Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AccessAdobe photoshopAlgoritmiAutocadBaze de dateC
C sharpCalculatoareCorel drawDot netExcelFox pro
FrontpageHardwareHtmlInternetJavaLinux
MatlabMs dosPascalPhpPower pointRetele calculatoare
SqlTutorialsWebdesignWindowsWordXml

MATEMATICA-INFORMATICA s.c. SUV-CLUB s.r.l.

calculatoare



+ Font mai mare | - Font mai mic



 



 

s.c. SUV-CLUB s.r.l.

Introducere

Principiile modelului relational si bazele de date relationale au fost pentru prima data prezentate de matematicianul (de la centrul de cercetari al IBM) Dr. E. F.Codd, in iunie 1970, cand a publicat un articol numit 'Un model relational pentru marile banci de date' (in original A Relational Model of Data for Large Shared Databanks ). In respectivul articol, el a propus modelul relational pentru sistemele de baze de date.

Toate aplicatiile utilizeaza informatia structurata sub o forma sau alta, indiferent daca este vorba despre date contabile, rezultate ale masuratorilor stiintifice, informatii despre angajati sau retete. Toate aceste structuri ale informatiei au fost numite, unitar, baza de date. O data cu aparitia bazelor de date, a aparut si necesitatea unor programe care sa puna ordine in aceste baze de date.

La inceputul anilor '80 bazele de date reprezentau un domeniu rezervat exclusiv profesionistilor. Intre timp, dupa cum era si de asteptat, marile case software s-au grabit sa puna la dispozitia programatorilor sisteme de gestiune a bazelor de date pe cat de performante, pe atat de sofisticate si nu in ultimul rand, extrem de scumpe. O data cu aparitia, in 1992, a produsului Windows 3.1 ,Microsoft s-a impus definitiv si in lumea bazelor de date destinate utilizatorului mediu.

La cateva luni de la lansarea lui Access 1.0 au inceput sa apara si aplicatiile care utilizau acest produs. Numarul acestora a crescut rapid, pe masura ce, atat Access, cat si Windows 3.1, au castigat tot mai multi adepti.

De atunci, Microsoft a lansat mai multe versiuni majore de Access.

Capitolul I

Baze de Date-Elemente Generale

,,Drumul de 1000 de li se incepe cu primul li.

-Vechi proverb chinez

Capitolul trateaza elementele esentiale ale bazelor de date relationale,modul lor de utilizare si termenii cheie. Exista mai multe tipuri de baze de date, precum retea,ierarhice si orientate obiect. Subiectul de interes in aceasta carte il reprezinta bazele de date relationale,care sunt,de departe,tipul cel mai popular de baze de date utilizat astazi. Caracteristicile acestui tip de baze de date sunt prezentate in decursul acestui capitol.

Cand incepeti studiul bazelor de date s-ar putea sa aflati ca,desi tehnologia a facut bazele de date mai puternice ca oricand,in esenta,acestea exista de mai mult timp decat computerele. Acest lucru s-ar putea sa va surprinda,dar dupa ce veti intelege ce sunt de fapt bazele de date ,veti intelege si de ce lucrurile stau astfel. Intrucat ati inteles aceasta carte,voi presupune si ca studiul bazelor de date nu va este familiar. Cel mai bun sfat pe care vi-l pot oferi in acest moment este sa va legati centura de siguranta,sa respirati adanc,sa fiti pregatit sa va distrati si sa invatati multe lucruri noi si utile!

I.1. Baze de date relationale

Modelul relational , conceput in 1969 de Edgard F. Codd (cercetatori la laboratoarele IBM din San Jose) , este un model de organizare conceptuala a datelor , destinat reprezentarii legaturilor dintre date. Ideea care sta la baza modelului rational este aceea ca o baza de date este alcatuita dintr-o multime de tabele(numite si relatii) in care liniile reprezinta entitati , iar coloanele sunt atribute ce caracterizeaza aceste entitati.

