Aplicatii pentru prelucrat de texte

Cele mai timpurii dar si cele mai populare aplicatii construite pentru a fi utilizate pe computer au fost programele de redactare a textului. Masina de scris a fost destul de repede inlocuita de computer datorita avantajelor evidente pe care le prezenta acesta din urma. Revenirea asupra textelor in vederea corectarii eventualelor greseli, posibilitatea de realizare a unor documente mai aspectuoase, mutarea si reorganizarea blocurilor de text au reprezentat doar cateva din avantajele aplicatiilor computerizate de redactare a textului.

Printre cele mai populare aplicatii de procesat texte enumeram WordStar, WordPerfect, Microsoft Word, Suita OpenOffice sau StarOffice de pe sistemele Unix.

Specialistii in stiintele socio-umane gasesc aceste instrumente extrem de utile in activitatea lor, deoarece o mare parte a timpului alocat practicarii profesiei este destinat prelucrarii documentelor. De la redactarea lucrarilor stiintifice (lucrari de licenta, lucrari de doctorat referate stiintifice etc.) si pana la elaborarea corespondentei cu beneficiarii, a protocoalelor de examen, avizelor de specialitate sau recomandarilor si caracterizarilor, programele de procesat texte reprezinta singurul instrument cu adevarat performant si fiabil.

Exista o diferenta subtila insa esentiala intre editoarele de texte si procesoarele de texte.

Editoarele de texte

Editoarele de texte sunt programe simple care permit introducerea bruta a unor blocuri de text. Desi unele au anumite facilitati de mutare sau copiere a blocurilor de text sau chiar de formatare la nivel de baza a textelor, editoarele se caracterizeaza prin simplitate. Sunt rapide, functioneaza pe orice sistem indiferent de resursele pe care le are la dispozitie, permit incarcarea respectiv salvarea pe disc a modificarilor efectuate in text iar ca rezultate elaboreaza un text "curat" aproape standard, fara nici un element de formatare[1].

Editoarele de texte nu sunt foarte utile in elaborarea documentelor profesionale deoarece textul rezultat are aproape acelasi aspect ca si textul unei masini de scris. Pot fi folosite in redactarea diferitelor notite sau mesaje rapide datorita faptului ca se incarca foarte repede si consuma foarte putine resurse. Ele devin insa instrumente puternice in mana programatorilor, multi dintre acestia folosindu-le pentru a scrie sau a modifica elementele de cod sursa. Deoarece elaboreaza un text standard, fara elemente de formatare care sa deruteze compilatorul sau interpretorul, fisierele generate de editoarele de texte sunt intelese si compilate imediat de catre compilatoare.

Exemple de asemenea aplicatii sunt numeroase. Mentionam aici "Windows Notepad", sau "vi" ori "joe" de sub sistemele Linux.

Unele editoare speciale au functii suplimentare de recunoastere a sintaxei unui program si de semnalare a erorilor de sintaxa care le fac extrem de utile programatorilor. Astfel este, spre exemplu, "PHP Expert Editor" sau "Zend Studio" destinate limbajului de programare PHP.

Procesoarele de texte

Spre deosebire de editoare care au o utilitate aproape universala, procesoarele de text sunt strict specializate. In cazul acestora, textul rezultat nu mai este standard ci contine o serie de coduri ascunse in document numite coduri de formatare. Din acest motiv procesoarele de texte nu sunt recomandate pentru scrierea programelor ci doar pentru redactarea documentelor. Un program scris in Microsoft Word de exemplu mai mult ca sigur va genera multiple erori in momentul compilarii datorita acestor elemente ascunse pe care insa compilatorul le "vede" dar nu stie sa le interpreteze.

Procesoarele de texte au functii din ce in ce mai avansate facand comoda si placuta redactarea textelor iar documentele rezultate prezinta un aspect profesional. Alaturi de functiile de baza, cum ar fi incarcarea si salvarea pe disc a documentelor, copierea sau mutarea blocurilor de text, aceste aplicatii permit insa si formatari la nivelul textului sau al paragrafului, lucrul cu note de subsol si antete, liste numerotate, indentari, formatari speciale ale textului, borduri, texte colorate, tabele si elemente grafice.

