezista bine la seceta. Creste viguros pe solurile compacte, argiloase, de pe platforme si terase, cedand locul altor specii pe soluri sarace sau acide.

CAPITOLUL III

PREZENTAREA CONSTRUCTTIEI AGROTURISTICE

PENSIUNEA ,,BIANCA`` 

Localizare

Pensiunea Bianca (fig.15)  este situata in centrul statiunii Izvorul Muresului, langa drumul national DN12 aproape de locul de unde izvorasc raurile Mures si Olt. Statiunea Izvorul Muresului este la altitudinea de 890 m, la o distanta de 35 km de Miercurea Ciuc, respectiv 20 km de orasul Gheorgheni, fiind cea mai insorita localitate din Romania. Este asezata intr-o clima cu temperaturi ridicate in timpul zilei si mai racoroase seara, bogata in zapezi iarna.

Fig.15. Pensiunea Bianca

Capacitate de cazare:

25 locuri in 9 camere duble (fig.16);

2 camera matrimoniale (fig. 17);

1 apartament;

1 camera tripla.

Fig.16. Camera dubla

Fig. 17. Camera matrimoniala

Conditii de cazare

Vila Bianca este considerata una dintre cele mai frumoase constructii din judet, structurata pe patru nivele, ofera conditii excelente de cazare si masa pentru cel putin 25 de persoane.Fiecare camera mobilata in conditii de lux dispune de: grup sanitar precum si de televiziune prin satelit.

Servicii si facilitati

Pensiunea este dotata cu un living-room (fig. 18) de peste 100 mp, sala de conferinte / sala de mese pentru 44 persoane (fig. 19), avand suprafata de 60 mp, sauna, parcare auto cu 10 locuri, incalzire centrala proprie (2 sisteme), televiziune prin satelit (280 programe). Ca mijloc de agrement in statiunea Izvorul Muresului exista partie de schi si sanii (la 150 m distanta de pensiune), discoteca, terenuri de fotbal si tenis de camp, iar turistii aflati la odihna pot face excursii spre varful Arama Neagra, Pestera Sugau, Piatra Unica din Hasmas, monument al naturii, Cabana Singuratica, Manastirea Adormirea Maicii Domnului.

Fig.18. Living-room

Fig.19. Sala de mese

TARIFE

Parter si  Demisol

3 camere cu cate doua paturi150 lei

1 camera cu 3 paturi 210 lei

1 apartament compus din 2 camere pentru 4 persoane 260 lei

Etaj

3 camere, fiecare cu cate un pat dublu 210 lei

Mansarda: 3 camere cu cate un pat dublu (fig.20) - 175 lei

Preturile includ micul dejun

Fig.20. Camera mansarda

REZERVARI

rezervarile se fac  numai cu plata  integrala in avans  si cu cel putin o zi  inainte de data cazarii;

* rezervarile se efectueaza  si fara  sa va deplasati la sediul agentiei,  prin telefon, fax sau e-mail , astfel incat se pot  face rezervari   din orice localitate  din Romania sau de oriunde din lume; 

* plata rezervarii se poate face : cash la Birourile Est Turism , ordin de plata , depunere in banca , mandat  postal. etc.

CAPITOLUL IV

PREZENTAREA RESURSELOR ZOOTEHNICE

Conditiile naturale, de sol si clima, deosebit de favorabile, o indelungata traditie, ca si calitatea de exceptie a cercetarii stiitifice si invatamantului zootehnic de toate gradele, reprezinta tot atatia factori care au constituit temelia practicarii unei zootehnii in linie ascendenta de-a lungul istoriei, privind performanta si competenta.

Pensiunea prezentata in acest proiect are in dotare o microferma, in componenta careia intra: porci, vaci, oi si gaini.

Rasele de porci care se regasesc in acesta microferma sunt urmatoarele:

Rasa Cornwall (marele negru) - formata din rasele locale englezesti cu rasele chinezesti. Se obtin 9 - 18 purcei la o fatare si se intarca 8 - 9 purcei. La noi in tara este folosit la ameliorarea porcului de Strei;

Rasa Wessex - originara din Anglia, formata prin incrucisarea raselor locale cu porcul chinezesc. Se obtin 10 - 11 purcei la o fatare si se intarca 8 - 9. se foloseste la noi in tara pentru incrucisare cu rasa Bazna, pentru sporirea calitati si cantitatii de carne, atat in gospodariile familiale, cat si in complexele de tip industrial;

Ingrasarea porcilor este, de fapt, ratiunea pentru care se creste porcul, aceea, de a-l ingrasa si a obtine maximum de carne in minimum de timp, la calitaai superioare, cu o cat mai redusa cantitate de grasime si un procent de carne cat mai mare;

Ingrasarea porcilor dureaza 6 - 8 luni, animalul putand ajunge la 110 - 120 kg. Baza ingrasarii o constituie concentratele, suculente si subprodusele de la industrializarea loaptelui (zerul, zara), atunci cand acestea din urma sunt usor accesibile;

Furajarea poate fi uscata (sub forma de uruieli din concentrate in amestec) sau umeda, sub forma de furaje fierte in amestec cu concentrate. Acesta din urma sistem se practica in gospodariile din zone mari producatoare de cartofi (Ardeal, Banat, Bucovina).

La inceputul periodei de ingrasare, porumbul din ratie ajunge pana la 30%, crescand spre sfarsitul perioadei, cand poate ajunge pana la 80%. In amestecul din ratie, pe langa porumb mai participa orzul, tarata, iar pentru asigurarea echilibrului de proteine, substanta absolute necesara pentru o crestere si dezvoltare normala, se adauga urluieli de mazare, faina de peste, faina de carne, precum si saruri minerale (calciu, sare) si apa de baut la discretie.

Se pot administra pentru un porc de 60 - 80 kg pus la ingrasat: 12 - 14 kg bostanoase, fie 8 - 10 kg masa verde sau, iarna, 8 - 10 kg cartofi fierti (care se pot amesteca cu furajele concentrate macinate).

Concentratele, in cantitate de 2 kg/cap, formate din 1.5 kg porumb si 0.5 kg orz, la care iarna se adauga 1 kg faina de lucerna, se pot da si uscate.

Cresterea ovinelor a reprezentat dintotdeauna, din vremuri imemorabile, una din principalele preocupari ale taranului roman, crescator de animale. Aceasta preocupare a insemnat pentru romani in general si pentru tarani in special, o importanta sursa de hrana, de carne si de lapte dar si de imbracaminte. Lana a insemnat pentru poporul nostru principala sursa de realizare a imbracamintii, la tara in forme prelucrate mai simplu (lana si impletituri, etc.) dar si sub forma unor stofe, uneori din cele mai fine, apreciate in toate tarile lumii, cel putin, pana la aparitia inlocuitorilor sintetici.

Este cunoscut ca in conditiile tarii noastre, in marea lor majoritate, oile fata spre sfarsitul iernii si inceputul primaverii, ca, in general, sunt tunse in luna mai, ca se mulg pe toata perioada de vara si la inceputul toamnei si ca in mod traditional pentru consumatorul roman se consuma carnea sub forma de miel de lapte in perioada Sfintelor Sarbaori de Paste, iar sub forma de carne de adult, inclusiv sub forma de pastrama, de toamna pana la inceputul iernii.

Aceste conditii specifice au continuat si in mare masura continua sa determine si in prezent sistemele si tehnicile de nutritie a diferitelor categorii de ovine, existand in fermele mici si mijlocii doua perioade bine determinate si anume:

perioada de pasunat, care, cu exceptia zonelor montane si alpine, se intinde de primavara timpuriu si pana toamna tarziu; in aceasta perioada hrana de baza o constituie iarba de pe pasunile naturale, mai putin de pe pasunile cultivate, de pe izlazuri comunale, de pe miristi si alte surse ocazionale; pe perioada de pasunat, in mod obisnuit, furajele concentrate se administreaza, numai in perioada de pregatire si de desfasurare a campaniei de monta, adica din luna august pana la sfarsitul toamnei;

perioada de stabulatie (de iernat) in care, in marea majoritate a zonelor tarii, ovinele din toate categoriile sunt intretinute in saivane; fac exceptie, o parte din efectivele de ovine proprietatea crescatorilor din zonele colinare si de munte, mai ales din rasa Turcana, care sunt duse in transhumanta in zonele Dunarii, precum si in zona de vest a tarii, unde sunt intretinute in adaposturi improvizate. In perioada de iernat ovinele sunt intretinute cu fanuri, in mai mica masura cu nutreturi insilozate; in schimb acestea primesc cea mai mare parte din ratie sub forma de paie, coceni, frunzare, pleava si alte resurse mai putin valoroase. De obicei, in perioada de pregatire pentru fatare ca si in perioada fatarilor, oile-mame primesc furaje concentrate, mai ales sub forma de boabe de cereale, iar mieii, pe perioada alaptarii, primesc in hrana urluieli de cereale.

Una din categoriile de mare importanta din cadrul speciei o constituie berbecii de reproductie prin care se asigura:

a)     Ameliorarea genetica a turmei, mai ales daca berbecii sunt folositi pentru insamantari artificiale;

b)            Procesul de reproducere a turmei, de calitatea berbecilor si, in mod deosebit, de calitatea materialului seminal pe care il produc, depinzand in mare masura fecunditatea (procentul de female ramase gestante), precum si prolificitatea (numarul de miei obtinuti la o fatare de la o oaie).

Realizarea la niveluri maxime a obiectivelor expuse depinde in primul rand de valoarea de ameliorare, deci genetica, a berbecului, dar si de nivelul si tehnica de hranire, diferentiate pe faze fiziologice (una fiind constituita din repaus sexual, cand berbecii nu efectueaza monte naturale sau nu sunt folositi pentru recoltarea materialului seminal necesar realizarii insamantarilor artificiale, iar a doua faza intinzandu-se pe perioada activa sexual, cand berbecii efectueaza monte).

Prin tehnicile de nutritie utilizate, berbecii de reproductie trebuie sa fie mentinuti, in permanenta, in binecunoscuta conditie zootehnica de reproducator, evitandu-se ingrasarea lor exagerata, ca si starile de debilitate fizica, in ambele cazuri putand fi afectate functiile fiziologice de producere de sperma de calitate, precum si de efectuare amontei propriu-zise.

Asadar, in functie de perioada in care se afla, berbecii de reproductie trebuie hraniti dupa cum urmeaza:

a)     In perioada de efectuare a montelor naturale sau de recoltare a materialului seminal pentru practicarea insamantarilor artificiale;

b)            In perioada de repaus sexual normele de hrana sunt mai mici cu 8 - 10%.

Cum perioada de repaus sexual cuprinde o semiperioada de stabulatie (decembrie - aprilie) si una de pasunat (mai - august) ratiile furajere vor fi intocmite pe baza de furaje specifice respectivelor sezoane cu asigurarea cerintelor din normele de hranire, asa fel incat berbecii sa fie mentinuti intr-o conditie normala de reproductie, cu activitate intensa in perioada de monta si fara activitate in perioada de repaus.

Proprietarul acestei microferme a ales cresterea unei rase de gaini usoare, numita ,,Gaina comunala, locala". Aceasta rasa se gaseste in gospodariile populatiei, are avantajul ca este foarte rezistenta la clima, sunt bune closti si cresc bine puii. Au culorile cele mai diferite. Gainile ajung la o greutate de 1,5-2 kg., iar cocosii la 2-2,5 kg. Puicutele incep ouatul la varsta de 6-7 luni, realizandu-se pe o gaina, in medie, 120-150 de oua/an, cu o greutate de 50-55 g. Carnea provenita de la gainile locale are un gust deosebit, foarte apreciat de gospodari.

La pasari, spre deosebire de animale, dezvoltarea embrionului are loc in afara organismului femel, prin procesul de incubare a oului.

In microferma pensiunii se practica sitemul de incubare traditional, natural (cu closca). Incubatia naturala se face in cuibare care, au urmatoarele dimensiuni: 0,30 m latime, 0,35 m lungime si 0,35 m inaltime. Temperatura este asigurata de corpul pasarii prin contactul direct cu ouale al pielii din regiunea abdominala, care la closca este aproape lipsita de pene. In incapere trebuie sa existe permanent aer curat si de o importanta deosebita este mentinerea curateniei permanente si perfecte a asternutului din cuibar, care trebuie sa fie uscat si curat.

Cresterea puilor cu closca se face liber, in curte, in gradina, pe campul sau terenul din apropierea pensiunii putand gasi astfel si o parte din hrana.

Bibliografie

Paul Decei - LACURI DE MUNTE - Editura Sport- Turism ;

Petre Gastescu - LACURILE DIN ROMANIA - Editura Sport- Turism ;

Cristea Em. - Muntii Hasmas, Col.Muntii Nostri - Ed. Sport-Turism, 1978, Bucuresti

Dr. Gheorghe Stefanescu, Ing. Florin Dron, Ing. Gheorghe Domocos Reman - INDRUMATORUL CRESCATORULUI DE ANIMALE - Bucuresti - 1999;

Stelian Dinescu, Nicolae Badea - CRESTEREA ANIMALELOR DE FERMA (Tehnologii eficiente in cresterea taurinelor si ovinelor - volumul I) - Editura Agris - Redactia Revistelor Agricole - Bucuresti 2001.

CUPRINS