TURISMUL IN ZONA MUNTILOR APUSENI.

1 Turismul montan, aspecte generale.

Principalele resurse si destinatii ale turismului montan

Muntele este astazi una din principalele destinatii de vacanta, dar el reprezinta chiar mai mult decat atat: muntele este un simbol al spiritualitatii multor popoare, fiind in masura sa satisfaca nevoi socio-culturale complexe.

Zona montana in general se caracterizeza printr-o mare concentrare de resurse turistice. Relieful, ca suport al tuturor componentelor de mediu geografic, reprezinta in acelasi timp si suportul activitatilor turistice: de aceea, el este considerat principala componenta a potentiulului turistic al unei zone[1]. Iar acest lucru este cu atat mai evident in zona montana.

Relieful montan impresioneza prin altitudine, prin forma crestelor si a varfurilor montane, prin pitorescul abrupturilor, prin platourile situate la mari inaltimi, prin existenta unor forme specifice de relief, cum ar fi: relief carstic (de calcare si dolomite, cuprizand chei, defileuri, ponoare, pesteri), relief vulcanic (masive conice impozante, cratere sau cosuri fumegande, platouri de lava), relieful masiv al muntilor inalti, cu creste, piscuri si abrupturi impresionante si spintecat de defileuri etc. Tot relieful montan este cel care ofera vaste domenii schiabile, ce pot fi amenajte pentru practicare sporturilor de iarna. Prezenta lacurilor (glaciare, vulcanice, de baraj natural sau artificial), a izvoarelor, apelor minerale sau termale intregesc valoare peisajului montan si contribuie la atractivitatea turistica. De asemenea, flora si fauna specifice pot determina chiar forme aparte de turism (de cunostere, de vanatoare si pescuit sportiv, stiintific etc), iar crearea de rezervatii naturale in tona montana sporeste atractivitatea acesteia.

Zonele montane sunt si adapost al numeroase asezari umane, pana la inaltimi rezonabile (in Europa, pana la 1500 - 2000 m, dar in Asia, pana la 4000 m), ceea ce determina prezenta a numeroase atractii antropice - castele sau ruine de cetati, situri arheologice de valoare universala, manastiri, temple, muzee, baraje hidrografice, alaturi de traditii si arta populara, foarte bine dezvoltate.

Echiparea montana a pornit de la amenajarea domeniului schiabil, cu partii de diferite grade de dificultate, insotite de instalatii de transport pe cablu. Preocuparile pentru asigurarea celor mai bune conditii pentru cei care practica schiul nu se opresc insa la amenajarea partiilor si echiparea mecanica a versantilor.astfel, pentru a se asigura o calitate cat mai buna a zapezii, precum si o prelingire a sezonului de schi, cele mai multe statiuni sunt dotate cu tancuri de batut zapada sau cu tunuri pentru fabricarea zapezii artificiale. De asemenea, numarul scolilor de schi, cu monitori recutasi adesea din randul fostelor celebritati ale schiului national, este considerabil. Exista scoli de schi pentru fiecare categorie de varsta, precum si pentru practici mai pusin obisnuite: schi acrobatic, snowboarding si altele.

O importanta facilitate oferita turistilor-schiori este "skipass-ul", folosit de majoritatea acestora, pentru ca el ofera posibilitatea practicarii schiului pe o anumita perioada (o zi, o saptamana etc.), contra unei sume fixe. Pretul acestuia poate inculde cazarea, transportul pe cablu, lectii de schi sau diverse facilitati oferite de statiune sau de un grup de statiuni care exploateaza un domeniu schiabil comun.

Nu sunt omise nici echipamentele de agrement destinate turistilor neschiori, precum si schiorilor, ca activitati "apres-ski". Astfel, printre dotarile intalnite in statiunile montane amintim: sali de sport, saune, piscine acoperite sau in aer liber, sali de bowling, patinoare artificiale sau naturale, discoteci pentru diferite categorii de varsta, centre de echitatie, baruri diverse etc.

Fiecare statiune ofera si un atractiv program de manifestari cultural-artistice (spectacole, festivaluri, concursuri, cinema, opera), sportive sau de alta natura. Reteaua comerciala este bogata si diversificata, incluzand magazine de artizanat, de suveniruri, de arta, de antichitati, de bijuterii, de echipament sportiv si altele. De asemenea, sunt oferite toate serviciile necesare unui sejur confortabil in statiune (posta, telecomunicatii, spalatorie-calcatorie, asistenta medicala calificata, ghizi-insotitori, inchirieri auto).

Dar faptul ca in ultimii ani, statiunile montane s-au confruntat cu o serie de dificultati legate de lipsa zapezii, de stagnarea pietei sporturilor de iarna (ceea ce a dus la o scadere drastica a gradului de ocupare), le-a determinat sa-si indrepte mai mult eforturile catre oferta de vara, chiar daca aceste activitati sunt mai putin rentabile. Astfel, pe langa echipamentele si activitatile "clasice" de agremet estival - trasee montane, terenuri de sport, piscine, pesteri amenajate pentru vizitare, trasee de alpinism, programe de vanatoare si pescuit, si.au facut aparitia altele noi, raspunzand tendintelor cererii: deltaplanorismul, sporturi nautice, plimbarile, parapanta, plimbarile cu bicicleta pe teren accidentat.