Mai mult, procesoarele de texte pun la dispozitie functii speciale de monitorizare a tastarilor astfel incat acestea sunt capabile sa identifice greselile de ortografie sau de dactilografie sau chiar greselile gramaticale pe care le sesizeaza prompt utilizatorului.

Lucruri cu stiluri si sabloane de text, numerotarea automata a paginilor, generarea automata a cuprinsului, dictionarele de sinonime incorporate sunt alte functii avansate care economisesc extrem de mult din timpul de lucru al utilizatorilor. Practic tot ceea ce inseamna aranjare in pagina, cuprins, lista bibliografica sau index de cuvinte poate fi automatizat si lasat in seama calculatorului. Chiar formatul exact al paginii rezultate dupa tiparire poate fi previzualizat economisindu-se astfel consumul inutil de hartie.

Observati asadar ca utilizatorului nu-i mai ramane practic de facut mai nimic decat sa introduca corect textul de la tastatura. Insa procesoarele de texte moderne pot face chiar mai mult. De ce sa tastam textul cand putem pur si simplu sa-l dictam. Intr-adevar, tehnologia de ultima ora permite antrenarea si utilizarea unui motor de recunoastere vocala ce poate "scrie" in document cuvintele pe care noi i le dictam. Desigur, scrierea nu este inca perfecta, mai pot fi intalnite cuvinte sau litere eronate, insa e mai mult si mai bine decat tastarea bruta. Si in definitiv, chiar si la tastare facem greseli. Bazandu-se pe dictionare de cuvinte si inteligenta artificiala, practic aceste instrumente fac deja trecerea de la computerele de generatia a IV-a la cele dintr-a cincia generatie. In mod cert viitorul va apartine unor asemenea modalitati de comunicare cu masina. Din pacate aceste motoare de recunoastere vocala sunt disponibile in limba engleza si in limbile unor tari evoluate. Probabil ca mai avem de asteptat inca pana la aparitia unui asemenea motor pentru limba romana, desi preocupari in acest sens exista si mentionam cercetarile Acad. Dr. Horia Teodorescu in inteligenta artificiala facute in Romania, dar inca fara un rezultat disponibil publicului.

In situatia in care avem de copiat un text dupa un material tiparit, nu este tocmai placut sa incepem prin a-l introduce de la tastatura. Tehnologia OCR (Optical Character Recognition) ne vine din nou in ajutor. Putem aseza pagina sau paginile pe un scaner iar procesorul de texte poate analiza imaginea grafica rezultata si o poate transforma in text editabil. Acest lucru ne scuteste de un efort considerabil, desi nici in acest caz conversia nu este perfecta. Oricum, este mai usor sa corectezi erorile decat sa scrie ceva de la capat.

Majoritatea procesoarelor de texte au chiar si un limbaj de programare incorporat cu ajutorul caruia puteti construi formulare pentru introducerea datelor, puteti automatiza activitati complexe, puteti analiza documentul si multe alte activitati. Microsoft Word de exemplu contine un limbaj de scriptare derivat din Visual Basic si numit VBA (Visual Basic for Applications) care poate face toate aceste lucruri. Invatarea acestui limbaj va poate transforma din utilizatori ai programului Microsoft Word in programatori ai documentelor Word permitandu-va dezvoltarea unor adevarate aplicatii in spatele "foilor de hartie" virtuale.

Multe aplicatii de acest tip vin insotite de un sistem de asistenta in utilizare (Help) care transforma redactarea textelor intr-o activitate distractiva. Spre exemplu, in Microsoft Word il puteti avea pe Einstein care va monitorizeaza activitatea si va da din timp in timp sugestii si sfaturi legate de eficientizarea activitatii.

Caracteristici ale textelor

Nu dorim sa incheiem acest capitol inainte de prezentarea unor elemente de baza legate de caracteristicile unui text. Dupa cum spuneam, procesoarele de texte sunt programe specializate in redactarea textelor. Rezultatul final este un document care in mod cert va fi transferat la imprimanta pentru a fi tiparit. Documentele profesionale necesita insa un anumit tip de prelucrare si aranjare. Dupa cum stiti, pe nici o foaie de hartie nu veti gasi textul incepand din coltul din stanga sus. Prima linie de text este decalata atat fata de marginea de sus cat si fata de marginea din stanga. Aceleasi principii se aplica si marginii de jos, respectiv marginii din dreapta. Spatiul tiparibil de pe foaia de hartie se numeste oglinda paginii in timp ce marginea de sus poarta denumirea de antet iar cea de jos subsol. Marginile din stanga respectiv dreapta nu poarta denumiri speciale.

