| CATEGORII DOCUMENTE |
De la inceput, Linuxul a avut nevoie de resurse hardware minime pentru a rula. Acest lucru nu s-a schimbat in timp. Linuxul poate functiona pe sisteme hard foarte limitate insa a fi capabil sa rulezi Linuxul nu este totuna cu a crea un sistem server.
Evident, cu cat este mai bun hardware-ul cu atat performanta obtinuta la rularea sistemului de operare va fi mai mare. Cu toate acestea feriti-va de ultimele descoperiri in domeniu pentru ca de multe ori acestea nu sunt suportate de Linux. De exemplu, daca o placa video cu ultimele facilitati a aparut pe piata ieri nu va asteptati ca maine Linux-ul sa o si recunoasca. Uneori producatorii hardware ingreuneaza accesul dezvoltatorilor Linux la informatiile specifice necesare pentru a scrie modulele driver si astfel devine dificil ca acestia sa implementeze rapid ultimele produse hardware.
Red Hat Linux, distributia Linux la care va face referire materialul in continuare, se poate instala prin intermediul serviciilor FTP, NFS sau SMB (Samba) atunci cand CD-ROM-ul Red Hat se afla pe un alt computer. Aceste metode sunt foarte sensibile si de putie ori functioneaza fara erori. Pentru a economisi timp si efort este recomandabil sa realizati instalarea folosind CD-ROM-ul de pe calculatorul pe care instalati Linux-ul.
Deoarece aceasta este medoda recomandata, vom considera in continuare ca faceti instalarea de pe CD-ul propriu.
Pasul urmator in pregatirea instalarii il constituie determinarea necesitatii unei dischete boot. Daca aveti un sistem de calcul care suporta bootarea de pe CD-ROM atunci nu aveti nevoie de o astfel de discheta. Insa daca CD-ul dumneavoastra cu distributia Red Hat nu este bootabil sau sistemul nu suporta bootarea (incarcarea) de pe CD-ROM aveti nevoie de o discheta de boot.
Crearea unei dishete de boot sub sistemul de operare Windows se face in felul urmator:
d:/dosutils/rawrite
Enter disk image source file name:
Please insert a formated diskette into drive A: and press the enter key
Enter target diskette drive:
Crearea unei dishete de boot sub sistemul de operare Linux se face in felul urmator:
dd if=boot.img of=/dev/fd0 bs=1440K
In felul acesta ar trebui sa va creati discheta de boot. Va puteti crea, de asemenea, o discheta suplimentara doar inlocuind ca fisier intrare (input file) boot.img cu supp.img (if=supp.img).
Odata ce aveti discheta puteti instala Red Hat Linux de pe CD.
In procesul de instalare cele mai importante si mai complexe etape sunt cele referitoare la partitionarea discului hard si la alegerea pachetelor de instalat. De aceea consideram ca acestea sunt important de detaliat. Restul procesului de instalare este bine sustiunt grafic si usor de realizat.
Daca sistemul se incarca folosind CD-ROM-ul nu aveti nimic altceva de facut decat sa introduceti CD-ul Red Hat in unitate si sa porniti sau reporniti sistemul. In cazul in care folositi pentru incarcare discheta introduceti-o in unitate si reporniti calculatorul.
Atunci cand sistemul porneste veti vedea un ecran de intampinare Red Hat si un prompt :
boot:
Aveti trei posibilitati: apasati tasta Enter pentru a porni o instalare/upgrade normal. A doua posibilitate este sa tastati expert iar instalarea se va face in modul expert. Folosind acest mod Red Hat nu va mai incerca sa autodetecteze componentele hardware ale sistemului de calcul ci va permite utilizatorului sa selecteze aceste componente. A treia optiune este rescue. Aceasta ar trebui utilizata dupa un dezastru. De asemenea, in acest caz aveti nevoie de o discheta de salvare in plus fata de discheta de boot standard. Puteti crea acesta discheta in maniera prezentata anterior insa trebuie sa inlocuiti numele fisierului de intrare cu rescue.img.
Partitionarea discurilor
Partitionarea discurilor este un pas foarte important deoarece modificarea ulterioara a partitiilor nu ofera foarte multa siguranta in fata posibilitatii pierderii de date. De aceea fiti foarte atenti la acest pas al instalarii. Programul de instalare va afisa un ecran ca cel prezentat in FIG 2.1.
Acum sunteti inrebati ce instrument de partitionare veti folosi. Cea mai simpla metoda este utilizarea Disk Druid. O alta optiune este fdisk-ul.
Utilitarul Disk Druid este mult mai prietenos datorita interfetei grafice si este recomandat pentru utilizatorii incepatori.
Daca aveti partitii ale unui alt sistem de operare instalat anterior (de ex. Windows) acum puteti sterge aceste partitii sau puteti folosi partitiile nefolosite pentru a crea un sistem cu incarcare duala: Linux Red Hat si Windows.
In continuare se presupune ca aveti numai partitii Linux (situatie existenta atunci cand realizati o instalare tip Server).
Red Hat va permite sa va partitionati fiecare disc, unde fiecare partitie este notata utilizand o schema de genul hd[a-z][N] pentru discurile hard IDE si o schema sd[a-z][N] pentru discurile hard SCSI. Aici N este numarul partitiei. De exemplu, hda 1 este partitia numarul 1 de pe primul disc IDE, hda, si, similar, sda 1 este prima partitie de pe primul disc SCSI. Va trebui sa va decideti singuri cum va veti partitiona discurile. In continuare sunt prezentate cateva sfaturi.
Aveti nevoie de o partitie / (root) pentru a stoca kernelul si fisierele legate de acesta. Aceasta partitie nu trebuie sa fie foarte mare. Insa, daca dispuneti de spatiu, incercati sa o faceti de 512 MB sau mai mult. (In conditiile in care creati si alte partitii este de ajuns ca partitia / (root) sa aiba 256 MB). Asigurati-va ca ati ales pentru aceasta partitie tipul Linux native (sau ext2/ext3, in functie de versiunea de Red Hat pe care o instalati).
FIG 2.1. Alegerea instrumentului de partitionare
Tot obligatoriu trebuie sa creati o partitie swap (tipul partitiei: swap) care sa aiba o dimensiune egala cu de doua ori marimea memoriei RAM (daca aveti un RAM mare, +512 MB, ati putea sa nu mai folositi un swap dublu fata de memorie).
Optional, puteti crea partiile:
FIG 2.2. Disk Druid: partitionarea hard disk-ului
FIG 2.3. Disk Druid: partitionarea hard disk-ului
FIG 2.4. Disk Druid: partitionarea hard disk-ului
Programul fdisk lucreaza cu un disc la un moment dat, si chiar daca asigura o interfata neeleganta, in schimb are o flexibilitate mai mare decat Disk Druid. Desi fdisk-ul nu este recomandat incepatorilor, totusi in continuare sunt prezentate cateva notiuni de baza; daca v-ati facut treaba fara sa fie nevoie sa folositi fdisk treceti peste randurile urmatoare.
Dupa cum vedeti in FIG 2.5, fdisk are o interfata tip linie de comanda simpla.
Fdisk poate fi rulat si din linia de comanda utilizand sintaxa urmatoare:
fdisk hard disk device
De exemplu:
fdisk /dev/hda
Aceasta comanda va comunica programului ca doriti sa lucrati cu partitiile primului disc IDE. Asa cum o arata si FIG 2.5 fdisk afiseaza un prompt “Command (m for help):” unde puteti introduce litera m pentru a obtine un ecran help (de ajutor) (FIG 2.5).