2 Aspecte ale cererii si motivatiei in turismul montan. Tendinte actuale.

Odata cu dezvoltarea turismului din ultimele decenii si transformarea lui intr-o miscare de masa, muntele s-a impus mai mult in atentia investitorilor si promotorilor acestei forme de turism, tocmai datorita numeroaselor conditii pe care le ofera pentru desfasurarea unei activitati economice cu rezultate benefice. Efectele dezvoltarii turismului montan in plan economic si social, desi uneori greu de cuantificat, sunt apreciate ca fiind foarte importante. Se estimeaza astfel ca arealele de turism, peste 90% din veniturile regionale. De asemenea, in numeroase yone montane, turismul constituie una din principalele ocupatii ale locuitorilor, multe comunitati depinzand de activitatea turistica (ca, de exemplu, in Alpi sau Himalaya).

Turismul montan atrage numeroase fluxuri turistice internationale, mai ales in Europa, America de Nord, Asia, dar si in celelalte zone ale lumii, care dispun de atractii turistice valoroase si o buna accesibilitate fata de bazinele cererii.

Anul 2002 a fost nu numai Anul International al Ecoturismului, ci si Anul International al Muntelui. Aceasta asociere este extraordinara: turismul joaca un rol deosebit in dezvoltarea durabila a zonelor montane in secolul nostru, iar ecoturismul este forma de turism cu cea mai mare perspecitva de dezvoltare in aceste regiuni, fiind tot mai mult sustinuta de comunitati, investitori, agenti economici, turisti.

Cererea pentru turismul montan a cunoscut, pe plan mondial, o evolutie ascendenta, dar si importante schimbari in ceea ce priveste motivatia deplasarii, sub influenta a numerosi factori - de ordin economic, socio-demografic, psihologic, politic etc.

Radacinile turismului montan se situeaza in cateva locuri particulare. Si cand spunem acest lucru, ne gandim atat la localizarea spatiala a ofertei, cat si la bazinele cererii. Difuziunea turismului montan in plan social si extinderea amenajarilor masivelor montane sunt practic cele doua fenomene principale si intredependente care constituie esenta turismului montan.

Cererea in tuismul montan a evoluat sun influenta unor factori diversi, comuni si turismului in general sau specifici. Veniturile au avut, fara indoiala, o puternica influenta asupra cererii in turismul montan, practicarea sporturilor de iarna fiind considerata o forma scumpa de petrecere a vacantei. Bazinele cererii montane isi are au originile in principalele orase ale Europei sfarsitul de secol XIX-lea, unde se concentra populatia cu cele mai mari venituri.

Cresterea nivelului de trai in timp, cu ritmuri mai inalte in tarile dezvoltate, a facut posibila practicarea la activitatile turistice montane a tot mai multor persoane. Acest fenomen, corelat cu reducerea relativa a tarifelor turisitce, a condus la asanumita socializare a turismului sau la transformarea acestuia intr-un fenomen de masa.

Dezvolatrea ofertei turistice montane a conditionat, de asemenea, cresterea cererii. Aceasta s-a realizat practic pe doua cai: prin extindere in jurul siturilor initiale si prin amenajarea unui numar mare de alte statinui montane, dupa modele similare . Primele amenajari turistice monatne se situeaza in muntii Alpi, Franta si Elvetia numarandu-se printre primele tari promotoare ale acestei forme de turism.

Dezvoltarea ofertei pentru practicarea sporturilor de iarna a fost deosebit de impetuoasa. Practicarea sporturilor de iarna a fost sustinuta insa si de progresul tehnic manifestat prin imbunatatirea permanenta, prin cresterea performatelor instalatiilor de transport pe cablu., dar si de dezvoltarea ramurilor industriale producatoare de material sportiv.

Accesibilitatea este un factor deosebit in dezvolatrea turismului montan; de aceea, infastructura a jucat si joca un rol hotarator. Din totdeauna, descoperirea si valorificarea siturilor montane au depins de accesibilitatea lor; aceasta a limitat atat alegerea de catre turisti a destinatiilor montane cat si posibilitatea amenajarii turistice. Dezvoltarea infrastructurii a influentat direct costul si durata transportului, doi factori decisivi in alegrea destinatiei de vacanta. Chiar si astazi masivele montane mai apropiate de bazinele cererii sunt avantajate de accesibilitate. Si totusi, apropierea de bazinele cererii favorizeaza masivele montane. Cu tot progresul intregistrat de infrastructura de transport, "proximitatea" determina o intensificare a fluxurilor turistice, din cel putin doua motive: participarea la turismul montan si a categoriilor de populatie mai putin favorizate, deci mai putin mobile si mai dependente de o buna accesibilitate; cresterea ponderii sejurilor de scurta durata in ansamblu calatoriilor, tendinta actuala a cererii turistice in general, ca si a celei montane.

Factorii de natura socio-demografica joaca si ei un rol esential in evolutia cererii turistice montane. Cresterea demografica a contribuit si ea la sporirea numarului de turisti in zona montana; este adevarat insa ca acestea s-a petrecut mai ales in tarile dezvoltate sau in cele in curs de dezvoltare, in care s-a inregistrat si o crestere a nivelului de trai. Astfel, din ratiuni economice si socio-demografice, principalele areale emitatoare de fluxuri turistice inspre zona montana sunt marile aglomerari urbane din tarile bogate.

In ceea ce priveste structura demografica, exista importante diferentieri ale ratei plecarilor in vacanta la munte. In primul rand, trebuie spus ca cererea in turismul montan provine in cea mai mare parte din mediul urban. In al doilea rand, chiar daca se vorbeste despre o dofuziune sociala a turismului montan in clasele sociale medii, acest fenomen nu a atins toate segmentele populatiei in aceeasi masura.

Nivelul general de instruire influenteaza si alegerea destinatiilor de vacanta; exigentelor tot mai ridicate in ceea ce priveste calitatea prestatiilor, manifestate de categoriile sociale superioare provin din transferarea obiceiurilor urbane de consum pe durata vacantelor.

Un factor important care actioneaza mai ales asupra directionarii fluxuirlor turistice este dat de apropierea culturala si istorica.