Modelul relational s-a impus in fata altor modele (modelul ierarhizat si modelul retea) , fiind foarte simplu si riguros din punct de vedere matematic si nefiind orientat spre sistemul de calcul. Astfel , modelul relational nu include regulile , structurile si operatiile referitoare la implementarea fizica a unui sistem de baze de date , facandu-se astfel o distinctie clara intre aspecte fizice si cele logice ale unei baze de date (independenta datelor). De asemenea , nefiind dependent de metodele fizice de stocare adatelor , el a permis introducerea unor limbaje neprocedurale de manipulare a datelor , de tip SQL (Structured Query Language). Astfel , daca in cazul modelului ierarhizat si modelului retea programatorul trebuia sa proiecteze programe pentru accesarea bazelor de date inregistrare cu inregistrare , utilizand legaturi fizice intre acestea , in cazul modelului relational , mai multe inregistrari pot fi prelucrate cu ajutorul unei singure instructiuni de limbaj neprocedural (cum este SQL).

I.2.1 Proiectarea bazelor de date relationale

Crearea de baze de date fara a intelege si a tine cont de teoria proiectarii bazelor de date relationale se poate compara cu construirea unei case fara temelii solide. In cele ce urmeaza , vom explica principiile ce stau la baza modelarii bazelor de date relationale si vom ilustra cum pot fi acestea aplicate la proiectarea unei baze de date folosind Access 2003. Fazele modelarii unei baze de date sunt , pe scurt , urmatoarele

pe baze cerintelor utilizatorului se identifica entitatile , relatiile dintre ele si proprietatile relevante ale acestora ;

- elaborarea unei schema conceptuale globale care sa ilustreze clar aceste entitati precum si relatiile dintre ele ;

- obtinerea de relatii cat mai simple , prin eliminarea redundantelor , insa fara pierdere de informatie , operatie ce poarta numele de "normalizarea relatiilor conceptuale".

Pentru a ilustra acest proces , vom folosi exemplul bazei de date care sa gestioneze inscrierea studentilor unei facultati la cursurile optionale pe care le au la dispozitie.

I.2.2 Relatii

Relatia exprima un raport(o asociere) intre doua sau mai multe entitati. De exemplu

"inscris la"este reprezentata o relatie intre entitatile (tabelele) Student si Curs. In modelul relational,relatiile devin speciale sau coloane speciale care fac referinta la chei primare. Cardinalitatea unei relatii este data de numarul de linii apartinand relatiei si se poate afla prin intrebari de tipul:

Cati sefi poate avea o catedra? Cel mult unul. Cate catedre poate sa conduca un sef? Cel mult una. Deci,relatia Sef conduce Catedra ar fi de tipul 1:1 (one-to-one).

Cate titluri poate avea un profesor?Cel mult unul. Cati profesori au acelasi titlu? Mai multi. Astfel,relatia ,,Profesor are titlu este de tipul 1:m ( one-to many).

La cate cursuri optionale se poate inscrie un student? La mai multe. Cati studenti pot fi inscrisi la un curs optional? Mai multi. Deci, relatia ,,Student este inscris la Curs este de tipul m:m ( many-to-many).

Astfel,pentru a detalia cele de mai sus,vom spune ca intre doua tabele exista o relatie de tipul tipul 1:1 (one-to-one) daca ,pentru fiecare linie din prima tabela exista cel mult o linie in cea de-a doua. In Access ,relatiile de tip 1:1 pot fi utile atunci cand doriti sa impartiti o tabela in doua sau mai multe tabele pentru motive de securitate, performanta sau datorita limitei de 255 de coloane pentru o tabela impusa de Access. De exemplu, puteti crea o tabela care sa contina informatii confidentiale despre profesori, cum ar fi adresa , telefonul, data nasterii etc., la care accesul sa fie limitat. Astfel, cheia primara a celor doua tabele este si cea care face legatura intre ele.

Spunem ca intre doua tabele exista o relatie de tip 1:m (one-to-many) daca pentru fiecare linie din prima tabela exista zero, una sau mai multe linii in cea de-a doua, dar pentru fiecare linie din cea de-a doua tabela exista exact o linie in prima. Relatiile de tip 1:m sunt cel mai des intalnite. De exemplu, in figura I.2, intre tabelele Profesor si Titlu exista o relatie de tip 1:m deoarece un profesor poate avea un singur titlu, dar acelasi titlu poate fi detinut de mai multi profesori.

