Echipamentul intermediar

Echipamentul intermediar

Specificatia HTTP defineste trei forme de sisteme intermediare: proxy, gateway si tunel (vezi fig sisteme intermediare HTTP, cap 1). Un proxy actioneaza in numele altor clienti si prezinta cererile de la alti clienti la server. Exista mai multe scenarii care implica utilizarea unui proxy. Intr-unul dintre scenarii proxy actioneaza ca intermediar, printr-un firewall. In acest caz serverul trebuie sa-si faca autentificarea catre firewall prntru a stabili conexiunea cu agentul proxy. Proxy accepta raspunsurile, dupa ce au fost trecute prin firewall. Un alt scenariu presupune tratarea versiunilor diferite de HTTP. Daca clientul si serverul executa versiuni diferite de HTTP, atunci proxy poate implementa ambele versiuni si efectua maparile necesare. Un gateway este un server care se prezinta pentru client ca si cum ar fi serverul de origine. Actioneaza in numele altor servere care s-ar putea sa nu poata comunica direct cu clientul. Exista mai multe scenarii in care pot fi utilizate serverele. Ca si in cazul proxy, gateway va administra transferurile prin firewall. In acest caz clientul se autentifica pentru proxy, care apoi poate transfera cererea catre server. Un alt scenariu obisnuit apare in cazul lucrului cu un server non-HTTP. Browserele au inglobate capacitatea de a contacta si servere care folosesc protocol diferit de HTTP, cum ar fi servere FTP sau Gopher. Aceasta facilitate de multiprotocol poate fi oferita si de un gateway. Un tunel este un simplu releu intre doua conexiuni TCP. Mesajele HTTP sunt transferate neschimbate, ca si cum ar exista o singura conexiune HTTP intre agentul utilizator si serverul de origine. Tunelurile se folosesc atunci cand exista sistem intermediar intre client si server, dar sistemul nu se implica in continutul mesajelor. Sa vedem acum un alt mod de lucru pentru HTTP. Un cache este o facilitate de memorare a cererilor anterioare si a raspunsurilor, pentru a se putea trata cereri noi. Daca soseste o noua cerere care foloseste o cerere memorata, atunci se poate lua din cache raspunsul memorat, in loc de un nou acces la resursa indicata de URL. Cache-ul poate fi la client sau pe server sau pe un sistem intermediar diferit de cel tunel. In fig 1, un server a pus in cache o tranzactie cerere/raspuns, astfel ca cererea noua corespunzatoare de la client nu mai trebuie sa parcurga intregul lant la serverul de origine; in locul acestuia tratarea se face la serverul cache. Nu toate tranzactiile pot fi puse in cache si un client sau un server pot decide ca anumite tranzactii sa poata fi pastrate in cache doar un timp dat.