Evolutia unor factori de natura psihologoca - cum ar fi moda, nevoile - a determinat schimbari importante in marimea si structura cererii turistice montane. Putem spune ca moda a influentat puternic "propagarea" obiceiurilor de a petrece vacanta la munte sau de a schia, in randul populatiei oraselor bogate, la sfarsitul secolului XIX-lea. Ulterior, alegerea destinatiei montane sau practicarea anumitor activitati in zona montana au fost influentate de moda.

Activitatea turistica a fost marcata si de evolutiile socio-culturale, sub aspectul cresterii in intensitate si in frecventa a nevoilor umane superioare, considerate de catre A. Maslow in varful piramidei nevoilor. Operatorii din turismul montan au fost nevoiti sa tina cont de emotivitatea crescanda a clientilor, venind in intampinarea lor cu o varietate de forme de agrement, cu servicii tot mai diversificate care sa satisfaca nu doar nevoile de baza ci si pe cele de autorealizare, automultumire spirituala si recunoastere a unui anumit statut social, dobandit ca urmare a consumatorului turistice in zona montana (alpinismul, schi alpin, escalada, sporturi extreme pot conferi individului un inalt statut social).

Din ce in ce mai mult, turistii cauta o anumita utilitate a actului turistic pentru organism si pentru spirit. De aceea, importanta imaginii si capacitatea consumatorului de a-si imagina un loc care sa-i satisfca nevoile joaca un rol deosebit in alegerea destinatiilor.

Schimbarile obiceiurilor de consum turistic pot fi considerate un factor de natura psihologica, dar acestea se datoreaza si unor cauze economice sau conjuncturale. Astazi, clientela isi diversifica si isi fractioneza vacantele. Nu se mai poate vorbi despre clientela unei anumite stasiuni, ci de categori de clienti ale caror carasteristici, cultura comportament, cerinte, asteptari saut foarte variate. Astfel, multe statiuni montane au fost nevoite sa-si adapteze propria oferta unor segmente de piata foarte diferite. O alta tendinta este aceea de a fractiona concediile de obicei in vacanta de vara si cea de iarna; astfel, sejurul mediu a scazut in prezent la 7-8 zile si in acelasi timp, a crescut frecventa plecarilor in week-end, in zonele montane apropiate.

O puternica influenta au manifesta-o si oganizarea a numeroase conscursuri sportive de iarna si puternica lor mediatizare - Olimpiade, Cupe Mondiale, Universiade si multe alte concusuri de mai mica anvergura. Aceasta influenta a fost simtita atat asupra dezvoltarii ofertei turisitce, cat si asupra cresterii numarului de turisti amatori de sporturi de iarna.

Iata asadar o paleta larga a factorilor care si-au pus amprenta asupra evolutiei cererii turistice in zonele montane. Intensitatea influentei lor a fost diferita de la o tata la alta sau de la o perioada la alta si este foarte dificil de masurat. Pot fi apreciate insa rezultatele acestei influente, reflectate in dinamica cererii in turism montan.

In ultimele decenii, turismul montan a ajuns sa se asimileye, in mai toate tarile lumii, cu notiunea de turism pentru practicarea sporturilor de iarna, datorita schimbarilor intervenite in cadrul cererii turistice. Astfel, daca la inceputul secolului muntele era solicitat pentru sezonul estival, motivatia clintelei fiind aceea de a beneficia de conditiileclimatice pentru odihna si tratament sau pentru practicarea drumetiei, cea de-a doua jumatate a secolului nostru se caracterizeaza printr-o crestere spectaculoasa a numarului amatorilor de sporturi de iarna, astfel incat aceasta tinde sa devina motivatia principiala a circulatiei turisitce in zona montana.

Chiar si in zilele noastre, turismul montan se bazeaza pe un numar relativ mic de practici dominante: schi alpin, alpinism, drumetii, sejur termal, vilegiatura lacustra, schi fond. Fiecare din acestea contine reprezentarea unui sit ideal (peisaj, relief, echipamente etc.) si are propriile sale conditii de realizare. Diversificarea progresiva a acestor practici de baza a determinat alegera succesuva a diferitelor locuri-model, avand variate caracteristici naturale si sociale.

Cele mai vechi si mai cunoscute statiuni montane ofereau conditii turistilor a caror motivatie principala era una din urmatoarele: termalism, alpinism, climatism, vilegiatura moderna si drumetie, cercetari botanice, glaciare si cartografice. Ulterior au aparut si alte practici, respectiv motivatii turistice, odata ci valorificarea altor resurse turistice montane sau cu evolutia modei, a nevoilor etc. Astfel, au fost atrase in circuitul turistic si au devenit motivatia principala a deplasarii cascadele pitoresti, drumurile taiate in stanca, geizerele si alte surse termale, grotele si defileele.

O motivatie care nu este noua dar a capatat in prezent noi dimensiuni este intoarcerea la natura, mai precis in acel mediu natural virgin sau cat mai putin transformat de om. Numeroase studii arata ca tot mai multi turisti isi aleg destinatiile in functie de modul in care percep ca acestea sunt in perfecta armonie cu mediul inconjurator; mai mult, se remarca p tendinta de crestere a sejurilor inregistrate in parcurile nationale sau in parcurile naturale .

Aceasta paleta de motivatii si practici a generat anumite tipuri de turisti ce pot fi intalniti in statiunile montane: schiorul; turistul "curios" care doreste sa descopere muntele; turistul contemplativ, care apreciaza natura, puritatea aerului, linistea, frumusetea peisajului, bogatia floristica si faunistica; amatorul de drumetii; alpinistul; "consumatorul" de animatie si sporturi de vara; pe de alta parte, exista si alte motive pentru care turisti pot prefera statiunile montane, cum ar fi evitarea zonelor prea scumpe - zona montana oferind posibilitati si pentru cei cu venituri mai modeste - sau a celor prea aglomerate, cum sunt, de obicei, statiunile de litoral.