FIG 2.5. Fdisk
Pentru a vizualiza partitiile existente de pe discul selectat, introduceti p, care va afisa partitiile actuale intr-un format tabelar cum ar fi urmatorul:
Disk /dev/hda: 33 heads, 63 sectors, 1014 cylinders
Units = cylinders of 2079 * 512 bytes
|
Device |
Boot |
Start |
End |
Blocks |
Id |
System |
|
/dev/sda1 |
|
1 |
505 |
524916 |
83 |
ext2 |
|
/dev/sda2 |
|
506 |
1014 |
529105+ |
5 |
ext2 |
|
/dev/sda5 |
|
506 |
886 |
396018 |
83 |
ext2 |
|
/dev/sda6 |
|
887 |
1011 |
129906 |
82 |
Linux swap |
Dupa cum se poate observa, /dev/sda1 are “*” in coloana Boot, ceea ce inseamna ca aceasta partitie este bootabila.
De asemenea, discul /dev/sda a fost impartit in patru partitii, unde prima partitie este /dev/sda1, care incepe la blocul 1 si se termina la blocul 505. Fiecare bloc are 1.024 bytes, sau 1 KB. Astfel, prima partitie /dev/sda1, alcatuita din 524.916 blocuri, are 524.916 KB sau aproximativ 512 MB.
Pentru a sterge toate partitiile existente una cate una, folositi comanda d si introduceti numarul partitiei pe care doriti sa o stergeti.
Pentru a adauga partitii tastati n, asa cum este prezenatat mai jos:
Command (m for help): n
Command action
e extended
p primary partition (1-4)
Aveti doua optiuni. Puteti crea fie o partitie extinsa fie o partitie primara. Aveti nevoie de partitii extinse doar daca doriti sa creati mai mult de patru partitii. Deoarece pentru a lucra cu Linux nu este nevoie decat de partitiile /, /usr, /home, si o partitie swap (si nici acestea toate obligatorii, asa cum am mai aratat), nu aveti nevoie sa creati partitii extinse. Asa ca va trebui sa creati o partitie primara tastand p in dreptul promptului. Urmatorul prompt va cere sa alegeti numarul partitiei:
Partition number (1-4): 1
Introduceti 1 pentru prima partitie, 2 pentru a doua, si asa mai departe. Urmatorul prompt va cere sa selectati numarul blocului de start. Intervalul prezent in paranteze reprezinta totalul blocurilor disponibile pentru partitionare. Daca aceasta este prima partitie, puteti alege 1 ca fiind blocul de start:
First cylinder (1-1014): 1
Pentru a crea o partitie de 512 MB, puteti introduce dimensiunea in bytes, kilobytes sau megabytes. Deoarece este mai usor de lucrat cu dimensiunea in MB alegeti +512 MB pentru ultimul cilindru, dupa cum urmeaza:
Last cylinder or +size or +sizeM or +sizeK ([1]-1024): +512M
Acum sa vedem daca partitia a fost creata asa cum am cerut. In acest scop folosim comanda p pentru afisarea informatiilor despre partitiile existente:
Disk /dev/sda: 33 heads, 63 sectors, 1014 cylinders
Units = cylinders of 2079 * 512 bytes
|
Device Boot |
Start |
End |
Blocks |
Id |
System |
|
/dev/sda1 |
1 |
505 |
524916 |
83 |
Linux native |
Dupa cum se poate vede a fost creata prima partitie. Tipul de partitie implicit este Linux native; daca doriti sa faceti modificari asupra tipului partitiei folositi comanda t pentru a atasa un semnalizator partitiei:
Command (m for help): t
Partition number (1-4): 1
Hex code (type L to list codes): 82
Change system type of partition 1 to 82 (Linux swap)
Command (m for help): p
Disk /dev/sda: 33 heads, 63 sectors, 1014 cylinders
Units = cylinders of 2079 * 512 bytes
|
Device Boot |
Start |
End |
Blocks |
Id |
System |
|
/dev/sda1 |
1 |
505 |
524916 |
82 |
Linux swap |
Comanda L poate fi utilizata pentru a afisa lista tipurilor de partitii disponibile.
In procesul de instalare, atunci cand trebuie sa va hotarati ce boot loader (manager de boot) folositi, LILO sau GRUB, trebuie sa aveti mare grija unde plasati acest manager.
Daca nu aveti alt sistem de operare instalat deja, puteti alege master boot record. Pe de alta parte, daca aveti deja un sistem de operare instalat si doriti sa il folositi in continuare, va trebui sa alegeti primul sector al partitiei boot (the first sector of the boot partition).
Tineti minte faptul ca punand GRUB sau LILO in master boot record, acesta va prelua controlul intregului proces de incarcare a sistemului, iar daca doriti sa aveti calculatorul capabil sa se incarce dual (sa puteti alege sistemul de operare care sa porneasca), exista posibilitatea ca, daca mai aveti un sistem de operare instalat, acesta isi fi plasat deja managerul propriu de boot in master boot record si sa aveti probleme.
In continuare va trebui sa alegeti partitiile bootabile de unde managerul Linux-ului sa poata alege. Partitia de bootare Red Hat Linux implicita este marcata cu “*”. Implicit este marcata cu numele “linux”. Cu alte cuvinte, cand, sa zicem, LILO porneste in timpul procesului de bootare, veti putea scrie linux la promptul boot: pentru a porni sistemul de operare Linux. Daca mai aveti un sistem de operare care coexista pe calculatorul respectiv cu Linux-ul, puteti sa selectati partitia pe care se afla si sa-i atribuiti o marca (de exemplu: Windows). Astfel, cand deschideti calculatorul LILO va va cere sa alegeti care dintre cele doua sisteme de operare doriti sa porneasca.
La ultimele versiuni Red Hat Linux (7.0, 7.1, 7.2), instalarea decurge fara probleme, chiar si pentru cei neinitiati, pina la selectarea individuala a pachetelor de instalat, unde marea majoritate a incepatorilor se pierd in numarul foarte mare de programe si optiuni. Desigur, se poate alege si un alt tip de instalare care sa nu mai necesite alegerea individuala a pachetelor. Dar sa nu uitam ca tocmai aceasta posibilitate de a alege fiecare pachet in parte este unul din avantajele Linux-ului, el permitind astfel un control foarte mare al software-ului ce urmeaza a fi instalat pe sistem. Asa ca daca aveti timp si vreti sa faceti o treaba buna, bifati selectarea individuala a pachetelor de instalat.
Asa cum am promis vom face aici o scurta prezentare a pachetelor disponibile in majoritatea distributiilor, utilizatorii urmind apoi a alege doar pe acelea de care au nevoie, dar fara sa omita pachete esentiale.