Orice text este format dintr-o insiruire de caractere. La fel cum oamenii au scriu diferit, unii mai frumos, mai artistic iar altii aproape ilizibil, la si computerele pot scrie in diferite moduri. Tipul caracterelor folosite in scriere poarta denumirea de font. Exista o multime de fonturi cu care se instaleaza un procesor de texte, putand oricand fi instalate altele noi. Spre exemplu, prezentul curs este scris folosindu-se fontul Times New Roman, unul dintre cele mai populare si mai aspectuoase fonturi. Fonturile au o multime de caracteristici iar descrierea completa a acestora ar depasi scopul cursului de fata. Ne vom rezuma doar la prezentarea celor mai evidente proprietati ale unui font. Desigur, cel mai evident element este dimensiunea si caracterizeaza marimea corpului de text. Putem astfel scrie mai mare sau mai mic in functie de necesitati. Marimea unui font este exprimata de obicei in puncte tipografice. Acest curs foloseste pentru corpul de text valoarea 12 ca marime a fontului. Daca am fi scris cursul la marimea 16, ca in acest exemplu, probabil ca v-ar fi fost mai usor de citit insa ar fi ocupat mult mai multe pagini. Majoritatea lucrarilor stiintifice folosesc 12 ca valoare a fontului Times New Roman. Celelalte proprietati ale unui font tin de stilul acestuia. Un text poate fi scris ingrosat, scriere numita scriere aldina sau bold, poate fi scris inclinat, numit si cursiv sau italic si de asemenea poate fi subliniat cu una, sau doua linii ori intr-un format personalizat. Caracteristicile referitoare la stilul fontului sunt numeroase si ne-ar trebui pagini intregi sa le explicam pe toate. De aceea invitam cititorul sa le exploreze singur folosind procesorul de texte Microsoft Word.

Fontul singur nu poate contribui la realizarea unui text profesional deoarece textele sunt grupate in paragrafe. Dupa cum stim, orice paragraf incepe cu un alineat, adica o deplasare a primului rand in comparatie cu celelalte randuri ale unui paragraf. In mod curent procesoarele de texte au optiuni de recunoastere si aplicare automata a paragrafelor fara folosirea unor taste suplimentare (de exemplu tasta Tab).

Un al doilea element important este alinierea adica modul in care liniile unui paragraf sunt orientate in raport cu marginea din stanga si/sau din dreapta a oglinzii paginii. Acest paragraf este aliniat stanga-dreapta, adica procesorul de texte ajusteaza automat despartirea in silabe si distanta dintre randuri pentru o aliniere perfecta atat in raport cu marginea din stanga cat s in raport cu marginea din dreapta.

Un paragraf centrat comunica procesorului de texte sa inceapa scrierea caracterelor de la mijlocul paginii, astfel incat distanta dintre primul cuvant si marginea din stanga sa fie egala cu distanta dintre ultimul cuvant si marginea din dreapta.

Alinierea doar la stanga permite o ajustare si o ordonare a cuvintelor doar in raport cu marginea din stanga a oglinzii paginii, in timp ce nu se pastreaza alinierea si in raport cu marginea din dreapta ca in cazul alinierii stanga-dreapta. Acest paragraf este un exemplu pentru alinierea doar la stanga.

Alinierea doar la dreapta reprezinta inversul alinierii la stanga. Cuvintele incep a fi scrise de la marginea din dreapta iar randurile sunt aliniate doar in raport cu aceasta.

Distanta dintre randuri reprezinta ceea ce-i spune si numele: distanta dintre doua randuri ale unui text si se exprima ca inaltime medie a caracterelor componente. Majoritatea textelor stiintifice folosesc ca stil de redactare o distanta dintre randuri la 1,2 sau cel mult 1,5 randuri. Prezentul document a fost scris la 1,2 ca valoare pentru distanta dintre randuri.

In vederea imbunatatirii lizibilitatii se prefera ca distanta dintre doua paragrafe sa fie mai mare decat distanta dintre randurile aceluiasi paragraf. Observati ca acest document respecta aceste caracteristici care fac obiectul unor optiuni speciale ale procesorului de texte.

Intrebari recapitulative si teme