Practicile turistice s.au nascut in cadrul unor grupuri sociale de dimensiuni reduse, localizate intr-una sau mai multe arii geografice. In timp, inventarea de noi practici a fost apanajul unor categorii sociale bine definite ale marilor orase europene: intelectualim artisti, oameni de stiinta, aristocrati. Astazi, se pare ca inovatia in domenii aprtine grupurilor de tineri - este cazul unor practici cum ar fi parapanta, deltaplanul, cicloturismul sau unele sporturi extreme. Pornind de la aceste grupuri initiatoare, practicile turistice montane s-au difuzat in plan social, cuprinzand din ce in ce mai multi adepti.

In ceea ce priveste sporturile de iarna, practicarea lor a capatat in timp noi dimensiuni, datorita acelorasi fenomene: difuziunea sociala si multipicarea siturilor pentru sporturile de iarna, pornind de la anumite modele de referinta. Pe langa schiul alpin (slalom si coborare), s-au dezvoltat tot mai mult si alte practici: schiul nordic (schi fond, raid nordic sau "schi-radonnee", sarituri cu schiuri, biatlon), patinajul, saniusul, bobul.

Actuala diversificare a motivatiilor si practicilor, care urmeaza unei lungi perioade fidele unor modele turistice montane, ridica profesionistilor serioase probleme de adaptare si de orientare spre asa-zisele "nise de clientela". Ultimii ani se caracterizeaza astfel printr-o relativa stagnare a pietei sporturilor de iarna, mai ales in tarile dezvoltate si prin cresterea interesului pentru practicarea unor sporturi de vara in zonele montane. Preferintele turistilor se indreapta tot mai mult si spre zonele montane rurale, unde pe langa motivatia odhnei sau a practicarii drumetiwi si a unor sporturi, exista posibilitatea integrarii in activitatea populatiei locale, a comunicarii si schimbarilor intercurale - nevoi ce se manifesta astazi tot mai pregnant in randul tot mai pregnant in randul populatiei de toate varstele.

Prezentarea potentialului turistic al Muntilor Apuseni.

2.1 Potentialul turistic.

In Romania, practicarea turismului montan are conditii foarte bune de dezvoltare

datorita potentialului oferit de cele trei catene numtoase ale Carpatilor, fiecare dintre acestea cu caracteristicile si peisajele sale. In muntii Romaniei se pot practica drumetiile montane, alpinismul, escalada, montain bike, zboruri cu parapanta, sporturi de iarna.

Cea mai importanta componenta a turismului montan o reprezinta sporturile de iarna. Intre tipurile de sporturi de iarna, turismul pentru schi dispune de un potential ridicat pentru dezvoltare.

In prezent in Romania exista 30 de statiuni montane unde se pot practica aceste sporturi, domeniu schiabil actual al Romaniei este alcatuit din peste 100 de partii pentru schi, un numar foarte mic de din acestea fiind omologate, doatate cu echipamente pentru zapada artificiala si nocturna. Domeniul schiabil este de cateva sute de ori mai mic decat in tarile alpine de referinta.

Pentru ca Romania sa fie recunoscuta pe plan international ca o destinatie turistica pentru practicarea sporturilor de iarna este necesara imbunatatirea infrastructurii generale, a ofertei pentru sporturile de iarna, refacerea si dezvoltarea infrastructurii turistice pentru turismul montan (amenajarea de noi partii de schi cu instalatiile de sport pe cablu aferent, instalatii si echipamente d producere a zapezii artificiale si de mentinere a partiilor), precum si dezvolatrea, modernizarea si diversificarea structurilor de primire.

Zona muntilor Apuseni, detine un important potential turistic, atat natural, legat de varietate peisagistica si formele de relief, cat si antropic, dat de unele atractii cultural-istorice de mare interes.

Muntii Apuseni sunt strabatuti sau se afla in aproprierea unei dense retele rutiere modernizate, nationale si internasionale, care usureaza accesul la obiectivele naturale sau antropice. Caile ferate de pe vaile Ariesului si Ampoiului ca si magistralele ce inconjoara masivul, precum si o bogata restea de drumuri forestiere si poteci marcate completeaza infrastructura generela. Aeroporturile de la Oradea, Cluj-Napoca si Arad fac accesibili acesti munti si pentru turismul international.

Potentialul turistic natural, cel mai reprezentativ, se impune prin atractivitate peisagistica si valoarea estetica si stintifica a unor componente sau capacitatea de a genera anumite forme de turism.

Peisajele si formele carstice, unele dintre cele mai raspadite, mai complexe si mai pitoresti din tara, se cuprind in panourile carstice Padis-Scarisoara din Muntii Bihorului, Vascau din Muntii Codru Moma sau cel din Padurea Craiului, cu forme carstice si vegetatii variate. Se inscriu aici defileele, abrupturile si crestele calcaroase, formele de suprafata ca doine si uvale, cu vegetatie de stancarie si peisaje de mare spectualizitate. Se evidentiaza cheile raurilor Crisul Repede, Crisul Pietros si Crisul Alb, Somesului Cald si Ariesului si Cheile Galbenei, Sighistelui si Turzii (de fapt cheile Hasdatelor), precum si pesterile numeroase si de mare frumusete, mai ales in Muntii Bihor si Padurea Craiului, unele fiind declarate monumente al e naturii ca: Meziad, pestera - ghetar Scarisoara, Cetatile Ponorului, Vadu Crisului, pestera Vantului etc. Altele sunt amenajate pentru vizitare ca Pestera Ursilor de la Chiscau din Muntii Codru Moma si pestera Ionele din Muntii Bihor. Raurile subterane cu cascade spectaculoase ca in Cetatile Ponorului sau izbucurile carstice - fenomene arheologice rare - cum este cel de la Calugai din Muntii Codru Moma constituie alte atractii turistice carstice.