Applications/Communications |
|
|
efax |
program pentru trimis si primit faxuri, cu o interfata grafica acceptabila, care il face mai usor de folsit |
|
ircii |
client de IRC (Internet Relay Chat) |
|
lrzsz |
o colectie de comenzi (rz, sz, etc) folosite pentru download si upload de fisiere. Multe dintre comenzi sint folosite de catre alte programe (e.g. minicom) |
|
minicom |
program de comunicatii asemanator cu MSDOS Telix |
|
Applications/Databases Toate aplicatiile din aceasta categorie se refera la postgresSQL, cel mai folosit program de baze de date din Linux, care ruleaza pe o mare varietate de sisteme de operare din familia Unix, acest lucru asigurind bazelor de date create o mare portabilitate. |
|
|
postgresql |
pachetul principal, incluzind si serverul de PostgreSQL |
|
postgresql-clients |
include doar clientii si librariile necesare pentru accesarea serverului de PostgreSQL. Daca vreti doar sa va conectati la un alt server, acest pachet contine tot ce aveti nevoie |
|
postgresql-data |
este recomandat sa instalati acest pachet deoarece contine structura bazei de date initiala. Daca totusi va veti hotari sa nu-l instalati, va trebui sa creati aceasta baza initiala folosind comanda 'initdb' |
|
Applications/Editors Linux-ul va pune la dispozitie mai multe editoare variind ca performanta si ca interfata grafica. Alegerea editorului pe care il veti folosi in mod curent nu o puteti face decit dumnevoastra, fiind o chestie de 'gust'. |
|
|
emacs |
editor cu facilitati de mail, news, etc, poate rula si sub X |
|
emacs-el |
contine sursele folosite in pachetul de mai sus. Nu aveti nevoie de el decit daca doriti sa modificati acel pachet. |
|
emacs-nox |
o varianta mai mica a emacs-ului, fara suport pentru X |
|
emacs-X11 |
o varianta a emacs-ului conceputa special pentru X |
|
jed |
editor relativ mic si rapid ce contine facilitati speciale de editare a surselor in C, C++ si alte limbaje de programare. Poate emula Emacs, WordStar, etc. |
|
jed-xjed |
jed pentru X Windows |
|
joe |
editor prietenos si usor de folosit, o alegere buna pentru incepatori. |
|
vim-color |
versiune imbunatatita a vi-ului, editor care vine odata cu marea majoritate a sistemelor Unix, si este setat ca editor 'default' (implicit). Toate variantele acestuia sunt superioare din punct de vedere al performantei celorlaltor editoare, dar pentru un incepator poate fi destul de greu de folosit |
|
vim-enhaced |
la fel ca si vim-color, avind in plus interpretoare de perl si python |
|
Applications/Emulators Unul dintre avantajele mari ale Linuxului il constituie emulatoarele cu ajutorul carora pot fi rulate programe concepute pe alte sisteme de operare, fara a fi nevoie sa aveti acel OS. |
|
|
dosemu |
emulator de MS-DOS |
|
dosemu-freedos |
emulator mai performant decit dosemu, fiind compatibil cu versiuni mai noi ale DOS-ului.Contine utilitare de FreeDos. |
|
xdosemu |
emulator de DOS sub X, cu suport pentru grafica si mouse |
Applications/Engineering |
|
|
spice |
simuleaza un circuit electric cu rezistente,condensatori,etc |
|
units |
converteste diferite unitati de masura in echivalentul lor in Sistemul International |
Applications/Graphics |
|
|
ghostscript |
intelege fisiere PostScript, formate grafice uzuale, suport pentru imprimante color |
|
ghostscript-fonts |
fonturi folosite de ghostscriptgiftrans - poate converti si lucra cu imagini de la linia de comanda, fiind foarte folosit la realizarea imaginilor transparente pe paginile de web |
|
libgr-progs |
utilitare pentru lucrul cu jpeg-uri |
|
xfig |
program rudimentar de desen sub X |
|
zgv |
utilitar de consola, capabil sa inteleaga un mare numar de formate grafice. |
Applications/MailLa fel ca si in cazul editoarelor, Linuxul va pune la dispozitie un mare numar de utilitare de posta, urmind ca dumnevoastra sa il alegeti pe cel care va place cel mai mult. |
|
|
elm |
mic si rapid, dar rar folosit |
|
exmh |
interfata grafica, interfata pentru PGP (Pretty Good Privacy), rar folosit |
|
fetchmail |
program pentru POP3, IMAP, etc. |
|
metamail |
o implementare a MIME (Multipurpose Internet Mail Extensions) |
|
mutt |
utilitar mic, color, cu suport pentru POP3. Va permite compunerea mesajelor in editorul pe care l-ati ales ca default |
|
nmh |
permite lucrul doar la linia de comanda |
|
pine |
este programul de posta cel mai des folosit, mai ales de incepatori. Pachetul contine si un editor, pico, la fel de usor de folosit. |
|
Applications/Math |
|
|
gnuplot |
program de trasat grafice, pe ecran sau intr-un fisier |
Applications/Networking |
|
|
arpwatch |
utilitar ce urmareste activitatea placii de retea. |
|
libpcap |
ofera o interfata independenta de sistem ce urmareste traficul pachetelor prin placa de retea. Este folosit de alte utilitare cum ar fi tcpdump si arpwatch |
|
lynx |
browser de web in mod text. Nu poate vizualiza imaginile, dar este foarte folosit pentru navigare pe Internet de la consola Linux. |
|
ncftp |
client de ftp mult imbunatatit. Dintre facilitati mentionam: recursivitate, login automat, istoria comenzilor, etc. Incercati si veti simti diferenta) |
|
rsync |
permite sincronizarea rapida si eficienta pe retea a fisierelor si directoarelor pe diferite calculatoare, transferind doar diferentele dintre acele directoare intr-o forma compresata. |
|
tcpdump |
afiseaza headerele pachetelor pe interfata corespunzatoare placii de retea. Este foare util in cazul unor operatii de securitate sau cind sint probleme cu acea interfata (Vazind headerele pachetelor puteti intui problema) |
|
wget |
browser de web des folosit datorita facilitatilor sale deosebite: poate lucra in background, face download recursiv, poate lucra cu protocoalele http si ftp |
|
Applications/News Aceste pachete sint utile doar in cazul in care aveti nevoie de utilitare pentru grupurile de stiri. Dat fiind faptul ca acest serviciu este mai putin folosit, cel putin la noi, voi trece mai repede peste aceasta sectiune. |
|
|
slrn |
cel mai folosit utilitar pentru newsgroups |
|
tin |
utilitar ce poate fi folosit si pentru remote-login |
|
trn |
un simplu utilitar |
Applications/Productivity |
|
|
ical |
calendar pentru X, cu diferite facilitati (alarma, etc) |
Applications/Publishing |
|
|
groff-gxditview |
pachetul contine programul gxditview, care este folosit la formatarea si vizualizarea documentelor groff in X. De exemplu paginile de manual pot fi citite cu acest program. |
|
lout |
program de formatare a textului asemanator cu LaTeX, cu ajutorul caruia se pot obtine fisiere PostScript |
|
lout-doc |
include documentatia completa pentru lout |
|
sgml-tools |
program de formatare a textului care va permite sa obtineti o varietate de formate: PostScript,dvi, HTML, etc |