Doua tabele se afla intr-o relatie de tip m:m (many-to-many) daca pentru fiecare linie din prima tabela pot exista mai multe linii in cea de-a doua si, totodata, pentru fiecare linie din cea de-a doua tabela pot exista mai multe linii in prima. Relatiile de acest tip nu pot fi modelate direct in Access, astfel incat ele trebuie sa fie impartite in mai multe relatii de tip 1:m. De exemplu, un student se poate inscrie la mai multe cursuri optionale,iar la un curs pot participa mai multi studenti. Pentru a modela aceasta relatie vom crea o tabela de legatura, numita Curs_Student, care va contine cate o linie pentru fiecare pereche student-curs existenta. Astfel, relatia de tip m:m este impartita in doua relatii de tip 1:m, una intre tabelele Student si Curs_Student si cealalta intre tabelele Curs si Curs_Student.(figura I.3)

 

Capitolul II

M.S. Access

II.1 Introducere in Microsoft Access

Microsoft Access este un sistem de gestiune a bazelor de date relationale. Pentru inceput se va descrie modul in care Microsoft Access organizeaza o baza de date. Cuvinte cheie implicate:Database File, Table, Record, Field, Data-type. Ierarhia prezentata are rolul de a explica cuvintele cheie de mai sus.

Database File: Acesta este fisierul principal care inglobeaza toate obiectele bazei de date si care este salvat pe hard-disk-ul calculatorului.
Exemplu) StudentDatabase.mdb

Table: Un tabel este o colectie de date specifica unui anumit topic. In baza de date pot exista mai multe tabele.
Exemplu #1) Students
Exemplu #2) Teachers

Field:Campurile reprezinta categorii diferite in interiorul unui tabel (coloanele tabelului)
Exemplu #1) Student LastName
Exemplu #2) Student FirstName

Datatypes:Tipul datei este o proprietate a fiecarui camp. Fiecare camp are un numit tip de date (poate contine date doar de un anumit tip)
FieldName) Student LastName
Datatype) Text

II.2.1 Crearea unei noi baze de date si deschderea unei baze existente

Fereastra Microsoft Access pune la dispozitie urmatoarele optiuni:

  • Crearea unei noi baze de date blank
  • Utilizarea unui wizard la crearea unei noi baze de date
  • Deschiderea unei baze de date existente
  • Casuta din partea de jos a ferestrei indica cele mai recent utilizate baze de date. Daca baza dorita nu se afla printre acestea, alegeti optiunea More Files option si click OK.

II.2.2 Crearea unei baze de date folosind programul wizard

La lansarea programului Access optati pentru Access Database Wizards, pages, and projects si click OK.
Daca aceasta fereastra nu mai este deschisa, atunc click pe New Database din bara de instrumente.

In fereastra deschisa click pe tab-ul Databases, si dublu click pe icon-ul tipului dorit de baza de date.

Specificati numele si locatia bazei de date.

Click pe Create pentru a incepe definirea noii baze de date

II.3 Tabele

Un tabel este o colectie de date specifica unui anumit topic, ca de exemplu studenti sau carti. Utilizand cate un tabel separat pentru fiecare topic inseamna depozitarea (pastrarea) datelor o singura data, inlaturand redundantele si facand astfel baza de date eficienta.
Tabelele organizeaza datele in coloane (campuri) si randuri (inregistrari).

Fiecare camp dintr-o inregistrare contine acelasi tip de informatie (de exemplu numele de familie al unui student)Apasati tasta F11 pentru revenire in fereastra Database.

Dublu-Click pe 'Create table in Design view'.

Se definesc in continuare campurile tabelului.

Sub numele coloanei Field Name, se introduc categoriile tabelului.

Sub numele coloanei Data Type, se introduce tipul de data al categoriei respective

Este atributul unei variabile sau al unui camp si determina ce fel de data va contine acel camp. De exemplu, intr-o baza Access campurile de tip Text si Memo pot contine atat text cat si numere, pe cand campurile Number permit pastrarea doar a datelor de tip numeric. Campurile numerice vor fi folosite in calcule matematice. Alte tipuri de date sunt Currency folosite la afisarea sau calculul de valori currency, Date/Time (date calendaristice), Yes/No (valori logice), Auto Number, si OLE object (Picture). Sub numele coloanei Description, se introduce optional un text care descrie (ofera o explicatie)fiecarui camp Introduceti urmatoarele date pentru a defini campurile tabelului:

Introducerea datelor

  • Click pe Datasheet View si se incepe introducerea datelor in campurile tabelului corespunzator fiecarei inregistrari (rand).