Formele de relief cristaline sau vulcanice sub forma de platouri intinse, acoperite cu paduri de conifere sau pasuni montane ca in Muntii Vladeasa, Gilau-Muntele Mare sau coloanele de bazalt - Detunata Goala din Muntii Metaliferi reprezinta alte valente turistice din acesti muntii.

Apele minerale si termoninerale de la Geoagiu - Bai, Vata de Jos si Monesa, utilizate balneara in terapia bolilor reumatismale, neurologice periferice, de nutitie, sau tubului digestive si hepatobiliare etc. si lacurile de interes hidro energetic de pe Somesul Mic (Tarnita, Gilau, Marisel) de pe valea Draganului sau Valea Iadu (Lesu) ce se inscriu cu importante disponibilitati pentru turism. O parte din lacurile amintite au o baza pentru agrementul anutic si pescuitul sportiv: Lesu, Fantanele - Belis Valea Draganului.

In aria montana se afla importane domenii pentru practicarea alpinismului mai ales in Muntii Bihor, Cheile Turzii si Muntii Tarscaului si a sporturilor de iarna in Muntii Vladeasa, Valea Iadu si Valea Draganului, Baisoara si Padis, dar amenajat, numai la Stana de Vale si Baisoara; stratul de zapada schiabil (peste 10 cm) persista circa 160 - 180 zile/an la Stana de Vale si Baisoara etc.

Muntii Apuseni cu numeroase rezervatii naturale si monumente ale naturii au fost inclusi pe lista zonelor protejate de interes national.

Elementele de certa atractie turistica prezinta si obiectivele cultural-artistice, in care amintim:

Vestigiile istorice de valoare nationala precum cele romane cu minele aurifere de la Rosia Montana (Minele Romane), Brad si Baia de Cris, Cetatea Alba Iulia (stravechea Apoulon - dacica si Apullum - daco-romana), urmele termelor romane, ceteatea dacica Piatra Craivii etc;

Ziduri ale cetatii feudale, ridicate in secolele XIII-XIV la Soimus, Dezna, Halmagiu;

Locuri si monumente istorice legate evenimentele rascoalelor din 1784 conduse de Horea, Closca si Crisan si ale revolutiei de la 1848, cu neinfricatul Avram Iancu: Campeni, Abrud, Albac, Tebea (mormantul lui Avram Iancu, Gorunul lui Horea si lacasul de cult), Baia de Cris, Bistra;

Elemente etonofolclorice de mare originalitate precum arhitectuta traditionala cu case tuguiate, barne din lemn de pe vaile Ariesului si Ampoiului sau din Zarand; monumentele istorice si de arhitectura populara de folosinta religioasa, realizate din lemn (XIII-XIV) la Almas, Saliste, Crisuri, Curechiu, Luncsoara etc.; mestesugurile ca butinaritul si olaritul de la Aries si Crisuri; portul popular, sesaturile si broderiile de mare atractie din Zarand, Tare Motilor, Beius, Huedin etc.; manifestarile folclorice ca Targul "Sarutului si al florilor" de la Halmagiu, "Targul de fete" de la Gaina etc.; muzeele etnofolclorice, care conserva aceste elemente etnografice la Beius, Huedin, Ramet, Lupsa etc.;

Muzeul mineralogic de la Brad detine valoroase vestigii ale exploatarii aurului, inca de pe vremea dacilor si romanilor, ca si esantioane de metal nativ.

Muntii Apuseni se impun prin marea diversitate si atractivitate a potentialului turistic prin urmatoarele masive:

Muntii Bihorului (1849 m) se detaseaza prin formele carstice, aproape

toate monumente al e naturii si concentrate aici, precum: platoul Padis cu Ghetatul relic de la Scarisoara, fenomen unic in tara; Cetatile POnorului; avenurile Bortig, Negrasu etc,; pesterile ca Ghetarii de la Bortig, "Zapodia" si "Focul Viu", toate elemente ale naturii; izbucurile Ponor si Ursului; valea Galbena, cheile Ordancusei, Cetatea Radesei; Muntele Gaina cu peisajele deosebit de pitoresti si cunoscut prin sarbatoarea traditionala "Targul de fete de la Gaina" (luna iulie); domeniul schiabil de obarsia vaii Ariesului (Vartop, Arieseni), si sub culmea Bihariei.

Destinatie pentru: drumetie montana, odihana-recreere, alpinism, speoturism, drumetie, cunoastere, agroturism, sporturi de iarna.

Dotari turistice: cabana Padis, popasul Arieseni, popasul turistic de la Garda, hotel Tulnic din Campeni; teleschi si partie de schi la Vartop-Arieseni.

Muntii Padurea Craiului (1026 m) si Codrul Moma (1112 m) constituie

o a doua concentrare de forme si fenomene carstice reprezentate mai ales prin pesteri: Meziad, Vadu Crisului, Pestera Vantului (toate monumente ale naturii), Corbasca, Corni, Coliboaia (Padurea Craiului), Ursilor - monument al naturii, amenajta (Codru Moma); chei si defile spectaculoase: Crisul Pietros, Crisul Repede, Sighistelul; izbucuri: Calugari, Tacasele; cursuri subterane etc.

Destinatie pentru: speoturism, drumetie montana, cunoastere.

Dotari turistice:cabane Vadul Crisului, Meziad.

Muntii Tarscau (1369 m) etaleaza alte obiective carstice de ma re

frumusete, precum: pesteri ca Huda lui Papara si Liliecilor; chei pitoresti: Turzii - Hajdate, Rametilor, Galzii, Fenesului; creste calcaroase: Ciumarna - Bedeleu si staci columnare Intergalde; rezervatii naturale in apropiere: rezervatia geologica "Detunata" (bazalt) din Muntii Metaliferi in apropiere.

Destinatie pentru: cunoastere, speoturism, drumetie montana, alpinism.

Dotari turistice: cabane: Intreglade, Cheile Turzii, Sloboda.

Muntii Vladeasa (1836 m) se impugn prin domeniul montan inalt, de

mare pitoresc si cu panorama spectaculoase, domeniul schiabil amenajat, vai pitoresti cu cascade (Iadului, Draganului), lacuri antropice (Lesu, Valea Draganului) amenajabile pentru agreement.

Destinatie pentru: drumetie, sporturi de iarna, odihna . recreere, tratament, cunoastere.

Dotari turistice: statiunea Stana de Vale cu partii de schi, telescaun; cabanele Lesu, Valea Draganului, Vladeasa.

Muntele Mare-Gilau (1826 m, 1670 m) reprezinta interes pentru

domeniul schiabil inalt, pitorescul vailor de obarsie ale Somesului Cald, lacurile antropice de pe malul carora s.au amplasat baze turistice (Fantanele, Tarnita, Gilau), domeniul schiabil amenajat la Baisoara.

Destinatie pentru: odihna-recreere, drumetie, sporturi de iarna, cunoastere, agroturism, agrement nautic.

Dotari turistice: cabanele Baisoara, Muntele Filii, Somesul Rece, Fantanele, teleschi si partie de coborare la Baisoara.

Zona Muntilor Apuseni detin un potential turist impresionat ce poate fi valorificat atat pe plan national cat si pe plan international, prin multiple forme de turism montan. Zona Muntilor Apuseni detine un bogat potential turistic natural cat si antropic:

Potentialul natural al Muntilor Apuseni:

Stanca de bazalt de la Detunata;

Poiana narciselor de la Negrileasa;

Rezervatia naturala a Caprii;

Calcarele de la Valea Mica;

Pesterea Huda lui Papara si Ponorul Vanatoare;

Izvorul mezotermal din Cheile Glodului, Cheile Cibului;

Fagul imparatului (Baia de Aries);

Pestera Scarisoara;

Poarta lui Ionele;

Groapa Ruginoasa;

Valea Gardaseasca;

Valea Sighestelului si Pestera Ursilor;

Circuitul Vaii Galbene;

Cascada Varciog;

Cheile Runcului;

Cheile Rametii;

Potentialul turistic antropic al zonei Muntilor Apuseni:

Ariesemi - Biserica din lemn, sec. al XVIII-lea;

Garda de sus - biserica din lemn;

Lupsa - muzeu etnografic satesc si biserica din sec. al XV-lea.

Rosia Montana - muzeul de istorie a mineritului si aurului; galeriile romane, case sec. al XVIII-XIX-lea;

Rametea - muzeu etnografic;

Avram Iancu - muzeul memorial;

Beius - biserica din lemn, 1734;

Rieni - biserica de lemn, 1753;

Chiscani - colectia etnografica;

Alba Iulia - cetatea-bastion din sec. al XVIII-lea, Muzeul Unirii, Sala Unirii, Biblioteca Bathyaneum, Catedrala Reintregirii, Catedrala Romano-Catolica, Palatul Princiar;

Targul de fete de pe Muntele Gaina;

Festivalul folcloric "Tulnicul Motilor" (Campeni);

Targul de pe muntele Calineasa;

2.2 Forme de turism posibil a fi practicate in aceasta zona

Pornind de la caracteristicile mediului citadin, alaturate obligatilor si conventiior sociale specifice, pot fi depistate o serie de necesitati pe care turistul (in special oraseanul) le emite din ce in ce mai constant si tinde sa le transforme in actiuni :

Reantoarecerea la natura, motivatie valabila pentru toate categoriile de varsta, sex, profesie, statul social. Este rezultatul necesitasii de relaxare, sanatate confort fizic si spirutual. Ea demonstreaza ca omul modern nu se rupe de modul natural de viata, iar contactul cu mediul rustic are efecte pozitive in mensinerea echilibrului sau.

Cunoasterea si adeziunea temporara la grupuriele de apartenenta specifica zonelor rurale, dintre care pot fi amintite: familia de tip patriarhal, comunitatea locativa, grupul de munca, grupul folcloric etc. Turistul care vine in contact cu aceste grupuri isi satisface anumite necesitati a caror realizare in mediul citadin este de cele mai multe ori imposibila.

Cunoasterea, intelegerea si creativitatea sunt motivasii care se pot realiza cu succes in ambianta satului turistic.

Motivatiile estetice ce decugr din nevoia de frumos, ordine, armonie, naturalete determina majoritatea turistilor, care viziteaza satele din zona Muntilor Apuseni, sa se considere privilegiati pentru posibilitatea de a cunoaste locuri atat de frumoase si de pitoresti.

Curiozitatea ce decurge din informatii asupra ospitalitatii populare, obiceiurilor gastronomice, artizanatul si ritualurilor satesti deremina dorinta muntor turisti de a cunoaste la fata locului toate acestea.

Odihna, cura de aer si fructe, consumul de alimente proaspete de care doresc sa beneficieze cei ce isi ingrijesc sanatatea in vacanta se imbina armonios in raza asezarilor rurale.

Sportul, vanatoarea, pescuitul sportiv, ascensiunile si drumetiile sunt motivatii care capata o nota autentica, lasand loc suficient initiativei, imaginatiei si inclinatiilor individuale.

Atat turismul rural, cat mai ales agroturismul se bazeaza pe potentialul spatiului

rural din zona Muntilor Apuseni, pe oameni si produsel specifice locului, care trebuie sa se adapteze cerintelor pietei turistice, care trebuie sa abordeze o gandire antreprenoriala si, fara sa uniformizeze oferta, sa-si reamenajeze structurile de primire pentru a fi la nivelul standerdelor de calitate dorite de turisti, sa puna in valoare traditiile culinare ale bucatariei romanesti, respectiv ale celei din zona Muntilor Apuseni.

Agroturismul se contureaza ca o activitate capabila sa valorifice excedentul de cazare care exista in numeroase gospodarii taranesti, ca un ansamblu de bunuri si servicii oferite direct de gospodarii taranesti spre consumul persoanelor care, pe o perioada de timp determina, vin in asezarile rurale pentru odihna, recreere, argument sau chiar pentru afaceri, studii documentare etc. Activitatea turistica desfasurata in cadrul gospodariei are un caracter secundar, ocazional.

In esenta, agroturismul presupune o valorificare superioara a valentelor economice, naturale si antropice ale zonei Muntilor Apuseni, punandu-se accentul, prin turism pe o interconditionare a laturii traditionale cu cerintele turismului modern, competitiv, coparticiparea si coabitarea reciproca fiind elemente definitorii.

Turismul rural are o sfera de cuprindere mult mai larga, are caracter permanent si dispune de o structura de primire eterogena, reprezentata nu prin gospodariile taranesti, ci prin campinguri, popasuri turistice, sate de vacanta cu bungalow-uri sau vile grupate in jurul unor spatii comune pentru masa, distractii comune etc. Intre asezarile rurale de interes turistic se numara si satele turistice etnografice, care detin un fond etnografice (Lupsa, Rametea, Beius, Chiscau, Avram Iancu), arhitectura populara de exceptie, port traditional si folclor etc. In organizarea si amenajarea acestor sate turistice trebuie sa se tina cont de:

Valoarea si varietatea resurselor turistice, de ocupatiile agropastorale si traditiile etnofolclorice din zona;

Pozitia favorabila pe o artera turisitca importanta sau in apropierea unor centre turistice si statiuni renumite;

Apropierea de masive montane de mare atractivitate si circulatie turistica;

Dezvoltarea scocio.economica ridicata a satelor, care conduce la un nivel de trai confortabil al gospodariilor, cu efecte debefice pentru primirea si gazduirea turistilor, inclusiv din strainatate;

Trasaturile psihotructurale ale populatiei, ce-i confera un grad mare de ospitalitate, cinste si moralitate, gradul mai inalt de emancipare a locuitorilor din sate (cunoscatori si de limbi straine).

Prin punerea in valoare a ofertei de cazare si servicii a tuturor structurilor turismu-

lui rural, prin crearea unor programe de turism variate se dezvolta circulatia turisica rurala. Principalele structuri ce pot fi dezvoltate in cadrul turismului rural in zona Muntilor Apuseni sunt: satul de vacanta (compus din vile sau bungalowuri), popasul turistic, motelul, hotelul rustic pavilionar si camping-ul.

Alta forma de turism - turismul monat pentru practicarea sporturilor de iarna

Avand in vedere conditiile geografice existente in aceasta zona, in localitatea Arieseni se poate realiza o statiune turistica la standardele internationale cu consecinte pozitive asupra dezvoltarii zonei. Datorita conditiilor naturale climatice, terenurilor potrivite pentru extinderea activitatilor de agrement, a partiei de schi existente la Vartop se poate realiza un proiect complex.

Bazinul turistic Arieseni poate constitui un punct de atractie pentru turisti datorita atat zaiezilor abundente, favorabile sporturilor de iarna, cat si diverselor frumuseti naturale (pesteri, cascade, trasee turistice) ce reprezinta interes deosebit in timpul verii.

Centrul turistic Arieseni s-ar putea realiza in trei catune ce apartin comunei Arieseni (Vartop, Bumbesti, Galbena), fiind necesara intocmirea unui plan de amenajare in care sa se prevada si infrastructura necesara (drumuri, alimentari cu apa, canalizare, electificare, salubrizare). Accesul la statiunea turistica Arieseni este foarte usor si pentru turistii straini, chiar in conditiile actuale, existand numerosi turisti maghiari si italieni care vin aici in sistem de agroturism.

Turism sportiv. Pe timpul verii, existenta cadrului natural foarte placut, a

conditiilor ecologice favorabile, a imprejurimilr bogate in puncte de interes turistic (naturale si antropice) pot conduce la practicarea diferitelor activitati sportive (echitatie, tenis, golf, pescuit sportiv de pastravi etc.), precum si implicarea turistilor din zona. Pe timpul iernii statiunea ofera conditii favorabile practicarii sporturilor de iarna (schi, bob etc.).

Pozitia geografica favorabila a Ariesenilor va face ca turistii din vestul Europei sa vina aici pentru a petrece un concediu datorita distantei relativ scurte pe care trebuie sa o parcurga si a preturilor mult mai mici in comparatie cu Germania, Elvetia, Franta. Existenta mediului natural nepoluat va atrage un numar considerabil de turisti romani si straini, iar realizarea unor amenajari turistice in concordanta cu resursele (nivel de clasificare 3-4 stele) va permite in termen scurt a inevestitiilor si obtinerea unui profit apreciabil.

Desfasurarea activitatilor turisitce, de agrement si sportive va trebui sa se faca prin impunerea protectiei si amenajarii punctelor de interes turistic din zona in conditii ecologice.