|
tetex |
utilitar folosit pentru obtinerea fisierelor .dvi |
|
tetex-afm |
fonturi pentru tetex |
|
tetex-doc |
documantatie completa pentru tetex |
|
tetex-dvilj |
converteste fisierele .dvi in HP PCL (Printer Control Language ) pentru a putea fi tiparite pe imprimante laser HP si compatibile |
|
tetex-dvips |
converteste un fisier .dvi in PostScript si-l trimite direct imprimantei (laser) |
|
tetex-latex |
contine macroul LaTeX, care urmareste eliminarea pe cit posibil a comenzilor de formatare a textului |
|
tetex-xdvi |
ruleaza sub X si permite un preview a fisierelor .dvi |
|
texinfo |
program de formatare a textului folosit de GNU foarte mult la scrierea documentatiilor. De aceea ar fi bine sa-l includeti pe lista pachetelor ce urmeaza a fi instalate, el fiind cerut de mai multe aplicatii. |
Applications/Sound |
|
|
aumix |
controleaza mixerul placii de sunet (CD Player, volume, microphone, etc) |
|
cdp |
CD Player pentru consola. |
|
mikmod |
player pentru fisier .MOD |
|
playmidi |
player de .midi-uri pentru consla |
|
playmidi-X11 |
player de .midi-uri pentru X |
|
sox |
convertor intre diferite formate de sunet |
Base/Kernel |
|
|
kernel-headers |
fisierele header in C care definesc structurile si constantele care sint necesare la compilarea unui program. Acest program trebuie instalat |
|
kernel-ibcs |
permite Linuxului sa ruleze executabile de pe SCO |
|
kernel-source |
codul sursa a intregului kernel. Instalarea acestui pachet nu este obligatorie, dar aveti nevoie de el in cazul in care doriti sa va recompilati kernelul (pentru a-l adapta hardwarelui dvs.) |
Daemons |
|
|
sendmail-cf |
contine fisierele de configurare necesare generarii fisierului sendmail.cf. Aveti nevoie de acest pachet daca doriti sa reconfigurati sendmail-ul, ceea ce se intimpla destul de des |
|
sendmail-doc |
Documentatie pentru sendmail |
|
uucp |
(unix to unix copy) protocol folosit pentru a transfera posta intre doua calculatoare ce ruleaza Linux |
|
Development/Building De aceste pachete aveti nevoie in cazul realizate de dumneoastra, fie ca sint pachete pe care vreti sa le instalati, si nu sint in format .rpm. In general este o idee buna sa includeti aceste pachete pentru a evita viitoare neplaceri. |
|
|
autoconf |
utilitar de configurare a surselor |
|
automake |
utilitar pentru generarea fisierelor Makefile |
|
libtool |
scripturi de configurare automata in vederea construirii unei librarii |
|
make |
compilare si linkeditarea surselor |
|
pmake |
versiune imbunatatita a lui make |
|
Development/Debuggers Debugger-ele sint programe care va arata apelurile de sistem care au loc la executia unui program, fiind folosite atunci cind un program da eroare si nu stiti de ce. |
|
|
ElectricFence |
librarie folosita in programarea C si debugging. La compilare va poate atentiona in legatura cu eventualele probleme aparute la alocarea memoriei |
|
gdb |
unul din cele mai eficiente debuggere pentru C/C++ |
|
strace |
afiseaza pe ecran toate apelurile de sistem ale unui proces in executie |
|
xxgdb |
interfata grafica pentru X a gdb-ului |
Development/Languages |
|
|
basic |
interpretor pentru Basic, un limbaj mai vechi de programare |
|
bin86 |
assambler de care aveti neaparata nevoie daca doriti sa va recomplilati kernelul |
|
blt |
contine comenzi pentru aplicatile scrise in tk (vezi mai jos) |
|
ctags |
utiliatare pentru programatorii ce folosesc limajul C |
|
egcs |
experimantal GNU Compiler System, folosit de multe aplicatii, de obicei merita sa fie instalat |
|
egcs-c++ |
suport C++ pentru pachetul gcc care va fi prezentat mai jos. Pachetul nu include o librarie C++ standard, care trebuie selectata mai jos. |
|
egcs-g77 |
suport Fortran 77 pentru gcc |
|
egcs-oblc |
alte faciltati pentru gcc |
|
f2c |
converteste surse de Fortran in surse de C |
|
fort77 |
driver pentru f2c |
|
gcc |
complilator de C, care nu at trebui sa lipseasca de pe nici un sistem Linux |
|
guavac |
compilator de Java, scris complet in C, si deci portabil pe mai multe platforme |
|
guile-devel |
librarii si headere pentru guile |
|
kaffe |
O masina virtuala construita pentru a executa cod Java |
|
p2c-devel |
programe si headere pentru p2c (transforma surse Pascal in C ) |
|
python-devel |
librarii si headere pentru python(limbaj de programare) |
|
python-docs |
documentatie pentru python |
|
tcl |
Tool Command Language. Un limbaj pentru scripturi foarte popular, folosit pentru a scrie mici aplicatii grafice |
|
tclx |
extensii pentru tcl si tk, oferind suport pentru fisiere, lucru pe retea, liste, etc |
|
tix |
un set de aplicatii pentru tk |
|
tk |
colectie de programe facute sa lucreze impreuna cu tcl, care va permite sa scrieti aplicatii garfice intr-un timp foarte scurt. Acestea vor putea fi folosite si sub Windows si Macintosh |
|
tkinter |
interfata garfica pentru Python, bazata pe tcl/tk, si folosita de foarte multe programe de configurare cu interfata grafica |
|
umbscheme |
interpretor pentru Scheme Programming Language, un limbaj de descris circuite |
|
xlispstat |
implementare a limajului Lisp pentr X Windows |
Development/LibrariesAceste pachete contin in marea lor majoritate librarii si headere ale unor programe pe care le-ati instalat deja. Ele sint concepute pentru development (dezvoltarea unor aplicatii). Daca sinteti incepator, sau daca nu va pasioneaza programarea, nu aveti nevoie decit de citeva pachete mai importante din aceasta sectiune, pe care le vom mentiona mai jos |
|
|
e2fsprogs-devel |
utilitare pentru crearea, verificarea si repararea sistemului de fisiere ext2 |
|
faces-devel |
contine librarii statice pentru xface, un utilitar folosit de programul de mail exmh pentu vizualizarea unor attachmenturi. |
|
gd-devel |
librarii pentru gd, program de manipulat imagini |
|
gdbm-devel |
librarii pentru development-ul bazelor de date. |
|
glibc-debug |
librarii folosite de debuggere atunci cind urmaresc apelurile de sistem dintr-o librarie, nu un program in sine. |
|
glibc-devel |
pachet absolut necesar in cazul in care doriti sa compilati programe cu ajutorul gcc-ului. In general acest pachet trebuie instalat. |
|
glibc-profile |
Alte librarii necesare gcc-ului, de obicei bine de instalat. |
|
gmp-devel |
Librarii, headere si documentatie pentru gmp |
|
inn-devel |
Librarii folosite de programe care comunica cu INN (server de stiri) |
|
libjpeg-devel |
Pachetul include tot ce aveti nevoie pentru a putea dezvolta propriile dumnevoastra aplicatii pentru manipulat jpeg-uri. |
|
libpng-devel |
Headere si librarii folosite doar pentru dezvoltarea programelor ce folosesc PNG (program pentru crearea si manipularea imaginilor PNG - format asemnator gif-ului) |
|
libstdc++-devel |