Manipularea datelor

Adaugarea unei noi inregistrari

    • Se deplaseaza cursorul in noua linie si se introduc informatiile pentru noua inregistrari
  • Modificarea unei inregistrari
    • Se selecteaza inregistrarea si campul dorit si se efectueaza modificarile dorite
  • Stergerea unei inregistrari

o  Se selecteaza intregul rand si se apasa tasta Delete

II.4 Relatii intre tabele (Relationships)

Dupa proiectarea mai multor tabele in baza de date, acestea vor fi relationate be baza campurilor comune, astfel incat sa se poata proiecta in continuare interogari, formulare si rapoarte care sa extraga date din tabelele bazei de date.

O relatie functioneaza pe baza unor campuri comune ale tabelelor. In majoritatea cazurilor, aceste campuri comune sunt: cheia primara a unui tabel (primary key care furnizeaza o identificare unica a fiecarei inregistrari din tabelul respectiv) si cheia externa (foreign key) a altui tabel. De exemplu profesorii (teachers) pot fi asociati cu studentii (students) pe care ii au in responsabilitatea lor, prin crearea unei relatii intre tabelele teacher si student pe baza campului TeacherID. Se urmeaza pasii de mai jos pentru crearea relatiei intre cele doua tabele:

  1. In fereastra bazei de date click pe meniul Tools ---> Relationships
  2. Se selecteaza tabelele dorite a fi relationate si click pe butonul Add
  3. Se trage (drag) campul primary key al tabelului parinte (Teacher in acest caz), si se elibereaza peste (drop) acelasi camp din tabelul copil (Student in acest caz)
  4. Select Enforce Referential Integrity
    • Atunci cand casuta Update Related Fields este bifata, orice schimbare in tabela primara va determina modificarea (updatarea) automata a valorilor corespunzatoare din inregistrarile relationate.

o            Atunci cand casuta Cascade Delete Related Records este bifata, stergerea unei inregistrari din tabela primara va determina stergerea automata a tuturor inregistrarilor corespondente din tabelul relationat.

Click Create si salvati relatia

II.5.1 Formulare

Un formular nu este altceva decat o reprezentare grafica a unui tabel. Se pot adauga, modifica, sterge inregistrari ale tabelului folosind un formular. NOTa: Cu toate ca formularul va avea un nume diferit de cel al tabelului, amandoua vor manipula aceeasi informatie. Modificarea unei inregistrari prin intermediul formularului va determina modificarea inregistrarii din tabel.

II.5.2 Crearea unui formular cu ajutorul unui wizard

Folosirea programului wizard este o buna optiune pentru utilizatorii   incepatori. Pentru crearea unui formular simplu se urmeaza pasii:

  1. Se trece in fereastra Database.
  2. Click pe butonul Forms sub Objects in partea stanga a ecranului
  3. Dublu click pe Create Form Using Wizard
  4. In urmatorul ecran se selecteaza campurile dorite a fi vizualizate in formular. In majoritatea cazurilor se selecteaza toate campurile.
  5. Click Next
  6. Se selecteaza layout-ul dorit
  7. Click Next
  8. Se selecteaza stilul doritHINT: daca se doreste tiparirea se sugereaza folosirea unui background cat mai deschis
  9. Click Next
  10. Se da un nume formularului se se selecteaza Open the Form and enter information
  11. Se selecteaza Finish
  12. Pentru a aduce modificari formularului creat se trece in modul design view.

II.6.1 Rapoarte

Un raport este o metoda eficienta de a prezenta datele tabelelor intr-un format tiparibil. In cadrul unui raport exista controlul asupra marimii si aspectului datelor care vor fi tiparite.

II.6.2 Crearea unui raport folosind programul wizard

Ca si in cazul formularelor, crearea unui raport cu ajutorul unui wizard este o metoda eficienta de realizare a unui raport care poate fi modificat ulterior in modul de proiectare design view.

Se trece in fereastra Database. (Se apasa tasta F11)

Click pe butonul Reports sub Objects in partea stanga a ecranului

Double click on Create Report Using Wizard

In urmatorul ecran se selecteaza campurile care se doresc tiparite in raport

Click Next

Se selecteaza optiunea de grupare a inregistrarilor daca se doreste sau daca este cazul.