3. Stadiul actual de dezvoltare al turismului in zona Muntilor Apuseni.

3.1 Stadiul actual de dezvoltare

Turismul montan in zona Muntilor Apuseni se afla aproape in acelasi stadiu de dezvoltare cu turismul montan romanesc caracterizandu-se prin urmatoarele:

Oferta de servicii invechita, necompetitiva pe piata internationala;

Structuri turistice de primire cu un grad de uzura inaintat;

Oferta de agrement saraca si de slaba calitate;

Domeniul schiabil neamenajat si mijoace de transport pe cablu invechite tehnologic;

Necorelarea intre capacitatile de cazare din statiuni si dotarile pentru spoturi de iarna, care sunt subdimensionate;

Concentrare structurilor turistice pe Valea Prahovei - Poiana Brasov, ce a dus la slaba dezvoltare a celorlalte masive si zone montane;

Reteaua de cabane turisitce este redusa si cu structuri turistice de primire necompetitive ca dotare si categorie de confort, etc.

In prezent, dotarea din punct de vede turistic a zonei Muntilor Apuseni este destul

de slab dezvoltata, fiind reprezentata de:

Cabane: - Cabana Padis - Muntii Bihorului; Cabane Vadul Crisului, Meziad - Muntii Padurea Craiului - Codru Moma; Cabane Intregalde; Cheile Turzii, Sloboda - Muntii Tarscau; Canele: Lesu, Valea Draganului, Vladeasa - Muntii Vladeasa; Cabanele: Baisoara, Muntele Fili, Somesul Rece, Fantanele - Muntii Mare-Gilau.

Partii de schi: La Vartop-Arieseni - Muntii Bihorului; Statiunea Stana de Vale - Muntii Vladeasa; La Baisoara - Muntii Mare-Gilau;

Transport pe cablu: La Vartop-Arieseni; Statiunea Stana de Vale; Baisoara;

Popasuri: Arieseni; de la Garda; etc.

Hoteluri si pensiuni - cu diferite grade de confort.

Locuri de agremnt si petrecere a timpului liber.

3.2. Directii, actiuni si programe strategice de dezvoltare a zonei.

Directii strategice:

Imbunatatirea standardelor de calitate pentru transportul pe cablu.

Delimitarea exacta a domeniului schiabil in statiunile turistice de interes international in concordanta cu legislasia din domeniul mediului si agriculturii.

Imbunatirea infrastructurilor specifice agrementului si cresterea numarului de servicii/structuri specializate pe agrement.

Modernizarea structurilor turistice in functiuni de cazare.

Cresterea retelei de cabane si refugii monate in masivele monatabe care nu beneficiaza de adaposturi.

Actiuni:

Dotarea la standardele internationale si in conformitate cu legislatia de specialitate a tuturor partiilor din principalele statiuni turistice de schi.

Dezvoltarea si diversificare agrementului cu accent de agrement "aprs ski" in toate statiunile de schi.

Modernizarea retelei de cabane si cabane in masivele montane din Romania.

Cresterea circulatiei turistice din masivele montane care nu beneficiaza de structuri cu funtiuni de cazare.

Programe:

Programul Superschi in Carpati - dezvoltarea si modernizarea domeniului schiabil din Romania.

Reteaua de cabane si refugii turistice montane. Refacerea cabanelor turistice din zona de creasta a masivelor monatne si construirea unei retele noi de cabane in masive monatne care nu beneficiaza de structuri de primire.

Salvamont. Sprijinirea dezvoltarii retelei salvamont din Romania cu accent pe cresterea securitatii turistilor.

Proceduri:

Amenajarea de partii noi de schi.

Construirea de instalatii de transport pe cablu pentru persoane.

Instalarea de echipamente de producere a zapezii artificiale.

Instalarea echipamentelor pentru iluminat nocturn al partiilor de schi.

Dotarea cu echipamente pentru intretinerea partiilor schi.

Reamenajarea si amenajarea partiilor destinate practicarii sporturior de iarna, altele decat schiul-biatlon, bob, sanie, sarituri de la trambulina, patinoare cu instalatiile si echipamentele aferente.

Reamenajarea si construirea de refugii montane pentru asigurarea sigurantei si primului ajutor in caz de accident.

Reamenajarea si construirea retelei de cabane de creasta.

Amenajarea traseelor turistice montane pentru protejarea turistilor (marcaje, cablu de asigurare, panouri indicatoare).

Initierea unui Program complex de modernizare si dezvoltare a retelei de cabane, cu precadere in masivele deficitare in astfel de structuri turistice, de dezvoltare a dotarilor pentru agrement si sporturi de iarna, de modernizare si amenajare a traseelor montane. Se realizeaza astfel o oferta competitiva, se asigura o dispersie corespunzatoare in aria montana benefica pentru siguranta circulatiei turistice si securitatea turistilor.

Crearea unui cadru institutional si legislativ privind amenajarea complexa a ariei montane cu precadere pentru turism prin:

Elaborarea unor "norme pentru proiectarea, executarea, marcarea si intretinerea traseelor turistice montane" prin care se reglementeaza unitar toate problemele legate de reteaua de trasee turistice montane;

Elaborarea unui "Ghid al marcajelor turistice" pe unitatii monaten cu o "Schema mare generala a marcajelor turistice in munti" care sa permita integrarea in sistemul european de marcaje turistice;

Initierea si sustinerea unui proiect de act legislativ pentru acordarea unor facilitati similare pensiunilor si pensiunilor agroturistice pentru agenti economici sau persoane fizice care inevestesc in constructia si exploatarea unor cabane la peste 1000 m altitudine.