Implemantarea GNU a librariilor standard C++, folosite pentru dezvoltarea limbajului C++ |
|
libtiff-devel |
Analog libjpeg-ului, dar pentru formate grafice tiff, |
|
libungif-devel |
respectiv gif |
|
ncurses-devel |
Folosit pentru dezvoltarea aplicatiilor bazate pe ncurses(echivalentul librarii conio.h din C pentru dos) |
|
newt-devel |
Librarii pentru newt development |
|
postgresql-devel |
Librarii si headere necesare compilarii aplicatiilor ce comunica direct cu serverul de PostgreSQL |
|
readline-devel |
Dezvolatrea librarii readline |
|
rpm-devel |
Include o librarie C care face mai usoara pentru utilizator manipularea pachetelor rpm, precum si scrierea unor aplicatii grafice pentru instalarea acestora. |
|
slang-devel |
Dezvoltarea librarii slang |
|
svgalib-devel |
Necesar dezvoltarii aplicatiilor ce utilizeaza libraria SVGAlib. Ea este asemanatoare lui graph din C pentru dos, permitind utilizarea ecranului in mod grafic (nu text) fara a fi nevoie de X Windows |
|
xpm-devel |
Permite realizarea aplicatiilor ce pot vizualiza BMP-uri in X |
|
zlib-devel |
Folosit de programele ce utilizeaza zlib (librarie pentru arhivare) |
|
Development/System |
|
|
linuxconf-devel |
Pachetul ofera componente necesare dezvoltarii modulelor linuxconf-ului in afara acestuia. Pachetul este de asemenea utilizat in dezvoltarea aplicatiilor ce folosesc interfata asemanatoare linuxconf-lui (utilitar folosit pentru configurarea linux-ului, cu o grafica prietenoasa) |
|
Development/Tools |
|
|
bison |
generator de analizoare gramatical |
|
byacc |
generator de analizoare gramatical |
|
cdecl |
Traduce din limba engleza in cod -sursa C/C++ declaratii de functii |
|
cproto |
Genereaza prototipurile functiilor definite in fiserul sursa |
|
flex |
generator de analizoare lexical |
|
gettext |
Librarii si utilitare folosite pentru crearea si modificarea unor cataloage in diferite limbi |
|
gperf |
Generator de functii hash (functii care recunosc un cuvint cheie dintr-un set de cuvinte) |
|
indent |
Aranjarea frumoasa a unui codului sursa C |
|
xwpe |
Contine de fapt 4 programe (we, xwe, wpe, xwpe), toate versiuni ale aceluiasi program care pune la dispozitia utilizatorului obisnuit cu scrierea aplicatiilor in Win95 un mediu de programare oarecum familiar) |
Development/Version |
|
|
cvs |
Revision Control System |
|
rcs |
Revision Control System. Este util in cazul unor texte care sint revizuite des, cum ar fi programe, documentatie, imagini, etc |
|
Documentation |
|
|
faq |
Frequently Asked Questions. Este una din cele mai bune surse de informatii despre Linux |
|
gimp-manual |
Manualul Gimp-ului (program de grafica sub X) |
|
howto |
Cea mai buna documentatie de Linux |
|
howto-chinese, etc. |
Aceste pachete contin HOWTO-urile in diferite limbi, precum si cele in limba engleza, dar celelalte formate disponibile sint intr-un alt format decit cel text: dvi html ps sgml |
|
indexhtml |
pagina de index |
|
install_guide |
generalitati despre instalarea Linuxului si citeva idei de inceput |
|
lpg |
LDP Programmers's Guide |
|
man_pages |
paginile de manual indispensabile unui utilizator de linux |
|
nag |
Network Administrator's Guide |
|
rhl_alpha_install_addend_en |
ghid de instalare pe calculatoare cu procesor Alpha |
|
rhl_install-guide_en |
ghid de instalare pe i386 |
|
sag |
System Administrator's Guide |
Extensions/Japanese |
|
|
kterm |
Kanji Terminal Emulator. Foloseste setul de caractere Kanji in locul celor din limga engleza. |
GamesJocuri pe consola Linux. Instalarea lor nu influenteaza cu nimic buna functionare a sistemului. Daca aveti timp, incercati-le. |
|
Libraries |
|
|
aout-libs |
Librarie care va permite rularea executabilelor in format mai vechi a.out (in prezent executabilele sint in format ELF) |
|
gpm |
suport pentru mouse, permite cut si paste, etc |
|
gpm-devel |
va permite realizarea propriilor aplicatii care sa utilizeze mouse-ul. |
|
gsl |
GNU Scientific Library. Contine functi cu un caracter stiintific. |
|
libelf |
permite accesul direct la diferite portiuni din fisierele executabile in format ELF |
|
libgr |
librarie ce permite lucrul cu diferite formate grafice (PGM,PPM,etc); |
|
libjpeg |
librarii si clienti pentru manipularea jpeg-urilor |
|
ligkpeg60 |
idem |
|
libpng |
o colectie de rutine ce permite lucrul cu fisierele in format grafic PNG |
|
libtermcap-devel |
librarii si headere ce permit scrierea aplicatiilor ce acceseaza baza de date termcap. |
|
libtiff |
permite lucrul cu imagini tiff |
|
libungiff |
la fel, pentru gif-uri |
|
ncurses3 |
alta librarie ncurses, de obicei se instaleaza. |
|
p2c |
transforma o sursa Pascal in C |
|
sox-devel |
librarii folosite la compilarea aplicatiilor pe baza de sox (convertor de formate audio) |
|
svgalib |
libraria ce permite lucrul cu ecranul in mod grafic |
NetworkingIn aceasta sectiune gasiti servere, clienti si daemoni folositi in lucrul pe o retea. Pentru incepit sa lamurim citeva notiuni: TCP- Transfer Control Protocol - protocol ce sta la baza celor mai multeservicii pe retea. El trimite un pachet, si asteapta raspuns de la celalalt capat al conexiunii UDP- User Datagram Protocol - Pachetul este trimis, dar nu mai verifica daca a ajuns client- program care se conecteaza la un server, oferindu-va accesul la acel serviciu daemon- program care ruleaza in background, avind grija de un anumit serviciu. |
|
|
biff |
client mai vechi, ce va poate anunta atunci cind primiti posta noua. A fost pe parcurs inlocuit de alti clienti |
|
bootparamd |
permite incarcarea sistemului pe statii fara hard-disk direct de pe server |
|
finger |
protocol care pune la dispozitia utilizatorilor informatii despre ceilalti utilizatori, de pe reteaua locala, sau de pe alte retele |
|
ftp |
client de ftp pentru linia de comanda. Ftp( File Transfer Protocol) este un protocol folosit pentru transferul de fisiere, foarte des utilizat |
|
netkit-base |
include ping si ietd, doua programe foarte des folosite pe retele. |
|
ntalk |
contine un client si un daemon de talk. (cu ajutorul lui puteti 'vorbi' pe internet cu alti utilizatori) |
|
pidentd |
daemon care afla numele utilizatorului care a deschis o anumita conectie TCP |
|
routed |
folosit pentru intretinerea routelor pe o retea. Routele sint reguli, sau 'cai de acces' a pachetelor intre 2 calculatoare. |
|
rsh |
o colectie de programe ce permite logarea pe alt server |
|
rusers |
serverul si clientul de rusers (ambele incluse in acest pachet) permit utilizatorilor sa afle cine este logat pe diferite calculatoare din reteaua locala |
|
rwall |
clientul de rwall permite trimiterea unor mesaje utilizatorilor de pe un calculator-destinatie. Serverul de rwall nu este initial pornit pe sistemeleRedHat, asa ca daca veti dori sa folositi acest serviciu, va trebui sa il porniti dumnevoastra |
|
rwho |
va arata toti utilizatorii de pe toate calculatoarele de pe reteaua interna care ruleaza daemonul de rwho |
|
samba |
client si server de SMB - serviciu foarte important oferit de Linux, ce permite accesul de pe statiile cu Windows la anumite directoare -stabilite de dvs. bineinteles- de pe serverul de Linux. Puteti rula de exemplu un program direct de pe server, fara sa va ocupe loc pe statii, fara sa va fie teama ca vi l-ar putea sterge cineva |
|
telnet |
client si server pentru logarea pe alte retele. Este foarte popular pe toate retelele, cu toate ca nu este sigur din punct de vedere al securitatii. |
|
tftp |
Trivial File Transfer Protocol - folosit de obicei pentru a boot-a de pe statiile fara hard-disk. Masurile de securitate sint slabe, si nu ar trebui folosit decit daca este neaparata nevoie. |
|
timed |
acceseaza data de pe un server pe o statie locala |
|
ypbind |
folosit pe sisteme care se comporta ca niste clienti NIS |
|
ytalk |
extensie a protocolului talk, care permite conversatia intre mai multi utilizatori |
|
Networking/Admin |
|
|
anonftp |
Pachetul contine fisierele necesare pentru a permite accesul ftp anonymous pe calculatorul dvs. (adica oricine se poate loga prin ftp fara a avea cont, folosind contul anonymous, si de cele mai multe ori, adresa sa de emailca parola) |
|
caching-nameserver |
include fisiere de configurare pentru a va face sistemul sa se comporte ca server de nume (acest lucru poate duce la marirea vitezei, prinrezolvarea mai rapida a unor nume (transformarea lor in ip-uri) |
|
nfs-server-clients |
Client de NFS (Network File System) |
|
tcp-wrappers |
Cu ajutorul acestui pachet puteti monotoriza si filtra cereri sin afara pentru anumite servicii de retea: talk, telnet,ftp, finger, etc |
Networking/Daemons |
|
|
amd-utils |
contine amd-ul si citeva pachete aditionate. Amd este varianta Berkeley(distribuie de Unix) a daemonului de automount |
|
apache |
Server de web, foarte popular. |
|
apache-devel |
Contine sursele de Apache si librarii necesare dezvoltarii aplicatiilor care il folosesc |
|
autofs |
permite montarea automata a unor device-uri si demontarea lor automata daca nu mai sint folosite dupa un anumit timp |
|
bind |
contine serverul de named - folodit pentru a transforma adresele de IP in nume, si invers |
|
bootp |
Server pentru protocolul bootp care permitem obtinerea automata a unui IP de catre un calculator de la un server de DHCP |
|
cleanfeed |
filtru pentru serverul INN (stiri) |
|
dhcp |
serverul de dhcp (Dynamic Host Control Protocol) |
|
gated |
demon de rouatare care poate lucra cu mai multe protocoale |
|
imap |
server de POP3 (Post Office Protocol) cu ajutorul caruia va puteti citi posta de pe alte servere, fara a avea un cont de shell |
|
inn |
Server de stiri, probabil nu veti avea nevoie de el |
|
intimed |
server care 'spune' tuturor calculatoarelor de pe acea retea data. Este folosit pentru a sincroniza data tuturor statiilor. |
|
mars_nwe |
emulator de server Novell. |
|
mod_perl |
modul pentru serverul Apache cu ajutorul caruia puteti folosi limbajul perl in fisierele html |
|
mod_php |
idem, pentru php |
|
mod_php3 |
idem, pentru php3 |
|
nfs_server |
server de nfs, cu ajutorul caruia puteti exporta diferite sisteme de fisiere pe alte calculatoare |
|
portmap |
se ocupa de conectiile RPC, folosite de diferite protocoale cum ar fi NFS, NIS |
|
ppp |
daemon si documantatie de ppp (Point to Point Protocol) - aveti nevoie de el in cazul cind doriti sa va conectati la un alt calculator prin modem |
|
squid |
proxy server pentru clienti de web. Nu aveti nevoie de el decit daca stiti cu adevarat ce faceti ;) |
|
squid-novm |
versiune de squid care foloseste mai putina memorie novm=No Virtual Memory. |
|
ucd-snmp |
Derivat al SNMP (Simple Network Management Protocol) folosit uneori pentru administrarea retelei si a conturilor |
|
wu-ftpd |
server de ftp. |
|
xntp3 |
daemon si utiliare pentru a va sincroniza calculatorul cu standardul de data UTC |
|
ypserv |
server de NIS ce permite distribuirea pe retea a hostname-ului si alte informatii de acest gen |
Networking/Development |
|
|
bind-devel |
include fisiere si librerii necesare dezvoltarii pachetului bind. |
|
Networking/News |
|
|
inews |
program folosit de unele utilitare de stiri |
|
Networking/Utilities |
|
|
bind-utils |
utilitare care va permit sa aflati ip-ul unui host si alte programe de interogare a unui server de nume |
|
comanche |
COnfiguration MANager apaCHE - program de configurare a serverului de web Apache |
|
dip |
utilizat pentru a stabili o conexiune prin modem |
|
fwhois |
aflati informatii despre utilizatori din intreaga lume |
|
ipxutils |
utiliare necesare configuratii intefetelor sau a retelelor IPX de sub Linux |
|
ltrace |
ruleaza un program specificat pina la terminarea sa si intercepteaza apelurile catre librariile dinamice din sistem, precum si semnalele primite de acel program in timpul executiei |
|
mgetty |
permite logarea prin intermediul unei linii seriale |
|
mgetty-sendfax |
include suport pentru fax (la trimitere si primire) |
|
mgetty-voice |
utilitar pentru fax sub X |
|
nc |
NetCat este un client pentru retea ce poate deschide o conectie tcp pe un port arbitrar, asculta pe un anumit port, etc |
|
ncpfs |
program de configurare a sistemului de fisiere ncpfs (NCP este protocolul folosit de clientii Novell NetWare pentru a se conecta la servere de NetWare) |
|
rdate |
puteti accesa data si ora de pe alt calculator din retea. |
|
rdist |
pastrati copii identice ale unor fisierepe mai multe host-uri |
|
traceroute |
afiseaza 'drumul' packetelor TCP/IP pina la destinatie pe interfata specificata |
|
ucd-snmp-devel |
librarii pentru aplicatii pe baza de ucd (administrare de retea) |
|
ucd-snmp-utils |
utilitare pentru ucd-snmp |
|
yp-tools |
o implementare a clientilor de NIS pentru linux |
ShellsIn mare, un shell este in interpretor de comenzi, cu multe alte facilitati. Pentru cei obisnuiti cu Dos-ul, shell-ul indeplineste toate functiile command.com-ului. |
|
|
mc |
(Midnight Commander) un shell grafic, seamana foarte mult cu Norton Commander din Dos, cu multe alte facilitati cum ar fi: ftp, lucrul cu fisiere html, pachete rpm, etc |
|
pdksh |
(Public Domain Korn Shell) - o reimplementare a ksh, un shell care nu prea mai este folosit. |
|
zsh |
o versiune modificata a sh-ului. Include facilitati din alte shelluri cum ar fi : bash, csh, etc |
Utilities/ArchivingPrograme de arhivare dintre care bzip2 si zip-ul sint cele mai folosite, lha si arj-ul fiind mai vechi si cu performante mai scazute |
|
Utilities/Console |
|
|
open |
ruleaza o comanda pe o consola virtuala specificata de utilizator, sau pe prima consola pe care o gaseste libera. |
|
SVGATextMode |
Permite controlul in detaliu a modului text al consolei Linux (mai multe sau mai putine caractere, diferite fonturi, etc); |
|
vlock |
blocheaza terminalul curent, sau intregul sistem de console virtuale pina cind este introdusa parola utilizatorului care a lansat vlock-ul, sau a root-ului in cel de-al doilea caz |
Utilities/File |
|
|
git |
browser de fisiere, permite urmarirea proceselor, are un editor hex/ascii, etc |
|
lsck |
listeaza lock-urile pe care le fac procesele |
|
lsof |
listeaza fisierele deschise de procese |
|
macutils |
set de programe pentru lucrul cu fisiere de pe Macintosh |
|
mtools |
utilitare pentru accesarea disketelor ms-dos fara a fi montate. |
|
sharutils |
utilitare pentru codarea si decodarea fiserelor text sau binare intr-un format text special, folosite mai ales acolo unde trimiterea attachment-urilor prin mail este mai dificila sau nu este posibila deloc |
|
smbfs |
programe pentru montarea fisierelor de sistem de pe un server de SMB |
|
symlinks |
verifica posibilele probleme ale linkurilor simbolice |
|
tree |
echivalentul comenzii dos 'tree' |
Utilities/Printing |
|
|
mpage |
formateaza mai multe pagini de text ASCII intr-un singur document de tip PostScript si suporta mai multe optiuni pentru tiparirea acestuia. |
Utilities/System |
|
|
adjtimex |
permite setarea ceasului cu precizie |
|
apmd |
Advanced Power Management Daemon- va avertizeza cind bateria din BIOS este aproape terminata |
|
awesfx |
utilitare pentru driverul de sunet AWE32. Nu aveti nevoie de el decit daca aveti o astfel de placa |
|
control-panel |
Un menu din care se lanseaza utiliatare grafice de configurare |
|
dump |
folosit pentru a face backup la o partitie ext2 |
|
ext2ed |
editor ext2. Este foarte periculos sa va jucati cu asa ceva, de preferabil sa nici nu-l instalati. |
|
glint |
Graphical Linux INstalation Tool – utilitar grafic pentru instalarea rpm-urilor |
|
helptool |
interfata grafica pentru man-uri si celelate documente din /usr/doc |
|
ipfwadm |
utilitar pentru firewall si accounting. Firewall-ul este o masura de securitate in plus, in cadrul caruia puteti specifica de unde au voie sa intre si/sau sa iasa din/in exterior pachete. Puteti specifica si alte optiuni cum ar fi porturi, protocoale, etc |
|
kernelcfg |
utilitar grafic pentru configurarea kernelului |
|
lpr |
server pentru lucrul cu imprimanta |
|
mkdosfs-ygg |
puteti crea un sistem de fisiere ms-dos vfat |
|
mkisofs |
folosit pentru inscriptionarea CD-urilor |
|
modemtool |
interfata grafica pentru configurarea modemului |
|
netcfg |
interfata grafica pentru configurarea retelei |
|
popt |
librarie C folosita de programele care isi iau parametri de la linia de comanda, probabil veti avea nevoie de ea . |
|
printtool |
interfata grafica pentru configurarea imprimantei |
|
procinfo |
pachet care va permite sa aflati informatii importante de cele mai multe ori din /proc |
|
raidtools |
pachetul permite instalarea si intretinerea unui program de tip RAID (program de autentificare) |
|
rhbackup |
puteti face backup-uri locale sau pe alte calculatoare |
|
rsh-printfilters |
filtru pentru tiparirea la imprimanta a diferitelor formate |
|
rhsound |
permite modulelor de sunet sa se incarce la boot-are si sa isi pastreze setarile dupa reboot-are |
|
sliplogin |
folosit pentru stabilirea unei conexiuni SLIP (pe portul serial) |
|
sndconfig |
interfata grafica pentru setarea placii de sunet. Nu toate placile sint recunoscute de acest utilitar, asa ca daca nu reusiti, nu disperati. Sint si alte metode) |
|
statserial |
afiseaza o tabela a semnalelor pe porturile seriale standard, lucru care va poate ajuta atunci cind aveti probleme cu portul serial sau cu modemul |
|
swatch |
urmareste log-urile din sistem, si va anunta atunci cind gaseste o linie care se potriveste cu un parametru dat de dumnevoastra |
|
taper |
program de realizat back-up pe benzi |
|
timetool |
interfata grafica pentru setarea datei si a orei |
|
tksysv |
interfata grafica ce va permite sa alegeti ce servicii trebuie pornite automat in fiecare runlevel |
|
tunelp |
configurarea driverului pentru portul paralel |
|
usernet |
aplicatii pentru controlul intefetelor de retea. Utilizatorul poate da jos o astfel de interfata, sau o poate 'ridica' |
Utilities/Terminal |
|
|
dialog |
utilitar care permite construirea unor interfete in mod text, putind fi accesat din scripturi |
|
screen |
permite mai multe logari pe acelasi terminal. Este folosit atunci cind va logati de pe o statie care nu permite multi-tasking |
|
Utilities/Text |
|
|
diffstat |
statistici asupra unui patch generat de diff |
|
faces |
folosit mai ales cu exmh (client de posta) |
|
faces-xface |
face pentru X |
|
ispell |
program de spelling |
|
m4 |
interpretor de scripturi |
|
mawk |
program pentru procesare text |
|
nenscript |
filtru pentru tiparire. Poate converi un document ASCII in PostScript |
|
patch |
este folosit la patch-uirea programelor |
|
perl-MD5 |
modul de perl |
|
rgrep |
grep recursiv. Grep este un program care va filtreaza un fisier (sau stdin) in functie de parametri pe care i-ati introdus. De exemplu daca vreau sa vad toate liniile din fisierul packages ce contin cuvintul Linux : ~>$grep Linux packages. |
X11 |
|
|
urw-fonts |
Fonturi PostDcript |
|
xinitrc |
contine scriptul pentru lansarea X-ului, folosit si de comanda 'startx' |
X11/Amusements |
|
|
multimedia |
contine XPlayCD si XMixer - player pentru CD si mixer sub X |
|
xbanner |
permite modificarea atit a background-ului din X Windows cit si a celui folosit de xdm in fereastra de login din X (in cazul in care logarea in cont se face din X) |
|
xearth |
seteaza ca background Globul Pamintesc. Se roteste o data in timp de 24 ore si are marcate toate orasele importante |
|
xfishtank |
ecranul devine un acvariu animat plin de pesti exotici |
|
xsnow |
cind il lansati, va incepe sa ninga peste ferestrele dumnevoastra, si din cind in cind va trece si Mos Craciun pe acolo) |
X11/Applications |
|
|
gimp |
program profesional de grafica cu nenumarate posibilitati de tranformare, retusare si prelucrare a imaginilor. Merita incercat :) |
|
gimp-data-extras |
packetul nu este necesar pentru rularea GIMP-ului, dar instalarea acestui pachet il face mai atragator |
|
gimp-devel |
librarii pentru scrierea de plugin-uri si extenstii pentru GIMP |
|
gimp-libgimp |
librarii ce permit comunicarea dintre GIMP si alte aplicatii |
|
gv |
se bazeaza pe un program mai vechi numit ghostscript care permite navigarea prin documente PostScript si PDF |
|
ImageMagick |
Program pentru vizualizat si convertit imagini sub X |
|
netscape-common |
fisiere folosite atit de Netscape Navigator cit si de Netscape Communicator |
|
netscape-communicator |
Cel mai bun browser de Web, suporta cele mai noi standarde HTML, Java, JavaScript. |
|
netscape-navigator |
la fel ca si N. Communicator, fara a avea clienti de stiri si de mail |
|
transfig |
utilitare pentru crearea documentelor TeX |
|
usermode |
citeva utilitare garfice pentru a ajuta utilizatorii sa acceseze discheta, sa-si schimbe numele, numarul de telefon, etc |
|
x3270 |
emuleaza un terminal IBM3270 |
|
xanim |
viewer de gifuri animate |
|
xfm |
file manager pentru X, ideea de baza este asemanatoare Explorerului din Win95 |
|
xgopher |
client de gopher - serviciu foarte rar folosit |
|
xloadimage |
incarca imagini in ferestre de X, le poate pune ca background, etc |
|
xmorph |
creati animatii intre 2 imagini diferite |
|
xpaint |
Program pentru desen in X |
|
xpdf |
viewer mic si eficient pentru documente PDF |
|
xrn |
client de stiri sub X |
|
xterm-color |
xterm (emulator al unui terminal virtual VT100 sub X ) color |
|
xv |
viewer de imagini in numeroase formate, mic si usor de folosit, cu rezultate deosebite . Merita incercat |
|
xwpe-X11 |
include xwpe si xwe din pachetul xwpe (mentionat mai sus) specifice X-ului. |
X11/GamesJocuri pentru X. Incercati-le singuri, n-aveti ce strica) |
|
X11/Libraries |
|
|
gnome-core |
librarii si programe de baza necesare instalarii GNOME-ului (vezi ultima sectiune) |
|
gtk+ |
librarii pentru X scrise initial pentru GIMP (program de grafica), acum folosite si de alte aplicatii |
|
gtk+-devel |
librarii di headere pentru development |
|
ImageMagick-devel |
Include librarii pentru a va permite sa realizati propriile aplicatii folosind ImageMagick-ul |
|
imlib |
librarie folosita de X pentru lucrul cu imagini |
|
imlib-cfgeditor |
va permite sa controlati modul in care imlib-ul foloseste culorile |
|
imlib-devel |
Librarii, headere si documentatie pentru imlib |
|
nls |
folosit de programe mai vechi(eg Netscape 3.0) |
|
Xaw3d |
adauga un aspect tridimensional aplicatiilor |
|
Xaw3d-devel |
librarii si headere pentru Xaw3d |
|
xpm |
Vizualizeaza bitmap-uri |
|
X11/Shells |
|
|
mcserv |
Un server de mc permitind accesul la fisierele de pe alt calculator prin intermediul mc-ului |
|
tkmc |
versiune a mc-ului pentru X, scris in tk (am vorbit despre tk in sectiunea Development/Languages) |
X11/Utilities |
|
|
ee |
Electric Eyes - image viewer |
|
gnome-linuxconf |
Interfata grafica pentru linuxconf |
|
mgetty-viewfax |
Vizualizare faxuri pus facilitati de zoom in si zoom out (marirea si micsorarea imaginii) |
|
mkxauth |
ajuta la crearea si intretinerea fisierului Xauthority folosit la autentificarea din X |
|
moonclock |
afiseaza ora pe un fundal cre depinde de faza in care sa afla luna in acea zi |
|
procps-X11 |
utilitare pentru monotorizarea proceselor |
|
rxvt |
emuleaza un terminal in X Windows |
|
Xconfigurator |
Program de configuare a X-ului. De obicei acesta este programul pe care il rulati inainte de a lansa pentru prima data X-ul |
|
xcpustate |
indica cit de folosit este procesorul la un moment dat |
|
xdaliclock |
ceas digital pentru X |
|
xlockmore |
blocheaza sesiunea de X cit timp sinteti plecat |
|
xmailbox |
va anunta cind primiti posta noua |
|
xosview |
un grafic ce indica nivelul de utilizare a resurselor sistemului la un moemnt dat: CPU, RAM, placa de retea, etc |
|
xscreensav |
screen-savere |
|
xsysinfo |
grafic ce va arata cum evolueaza gradul de folosire a resurselor fizice |
|
xtoolwait |
lanseaza un program si asteapta sa i de aloce o fereastra, fiind folosit in scripturi ce ruleaza programe sub X |
|
xwpick |
alegeti o imagine dintr-o fereastra a X-ului si xwpick-ul o salveaza in ce format doriti dumnevoastra |
X11/Window Managers |
|
|
AfterStep |
Manager de X Windows ce ofera posibilitati diverse de configurare a desktopului si utilitare care nu crapa. |
|
AfterStep-APPS |
Citeva applet-uri ce pot fi incluse in modului Wharf folosit de citeva window managere, cum ar fi AfterStep sau WindowMaker |
|
AnotherLevel |
Fisiere de configurare a desktopului. Acesta devine usor de configurat copiind fisierul /etc/X11/AnotherLevel/fvwm2rc.defines in contul utilizatorilor, si modificind acolo atributele sale. |
|
fvwm |
Window Manager mic si rapid, asemanator la interfata cu Win95 |
|
fvwm2 |
citeva utilitare in plus fata de fvwm |
|
fvwm2-icons |
iconitze si bitmap-uri pentru fvwm si fvwm2 |
|
WindowMaker |
Manager de X11, asemanator la aspect cu AfterStep-ul Este rapid si relativ mic, usor de configurat, cu o interfata simpla si eleganta. |
|
wmaker_conf |
Utilitar scris in gtk++ pentru configurarea WindowMaker-ului, usor de folosit, oferind un control destul de mare asupra aspectului managerului |
|
wmconfig |
(Window Manager Configurator) - va creaza fisierele de configurare pentru diferite managere: fvwm, fvwm2,AfterStep, IceWM, KDE |
|
X11/XFree86 |
|
|
X11R6-contrib |
O colectie de programe pentru X, continind xedit (editor de texte),xeyes (animatie), xman, xcalc( calculator) si alte aplicatii utile. |
|
XFree86 |
o intefata grafica complexa, punind la dispozitia utilizatorilor un sistem de ferestre, clienti, etc, fiind folosit pe cele mai multe platforme Unix.Pachetul contine fonturile de baza, programe si documentatie pentru o statie de lucru X. Retineti ca acest pachet nu va ofera serverul de X, acesta gasindu-se in alt pachet. |
|
XFree86-100dpi-fonts |
Fonturi folosite pe sistemele Linux, in special pe cele a caror componente hardware permit rezolutii mari. |
|
XFree86-75dpi-fonts |
Fonturi pentru rezolutii mai mici |
|
XFree86-devel |
Librarii si documentatie pentru dezvoltarea aplicatiilor ce ruleaza ca un client de X |
|
XFree86-ISO8859-2 |
Colectie de Fonturi (Central European) |
|
XFree86-ISO8859-2-100dpi-fonts |
idem |
|
XFree86-ISO8859-2-75dpi-fonts |
idem |
|
XFree86-ISO8859-2-Type1-fonts |
idem, ultima versiune. |
|
XFree86-ISO8859-9 |
Colectie de fonturi turcesti |
|
XFree86-ISO8859-9-100dpi-fonts |
idem |
|
XFree86-ISO8859-9-75dpi-fonts |
idem |
|
XFree86-libs |
contine librariile de care au nevoie cele mai multe aplicatii X |
|
XFree86-XF86Setup |
program grafic pentru configurarea serverului XFree86 |
|
XFree86-Xnest |
server de X care ruleaza zintr-o singura fereastra |
|
XFree86-Xvfb |
Virtual Framebuffer X Server |
|
X11/gnome |
GNOME - GNU Network Object Model Environment |
|
gnome-libs |
Librarii necesare daca vreti sa rulati GNOME |
|
gnome-libs-devel |
Librarii pentru dezvoltarea aplicatiilor GNOME |
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 132
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