Click Next

Se selecteaza layout-ul si orientarea paginii

Se selecteaza stilul

Click Next

Se da un nume raportului si se selecteaza Preview the Report

Click Finish

Raportului creat cu wizard i se pot aduce modificari in modul design view

Capitolul III Descrierea proiectului

Definirea problemei:Aceasta baza de date are ca si scop evidenta Suv-urilor din cadrul unei firme de dimensiuni medii al carui profil este vanzarea autovehiculelor de teren.

1.Analiza structurala

1.1.Identificarea identitatilor:

Sau creat patru identitati:

-Angajati -Furnizori -Livrari -Masini

Fiecare entitate contine un numar de atribute.
2.Proiectarea schemei logice.

Am creat o schema logica pentru identificarea caracterelor folosite. Figura de mai jos evidentieaza aceasta.

3.Crearea si popularea Bazei de Date

Am creat Baza de date cu ajutorul programului MICROSOFT ACCESS utilizand obtiunea "New-Blank Data Base".S-a salvat baza de date intr-un fisier numit "Aciu Vasile Atestat 2007"

3.1.Crearea tabelelor

Am deschis baza de date nou create ; s-a selectat obtiunea "Tabele" si s-au creat cinci tabele cu ajutorul obtiuni "Create with Design View":

-Angajati -Furnizori -Livrari -Masini

Am creat in fiecare tabla mai multe campuri.:

Tabel "Angajati" contine campuri:

- ID_Angajat

Nume

Prenume

Varsta

Specialitate

Salar/luna

3.2 Editare relatii

Am creat relatii intre tabele dupa cum urmeaza:

intre tabelele 'masini' si 'livrari' relatie de tipul 'unul-la-infinit'

- intre tabelele 'masini' si 'furnizori' relatie de tipul 'unul-la-unul'

3.3 Populare cu date

Am introdus date in tabele deschizandu-le pe rand ,dupa cum urmeaza :

-in tabelul Angajati s-au introdus 9 entitati :

-in tabelul Livrari s-au introdus 8 entitati :

-in tabelul Masini s-au introdus 11 entitati :

-in tabelul Furnizori s-au intodus 10 entitati:

4.Interogari

Am creat mai multe interogari cu ajutorul tabelelor folosind diferite combinatii de campuri din tabele.(Exemplu)

Am folosit 6 campuri din 2 tabele. Putem filtra datele obtinute prin completarea campului 'Criterii' cu o informatie din campul respective.

5.Formulare

Am mai multe formulare cu ajutorul interogarilor.(Exemplu)

6. RAPOARTE

Am creat un raport pe baza tabelului 'Angajati' folosind optiunile din bara de meniu.

CONCLUZII

Programul Microsoft Access ofera o posibilitate avantajoasa pentru gestiunea datelor in interiorul oricarei institutii sau intreprinderi , intr-un mod simplu si accesibil oricui. Acest program detine mai multe avantaje cum ar fi :

Independenta datelor fata de aplicatii, astfel ca descrierea datelor este separate de utilizarea acestora.

Returdanta minima si controlata

Posibilitatea de a aplica restrictii si securitate a datelor impotriva acceselor neautorizate.

Integrarea datelor ce se manifesta prin asigurarea corectitudinii in momentul creerii.

Bazele de date pot fi accesate de la distante prin WS existente si conectate la o retea de calculatoare.

Pe de alta parte alte programme sunt mai costisitoare iar noi nu avem persoane instruite.

BIBLIOGRAFIE

Ø     Kevin Marlowe Utilizare Access 97 - Editura Teora, Bucuresti 1998

Ø     Cary N. Prague & Co., Acess 2003 Programare - Editura Teora Bucuresti 2004

Ø     Mariana Pantiru,Ioanut Pantiru, Irina-Ioana Pantiriu - Informatica - manual pentru clasa a XII-a, varianta Access, Editura L&S Infomat, Bucuresti, 2004.

Ø     Tudor Sorin, Vlad Hutanu - Editura L&S Soft, Bucuresti

Ø     Anca Elena Voicu Robert Aurelian Sova Informatica-Tehnologii asistate de calcualtor - Editura ALL Educational 2000

Ø     www.forteletereste.ro

Ø     www.microsoft.access.com

Ø     www.access.com

Ø     www.bazadedate.ro

Ø     www.mobile.de



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3089
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved