ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BOLINTIN DEAL, JUDETUL GIURGIU

Beneficiar: Consiliul Local al Comunei Bolintin Deal

Baza proiectarii: Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul si HGR 525/1996 republicat 2002 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism

Elemente legislative conexe

Codul Civil.

Legea nr. 50/2001 a amenajarii teritoriului si a urbanismului;

Legea nr. 18/1991 a fondului funciar.

Legea nr.50/1991 cu modificarile si completarile ulterioare privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor si completari.

Legea nr. 98/1994 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele legale de igiena si sanatate publica.

Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii.

Legea nr. 137/1995 cu modificarile si completarile ulterioare privind protectia mediului.

Legea nr. 7/1996 privind cadastrul si publicitatea imobiliara.

Legea nr. 26/1996 - Codul silvic.

Legea nr. 107/1996 a apelor..

Legea nr. 33/1996 exproprierea pentru cauza de utilitate publica.

Legea nr. 54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor.

Legea nr. 82/1998 pentru aprobarea O.G. nr. 43-1997 privind regimul juridic al drumurilor.

Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia.

Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a- zone protejate.

Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National - Sectiunea a IV-a: Reteaua de localitati

Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.

Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Conventiei europene a peisajului, adoptata la Florenta la 20 octombrie 2000.

H G R nr. 162 / 2002 privind depozitarea deseurilor

OUG nr.12/1998 privind transportul pe caile ferate romane.

Ordinul M.L.P.A.T nr. 13N/1999 de aprobare a Ghid privind metodologia de elaborare si continutul cadru al Planului Urbanistic General;

de mediu la planurile de urbanism si de amenajarea teritoriului;

Ordinul MTCT nr. 1430/12005 pentru aprobarea "Norme metodologice de aplicare a Legii 50/1991 privind autorizarea lucrarilor de constructii".

Ordinul nr. 34/N/M 30/3422/4221 din 1995 al MLPAT, MI, MAPN, SRI, pentru aprobarea "Precizarilor privind avizarea documentatiilor de urbanism si amenajarea teritoriului, precum si a documentatiilor tehnice pentru autorizarea constructiilor".

Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 536/1997 pentru aprobarea "Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei".

Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 45/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor.

Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 46/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice.

Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 47/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind amplasarea lucrarilor edilitare, a stalpilor pentru instalatii si a pomilor in localitatile urbane si rurale.

Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 49/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea si realizarea strazilor in localitatile urbane.

Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 50/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea si realizarea strazilor in localitatile rurale.

Ordinul Ministerului de Interne nr. 791/1998 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare si autorizare privind prevenirea si stingerea incendiilor.

Ordinul Ministerului de Interne nr. 775/1998 pentru aprobarea Normelor generale de prevenire si stingere a incendiilor.

Ordinul M.L.P.A.T. nr. 1270/1999 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a H.G. nr. 577/1997 pentru aprobarea Programului privind pietruirea drumurilor comunale, alimentarea cu apa a satelor, conectarea la reteaua de electrificare si la retelele telefonice, astfel cum a fost modificat prin H.G. nr. 211/1999.

Proiectant: INCD URBANPROIECT Bucuresti

Data: mai 2007

1.2. Obiectivele lucrarii

Prezenta lucrare este intocmita in conformitate cu lesilatia in vigore si politica de dezvoltare urbana a comunei BOLINTIN DEAL. Obiectivele pe termen mediu (5- 10 ani) de dezvoltare ale administratiei comunale prevad:

Realizarea unor noi lotizari destinate construirii de noi locuinte pentru satisfacerea cererii in comuna Bolintin-Deal;

Dezvoltarea economica a comunei in sectorul secundar si tertiar, prin propunerea extinderii zonelor industriale, depozitare si servicii;

Realizarea unei retele de distribuire apa potabila si a retelei de canalizare;

Crearea unor zone de servicii care sa rapsunda cerintelor locuitorilor din bolint-deal si celor ce locuiesc in zonele invecinate;

Modernizarea si extinderea retelei stradale.

Odata cu stabilirea directiilor de dezvoltare in perspectiva ale localitatilor componente ale comunei, lucrarea va trebui sa dea raspuns si problemelor imediate cu care se confrunta Consiliul local, in special determinarea categoriilor de interventie, permisiuni si restrictii, necesitati de prima etapa.

1.3.        Surse documentare

In scopul intocmirii prezentei documentatii au fost cercetate o serie de surse documentare referitoare la contextul teritorial si stadiul actual al dezvoltarii comunei Bolintin deal:

Plan de amenajarea teritoriului judetean - GIURGIU, elaborat de INCD Urbanproiect;

PUG comuna Bolintin Deal elaborat de SC Rotaco SRL, 2000;

Proiect infiintare retea distributie gaze naturale, elaborat de S.C. P.T.C.N. MEDIAS, 2006;

Suportul topografic pus la dispozitie de catre Primaria comunei Bolintin Deal;

Alte informatii puse la dispozitie de Primaria comunei Bolintin Deal.

2.1 Incadrarea in teritoriu

Comuna Bolintin-Deal este situata in nordul judetului Giurgiu, la o distanta de 60 km de orasul Giurgiu , respectiv 20 km fata de Municipiul Bucuresti.

Comuna Bolintin-Deal se ivecineaza cu la vest cu comunele: Ulmi si Bolintin Vale, la sud cu comuna Ogrezeni, iar la est cu comuna Ciorogarla.

Comuna Bolintin-Deal are o populatie totala de 6197 locuitori, iar din punct de vedere administrativ-teritorial are urmatoarea componenta:

Bolintin-Deal - resedinta de comuna

Mihai Voda -sat component

Localitatea Bolintin-Deal, care este resedinta de comuna, are principalele functii social-economice, administrative, agricole, la nivel de comuna.

Zonarea agroeconomica in raport cu pretabilitatea folosintelor fondului funciar include comuna Bolintin-Deal in zone cu functiuni dominant agricole, cu zone specializate in cultura mare.Comuna Bolintin-Deal are activitati comerciale, din sfera mici industrii si a depozitelor. Comuna Bolintin-Deal avand avand in perspectiva posibilitati de dezvoltare a unor noi functiuni economice, in special de mica industrie si servicii.

Accesul rutier spre comuna Bolintin-Deal se realizeaza prin :

A1 autostrada Bucuresti - Pitesti (care vine de la Bucuresti si strabate teritoriul comunei la nord spre Pitesti);

- DJ 601 de la Bucuresti;

- DJ 401A in continuarea DJ 123 spre Bolintin Vale de la est la vest;

- DC 148 spre Gradinari, la sud .

Comuna Bolintin-Deal, in prezent, nu are acces direct la reteaua de cai ferate, fiind prinsa intre magistrala Bucuresti-Videle-Alexandria-Craiova si linia secundara Bucuresti-Titu-Pitesti-Ramnicu Valcea-Sibiu.

2.2 Elemenete ale Cadrului Natural

2.2.1 Asezare Geografica

Relieful dominant este cel de campie inalta, denivelarile fiind marcate de prezenta albiilor raurilor.

Cadrul natural al comunei este caracterizat de o terasa extinsa in zona de albie majora a Argesului, brazdata de la nord la sud-est de paraul Sabar avand un regim semipermanent, in perioada ploilor cu o albie imbatranita si foarte meandrata.

Localitatea Bolintin-Deal s-a dezvoltat in zona de campie, satul Mihai Voda apartinand din punct de vedere administrativ de comuna Bolintin-Deal, s-a dezvoltat pe partea stanga a paraului Sabar in parte sudica a teritoriului comunei la zona de contact dintre lunca si campie. Altitudinea medie in zona construita este de circa 90 m.

Reteaua hidrografica este tributara Argesului. Ea este formata din raul Sabar care limiteaza intravilanul localitatii Mihai Voda la sud-vest si raul Arges.

2.2.2 Relieful

Relieful dominant este cel de campie inalta ondulata si inclinata de la nord- vest spre sud-est, altitudinea fiind cuprinsa intre 104 m in nord si 98 m in sud denivelarile fiind marcate de prezenta albiilor raurilor.

Geomorfologic, cadrul natural al comunei este caracterizat de o terasa extinsa in zona de albie majora a Argesului bazata de la nord - est de paraul Sabar avand un regim semipermanent, activizat in perioada ploilor cu o albie imbatranita si foarte meandrata.

Fragmentarea reliefului este redusa avand valori de 0,50 - 1.0 Km/Km² pante line. Patura de loess care acopera campia in acdrul terotoriului studiat este groasa de cica 10 metri ceea ce face ca preezenta crovurilor sa fie frecvent intalnita.

Zona Arges- sabar are o inclinare generala nord- vest sud-est si o latime care variaza intre 4 si 7 Km cu microrelief caracteristic cu balti, beciuge, albii parsite si terenuri mlastinoase. Depozite din lunca sunt aluvionare si prezinta o mare varietate texturala de la nisip la argila.

Localitatea Bolintin Deal s-a dezvoltate in zona de campie, Satul Mihai Voda apartinand dein punct de vedere admisitrativ de comuna Bolintin Deal s-a dezvoltat pe partea stanga a paraului Sabar in partea sudica a teritoriului comunei la zona de contact dintre lunca si campie. Altitudinea medie in zona construita este de cca. 90m.

2.2.3 Geologie

Din punct de vedere geologic comuna Bolintin deal se afla in zona depozitelor de lunca de varsta cuaternara, acestea fiind alcatuite din materiale aluvionare transportate si depuse de raul Arges in etape succesive si in functie de evolutia si modificarile conditiilor hidrodinamice.

Cuaternarul este reprezentat prin seriile Pleistocen si Holocen, astfel:

Pleistocenul superior, reprezentat prin depozite loessoide apartinand campiei si terasei inferioare. Tot pleistocenul superior ii este atribuit si complexul pietrisurilor de Colentina cu o mare extindere in zoona teraselor Argesului (paleofluviul Arges);

Holocen superior, constituit din depozite leossoide alcatuite predominat din prafuri argiloase cenusii - galbui si aluviunile din baza luncilor. Depozitele argilos - nisipoase de lunca (aluviuni comprensibile) reprezentand o alternanta de argile nicipoase, prafuri si nisispuiari, intre care exista treceri gradate, neputandu-se stabili limite precise.

Tinand seama de factorii care au contribuit la formarea depozitelor sedimentare pe scara evolutiei geologice, pe baza observatiilor directe din escarpamentele lucrarilor geotehnice, precum si masuratorilor geofizice efectuate pe teren, s-a apreciat coloana litologica a zonei. Aceasta este alcatuita de sus in jos din urmatoarele tipuri litologice:

sol vegetal, umpluturi antropice si alternante de argile prafoase: intre 0.00 si 0.40m - sol vegetal cafeniu negricios (cernoziom); intre 0.40 si 0.80 m, argile prafoase cafenii - galbui (loess)

Complexul argilos - nisipos superior: intre 0.80 si 1.20 m argile nisipoase , intre 1.20 si 1.80 m argile prafoase fine, intre 1.80 si 2.70 m nisipuri fine prafoase, slab argiloase; intre 2.70m si 3.30m nisipuri fine si medii, rar pietrisuri mici; intre 3.30 si 4.00 nisipuri medii.

Complexul pietrisurilor de Colentina: intre 4.00 si 6.00 nisipui mari, rar pietrisuri, intre 6.00 si 8.00 pietrisuri mici -medii, intre 8.00 si 10,00 m pietrisuri si nisipuri.

Precizam ca in zona exista o panza freatica cu cnivel liber ce se alimenteaza din raul Arges, infiltratii din paraul Sabar, precum si din ape meteorice.

Nivelul hidrostatic se situeaza la o adancime intre 5 si 7m, prezentand o zona de capilaritate ce poate ajunge la 2m adancime. In general in teritoriul comuna Bolintin Deal nu exista probleme de in stabilitate a ternului din punct de vedere geotehnic.

In functie de caracteristicile geotehnice ale terenului se recomanda, urmatoarele tipuri de constructii.

cadiri parter cu: fundarea directa in pamanturile coezive (argile, argile prafoase), adancime fundare minim1,00m la nivelul terenului sistematizat, presiune conventionala de calcul 130-180 K Pa, in gruparea fundamentala, incastrate 3,30 -0,40 m;

cladiri P+2 cu: fundarea directa in pamanturie coezive, adancime fundare minim, 1.00-1.50m de la nivelul terenului sistematizat, presiune conventionala de calcul 130-180 K Pa, in gruparea fundamentala, incastrare 0.30-0.40; Cladiri de subsol: fundare directa in pamanturile coezive, adancime minim 0,30-0,50m sub pardoseala subsolului; in zonele din apropierea vailor de paraie nu este indicat a se realiza subsoluri la nivelul ridicat al apelor, acestea putand fi inundate prin infiltrari;

pentru constructiile cu procese tehnologice umede (castele de apa, rezervor ingropat,statie de tratare) se vor adopta masuri de etansare a lucrarilor si de imbunatatire a terenului de fundare, in scopul desensibilizarii la umetire.

Adancimea de inghet conform STAS 6054/77 este de 0.90m, iar seismicitatea conform normativului P100/1992 se incadreaza in zona "C" , in care coeficientul sesismic Ks=0,20 si perioada de colt Tc=1,5 secnde.

Comuna Bolintin Deal se incadreaza in zona de macrosesimicitate l=8₁ pe scara MSK., unde indicele l corespunde unei perioada medii de revenire de 50 de ani, conform S.R. 11100/1-1993.

Din punct de vedere geologic , zona studiata face parte din marea unitate structurala cunoscuta sun numele de Platforma Moesica Cuvertura acestei unitati cuprinde depozite Paleozoice, Mezozoice si Neozoice, depuse pe un fundament cutat alcatuit din sisturi verzi.

Neozoicul este reprezentat prin termeni ai Miocenului, intreg Pliocenului si Cuaternarului (Pleistocen si Holocen) .

Ultimul termen al Pliocenului Romanianul (Levantin) este alcatuit predominant din argile, argile nisipoase , marne cenusii inchise, cu intercalatii de nisipuri.

Alcatuirea geologica a a acestei regiuni este reprezentata de depozite mezozice, neozoice si cuaternare peste un fundament cristalin (depozite loessoide, argile, nisipuri - Nisipurile de Mostistea, si piterisuri - Stratele de Fratesti.

Invelisul de sol este format in ceea mai mare parte din soluri zonale prezentate de cernoziomuri argiloiluviale si soluri brun roscate simple. Solurile mentionate li se asociaza diferite faze de erodare.

Fertilitatea buna a cernoziomurilor si relieful cu pante domoale, au determinat folosirea in agricultura pe scara mare a fondului funciar si caracterul predominant cerealier al agriculturii asociat in suprafete mici cu cel viticol si pomicol. Folosirea intensiva a resurselor de sol necesita si o serie de masuri sau lucrari de imbunatatiri funciare: lucrari de combatere a eroziunii solului precum si combaterea excesului de umiditate rezultat in urma precipitatiilor.

2.2.4 Conditii Hidrologice

Apele de suprafata

Reteaua hidrografica este tributara Argesului Ea este formata din raul Sabar care limiteaza intravilanul localitatii Mihai Voda la sud-vest si raul Arges.

Apele de subterane

Apele subterane prezinta un deosebit interes din puct de vedere al potabilitatii.

Caracteristicile hidrogeologice si hidrochimice ale formatiunilor sedimentare din regiune sunt conditionate de urmatorii factori :

subunitatea morfologica pe care se dezvolta

raportul de alimentare sau drenare fata de reteaua hidrografica

Conditii favorabile la inmagazinarii si circulatiei apelor subterane se regasesc la nivelul urmatoarelor formatiuni geologice:

in nisipuri albiene ,

in "stratele de Fratesti" - Pleistocen - inferior

in nisipurile "Compexului marnos " - Pleistocen Mediu

in "nisipurile de Mostistea"- Pleistocen superior

in depozitele loessoide ale Campiei si aluviunile teraselor Ialomitei si Dunarii.

Stratele de Fratesti - Pleistocen inferior gazduiesc un orizont acvifer sub presiune cu nivel freatic ascensional.

Nisipuri de Mostistea - Pleistocen superior, bazal gazduitoare de orizonturi  acvifere cu apa sub presiune cu nivel ascendent, pe alocuri are chiar nivel liber functie de permeabilitatea rocilor acoperitoare , nu prea este exploatat.

Orizontul freatic situat la adancimi de 8 - 10 m la baza depozitelor loessoide este exploatat prin fantani satesti.

Datorita slabei circulatii a apei in subteran si a unui proces intens de dizolvare a sarurilor din cadrul depozitelor loessoide, apa este mineralizata.

2.2.5 Clima

Clima poate fi definita ca fiind regimul multianual caracteristic proceselor meteorologice ,regim catare se mentine intr-o anumita regiune , timp de secole. Clima se formeaza ca urmare a interactiunii dintre numerosi factori naturali .Rolul principal il joaca acumularea si consumul de energie solara si circulatia atmosferica in stransa legatura cu latitudinea .Datorita pozitiei pe care o are in sudul tarii, altitudini in general sub 200 m si a cadrului inconjurator mai inalt , cu deschiderea ei larga spre NE in lungul Dunarii , Campia Romana face parte din provincia cu clima continentala excesiva . Aceasta provincie se caracterizeaza prin amplitudini termice mari , determinate de racirea puternica din timpul iernii , ca urmare a patrunderii maselor de aer arctic si de incalzirile excesive din timpul verii ce au loc in cursul invaziei maselor de aer tropical. In legatura cu caracterul excesiv al climei trebuie precizat ca aceasta se caracterizeaza in partea de est unde , de secetele si viscolele au o frecventa mai mare.

Teritoriul apartine climei temperat - continentale cu nuante excesive, atenuata in parte de unele suprafete impadurite.

Regimul climatic general este caracterizat prin veri calde si uscate, ierni geroase, marcate de viscole puternice.

Circulatia generala a atmosferei se caracterizeaza prin advectii lente de aer temperat - oceanic din V si NV, mai ales in semestrul cald si advectiilor de aer temperat continental din E si NE, mai ales in semestrul rece (conform datelor furnizate de statia Meteorologica Bucuresti -Filaret.

Temeperatura medie anuala a aerului este de 10.9⁰C; media lunii celei mai calde - iulie inregistreaza 22.9⁰C, iar media lunii celei mai reci - ianuarie inregistreaza -2,8⁰C. Variatia termica si sezoniera lunar din cursul unui an evidentiaza urmatoarele:

5 luni reci si umede, din care: decembrie, ianuarie, februarie cu temperatura medie a aerului sub 0⁰C, dar nu mai scazuta de -3⁰C (ianuarie);

3 luni cu temperaturi moderate: aprilie, septembrie, octombrie cu temperaturi medii lunare mai mari de 11⁰C dar nedepasind 18⁰C;

4 luni calde: mai, iunie, iulie, august cu temperaturi medii anuale de peste 17⁰C dar depasind 23⁰C.

Vanturile dominante sunt cele din directia E (21,2%), urmate de cele din V(16,3%), cu viteze de 4m/s.

2.2.6 Flora si Fauna

Domina vegetatia de stepa si silvostepa, cea de lunca si balta ocupand suprafete apreciabile.

In cadrul acestei zone fauna se poate grupa astfel: fauna padurilor, fauna de camp si fauna acvatica.

Fauna de padure este foarte numeroasa incepand de la insecte pana la mamifere. Dintre mamifere amintim: iepurele, vulpea, mistretul, dihorul.

Se gasesc pasari: potarnichea, ciocarlia de padure, mierla,privighetoarea mica, cucul.

Dintre rapitoare, noaptea sunt active bufnita si cucuveaua. Reptilele sunt reprezentate prin serpi, soparle,gusteri, iar dintre insecte sunt raspandite: graurii, lacustele, cosasii.

Fauna de camp este bine reprezentata prin popandaul care provoaca mari pagube agriculturii ducand la degradarea solului prin orificiile pe care le creeaza, harciogul, soarecele de camp, sobolanul de camp, iepurele de camp (Lepus europaeus).

Dintre pasari amintim: prepelita(Conturnix conturnix), pasarea ogorului, ciocarlia de camp.

Insectele au numerosi reprezentanti cum sunt: greierele, lacusta, carabusul cerealelor.

Fauna acvatica prezinta importanta economica, bine reprezentata in lacurile de tip "mostiste" de pe teritoriul comunei. Specii frecvente sunt: crapul(Syprinus carpio), carasul (Carassius carassius), bibanul, salaul (Lucioperca lucioperca).

2.2.7 Patrimoniul Natural

Resursele Naturale

Resursele naturale sunt reprezntate de resursele de sol subsol, vegetatie si fauna.

Resursele legate de sol sunt privite in special prin prisma existentei terenurilor fertile pentur agricultura(terenuri ocupate: terenuri agricol - ha - in care se inscriu terenuri arabile, vitivole, pomicole, pasuni, fanete), terenuri ocupate de paduri - ha, terenuri ocupate de luciu de apa 475ha, etc.

Suprafetele ocupate de paduri prezinta un potential cinegetic important.

Comuna Bolintin-Deal se pozitioneaza in jurul Bucurestiului, langa inelul concentric, aflandu-se in arealul de influenta imediata a metropolei.

Potentialul economic al comunei Bolintin-Deal este concentrat asupra activitatilor economice reprezentative pentru comuna, acestea fiind conturate prin industrie, agricultura, si servicii.

Industrie

In partea de nord a localitatii Bolintin-Deal, o serie de firme isi desfasoara activitati industriale dintre care se amintesc cele mai importante:

De asemenea, in sudul comunei, in vecinatatea localitatii Ogrezeni functioneaza trei statii de betoane (S.C. Coloso Company SRL; S.C. G&P Investement; S.C. Hanwoori SRL).

Agricultura

In ceea ce priveste agricultura, din sursele primite de la consiliul local al comunei, doar 40% din locuitori se ocupa cu agricultura, restul terenurilor fiind vandute, primind alte destinatii (zona industrie, zona rezidentiala). Analiza situatiei existente agricole are ca punct de plecare modul de folosire al terenului agricol al comunei. In tabelul nr. 2 se prezinta situatia fondului funciar dupa modul de folosinta, pe categorii si comparativ cu cel al judetului.

Situatia utilizarii teritoriului agricol in anul 2003

Sursa: Institutul National de Statistica

In urma analizei bilantului utilizarii terenului agricol se observa ca ponderea acestuia fata de cel al judetul Giurgiu este de 0,78%.

Terenul arabil detine ponderea importanta de 97,73% din totalul suprafetei agricole, restul fiind ocupat in mica masura de patrimoniul pomicol (1,35%) de patrimoniul viticol (0,23%), pasuni naturale (0,69%). Din datele prezentate in tabelul nr. 2, la nivelul anului 2003, se poate sesiza absenta fanetelor naturale.

Evolutia in dinamica a teritoriului agricol se prezinta astfel:

Se

emnificativele modificari intervenite in perioada 2000-2005 asupra teritoriului agricol se refera la:

modificarea patrimoniului viticol de la 11,57 ha in 2000 la 22 ha in 2005, ceea ce reprezinta o crestere cu 90,15%;

modificarea patrimoniului pomicol de la 12,46 ha in 2000 la 7 ha in 2005, ceea ce reprezinta o scadere de 43,82%;

modificarea suprafetei acoperita de pasuni de la 16,56 ha in 2000 la 11 ha in 2005, ceea ce reprezinta o scadere de 33,57% in 2005 fata de anul 2000;

modificarea suprafetei arabile de la 1829,72 ha in 2000 la 1893 in 2005, ceea ce reprezinta o crestere cu 3,49% in 2005 fata de anul 2000.

Situatia productiei agricole vegetale, in anul 2003 pe principalele plante cultivate este prezentata in tabelul urmator:

Productiile comunei Bolintin-Deal detin o pondere mica in productia judetului Giurgiu de 0,91% din totalul productiei de grau si secara, 1,14% din totalul productiei de porumb boabe, numai 0,63% din totalul productiei de cartofi, 0,12% din totalul productiei de floarea soarelui, 0,36% din totalul productiei de struguri, 1,67% din totalul productiei de fructe .

Evolutia in dinamica a productiilor totale la hectar este schimbatoare de la an la an, aceasta fiind influentata de marimea suprafetelor cultivate si de conditiile climatice specifice fiecarui an.

Astfel, structura principalelor culturi agricole se prezinta astfel:

O evolutie semnificativa a reprezentat productia de grau si secara care in anul 2003 inregistra valori de 605 tone, sporindu-se in anul 2003 la 1267 tone, precum si productia de legume obtinand rezultate bune, de la 173 tone in anul 2003, la 197 tone in anul 2005.

O evolutie negativa au avut-o productia de floarea soarelui reducandu-se in anul 2005 fata de anul 2003 cu 67%.

Productia animala

Din datele furnizate de Primaria comunei Bolintin-Deal si din Fisa Localitatii se poate aprecia evolutia in dinamica a efectivelor totale de animale si pasari, prezentata in tabelul nr. 6:

Se poate observa evolutia pozitiva a numarului capetelor ovinelor care a crescut in anul 2005, cu 21,17% fata de anul 2003, dar si a numarului capetelor porcinelor care inregistreaza o crestere de 3,65% in anul 2005, comparativ cu anul 2003.

Silvicultura:

Fondul forestier al teritoriului administrativ al comunei format din paduri de stejar si brazi avea in anul 2005 o suprafata de 382 ha.

Servicii comerciale:

Serviciile comerciale sunt reprezentate de micile magazine de sat (asociatii familiale) destinate sa indeplineasca necesitatile proprii ale comunei. In prezent acestea sunt in numar de 31 unitati.

Servicii postale:

In comuna exista doua oficii postale destinate sa satisfaca cererile populatiei din Bolintin.

Disfunctionalitatile aparute in buna functionare din punct de vedere economic a comunei sunt legate de:

Productia vegetala a comunei Bolintin-Deal detine o pondere mica in productia vegetala a judetului, productia de floarea soarelui reducandu-se in anul 2005 fata de anul 2003 cu 67%.

In prezent nu exista forme asociative intre producatorii agricoli, de asemenea nu exista nici sisteme amenajate pentru irigatii;

Absenta serviciilor financiare

Situatia utilizarii teritoriului administrativ in anul 2006

Sursa: Consiliul Local al comunei Bolintin Deal, ANCPI.

2.4.1. Numarul locuitorilor si evolutia populatiei

La 1 ianuarie 2006, populatia comunei Bolintin Deal era de 6197 locuitori, in usoara crestere fata de anul 2004 (cu 4 locuitori). Fata de anul reper 2002, cand comuna numara un efectiv de 6235 locuitori, se remarca o scadere cu 38 locuitori. Majoritatea populatiei (65%) locuieste in satul centru de comuna (40.580 persoane, fata de 2139 in satul Mihai- Voda). Valorile din ultimii ani arata o stabilizare a populatiei prin spor migrator pozitiv.

2.4.2. Densitatea populatiei

In 2006, densitatea populatiei comunei era de 208 locuitori/kmp calculata pe baza suprafetei de 2979 kmp in scadere fata de anii anteriori, dar superioara celei judetene de 59,8 locuitori/kmp.

2.4.3. Structura demografica

2.4.3.1. Structura pe sexe

Analiza structurii pe sexe si gupe de varsta este mai importanta decat cea numarului populatiei. Schimbarile de structura (cea mai importanta este imbatranirea demografica) influenteaza mai profund viata socio-economica a populatiei localitatii.

Datele la 2006 arata o structura echilibrata pe sexe, 3037 barbati la 3160 femei, o pondere de 51% a femeilor. Raportul de masculinitate (numar de barbati la 100 femei) are la nivelul comunei studiate valoarea de 96 barbati la 100 femei. Raportul intre cele doua sexe este diferit in functie de varsta. Statistic, se nasc mai multe persoane de sex masculin, respectiv la 100 copii de sex feminin se nasc 106 copii de sex masculin. Odata cu inaintarea in varsta, proportia se schimba in favoarea persoanelor de sex feminin. Cresterea proportiei mai mari a femeilor odata cu varsta se datoreaza fenomenului de supramortalitate masculina (mortalitatea este relativ mai mare in randul populatiei masculine). Imbatranirea populatiei atrage dupa sine si o mai accentuata feminizare a poplatiei.

2.4.3.2. Structura pe grupe de varsta

Structura pe grupe mari de varste la recensamantul din 2002 arata modificari in ultimii 10 ani. Ponderea persoanelor in varsta a crescut cu 2 procente pe seama reducerii ponderii populatiei tinere. Anul 2002 inregistreaza pentru prima data in istoria demografica a localitatii depasirea numarului tinerilor fata de persoanele in varsta (1132 tineri fata de 1260 batrani). In comparatie cu datele judetene din mediul rural al judetului Giurgiu, ponderea varstnicilor este mai redusa, explicata prin ponderea mai mare a pesoanelor adulte 15-59 ani. Mediul rural al judetului Giurgiu este foarte imbatranit, imbatranire[1] care se explica prin apropierea de cel mai important centru urban si economic al tarii, fapt care a dus la migratie intensa.

In cifre absolute si comparative cu recensamantul din 1992, populatia tanara (0-14 ani) s-a modificat semnificativ; aceasta s-a redus cu 1/4 din efectivul inregistrat in 1992, in timp ce populatia adulta si-a mentinut efectivul. Persoanele in varsta au crescut ca importanta intre cele doua recensaminte cu 4%, ceea ce marcheaza inceputul unui proces lent de imbatranire demografica. In cazul comunei Bolintin Deal, pe langa reducerea natalitatii si a mortalitatii, migratia tinerilor a fost cel mai important factor de declansare a procesului de imbatranire demografica.

Sursa: INS si PUG Bolintin Deal

Ponderea persoanelor cu varsta peste 60 ani era de 20,2% in 2002, valoare care este sub cea de din mediul rural al judetului (29,1%) si de 25,1% la nivelul judetului Giurgiu.

Sursa: INS si PUG Bolintin Deal

Reducerea efectivului de populatie tanara pune probleme legate de infrastructura educationala si a ofertei de munca pe plan local. Fiind in raza de influenta si de atractie a orasului Bucuresti, dezvoltarea economico-sociala a comunei, precum si stabilizarea populatiei trebuie corelata cu interactiunile intre cele doua localitati. Centrul urban Bucuresti joaca rol de beneficiar al fortei de munca din mediul rural apropiat, iar localitatile rurale apropiate furnizeaza acestuia forta de munca.

Raportul de dependenta dupa varsta calculat ca raport intre populatia cu varste sub 14 ani si peste 60 ani si populatia activa cu varste cuprinse intre 15 - 59 ani, pe baza datelor din 2002, stabilea la nivelul comunei un numar de 622 dependenti minori si/sau varstnici ce revin la 1000 de persoane in varsta apta de munca, fata de 669 la nivelul judetului Giurgiu, ceea ce arata o sarcina sociala a populatiei active a comunei mai mica decat cea la nivel judetean[2].

2.4.4. Elemente de analiza demografica

2.4.4.1. Rata bruta a natalitatii

Dintre componentele care determina evolutia populatiei se remarca ca importanta cele doua tipuri de miscari ale populatiei: miscarea naturala cu cele doua fenomene pe care le surprinde - natalitatea si mortalitatea - si miscarea migratorie.

Natalitatea, ca fenomen demografic, este masurata prin rata natalitatii care reprezinta numarul de copii nascuti vii la 1000 de locuitori intr-o perioada determinata (un an calendaristic). Rata natalitatii era in 2005 de 17,6[3] la 1000 locuitori, valoare dubla fata de cea inregistrata la nivel judetean in 2003 de 8,9 la 1000 locuitori. Natalitatea se va mentine la valori relativ ridicate prin faptul ca generatiile numeroase nascute inainte de 1989 se afla la varsta fertilitatii.

2.4.4.2. Rata bruta a mortalitatii

Mortalitatea se masoara cu ajutorul ratei mortalitatii care reprezinta numarul celor decedati la 1000 de locuitori intr-o perioada determinata (un an calendaristic), iar importanta acestui fenomen demografic deriva din faptul ca el este si un indicator al calitatii vietii, fiind direct influentat de factori socio-economici precum accesul la serviciile de sanatate si nivelul de educatie, dar si de factori ecologici. Rata mortalitatii in comuna Bolintin Deal era de 23⁰/_00, valoare superioara celei inregistrate la nivelul judetului Giurgiu (15,9⁰/₀₀) si mult sub cea inregistrata in mediul rural al judetului (18,3⁰/₀₀).

2.4.4.3. Miscarea naturala

Astfel, populatia scade prin sporul natural negativ (diferenta intre nascuti si decedati) in 2003 (-37) si 2005 (-33) dar creste prin sporul migratoriu (diferenta intre plecari si stabiliri) (+40 in 2003) si (+17 in 2005). Tendinta de declin demografic se va mentine in viitor prin cresterea ratei mortalitatii fata de cea a natalitatii.

In perspectiva este de asteptat mentinerea ratei natalitatii la acelasi nivel sau posibil chiar o scadere a acestuia. Generatiilor aflate la varsta fertilitatii acum li se vor adauga cele care intra din 2005-2010, contingent de femei la varsta fertilitatii redus numeric si care va determina un numar scazut de nascuti. Trebuie luata in considerarea si modificarea comportamentului demografic, in sensul modernizarii acestuia. Apropierea de orasul Bucuresti constituie un factor de influenta pentru schimbarea mentalitatii fata de procreatie care se va resimti mai rapid decat in mediul rural profund din Romania. Apropierea spatiala de Bucuresti inseamna intense schimburi economice, dar si culturale.

2.4.4.4. Miscarea migratorie

Fenomen ce consta in deplasarea unor multimi de persoane dintr-o arie teritoriala in alta, urmata de schimbarea domiciliului si/sau de incadrarea intr-o forma de activitate in zona de sosire. Migratia dinspre rural spre urban determina intinerirea populatiei din urban, si reciproc imbatranirea celei din rural, fapt prezent si la Bolintin Deal. Migratia este in primul rand determinata de atractia spre centrele urbane puternice din punct de vedere economic. Oportunitatile de pe piata muncii, cele de instruire, culturale sunt factori de atractie pentru cei ce parasesc mediul rural. Lipsa oportunitatilor este in fapt motorul migratiei.

Pana in anii '90, miscarea de migratie a avut ca directie stabilirea in mediul urban. Sensul acestei miscari s-a modificat mai ales in cazul localitatilor rurale care se afla in apropierea marilor orase. Aflata la o distanta de aprox. 30 km de Bucuresti, comuna Bolintin este atractiva pentru cei vor sa se stabileasca in zonele rurale din jurul orasului. Aceasta miscarea a inceput din 1993 si se mentine constanta pana in prezent. Atractia fata de comuna se va pastra si in viitor, compensand astfel valorile negative ale sporului natural. Noii veniti nu reprezinta pentru comuna o sursa de vitalitate demografica, varsta celor ce se stabilesc in comuna fiind in medie peste cea a varstei considerate fertile.

Apropierea de oras determina un flux zilnic de navetisti de 30%[4] din totalul populatiei ocupate .

Migratia internationala determina fluxuri importante de persoane care parasesc comuna pentru a pleca in cautarea unui loc de munca in alte tari. Migratia fortei de munca a afectat o parte importanta din populatie comunei Bolintin Deal, aproximativ 25%[5].

Din cumularea datelor privind migratia si navetismul fortei de munca din Bolintin, rezulta o pondere foarte scazuta de populatie disponibila pe plan local, resursa importanta pentru amplasarea de investitii pe teritoriul comunei. La limita, acest fapt poate sa scada atractivitatea investitorilor pentru stabilirea de noi obiective economice pe teritoriul comunei.

Atractia spre rural este prezenta la nivelul judetului Giurgiu. In 2004 numarul plecarilor (1298) din urban mediul urban al judetului era mare decat cel al stabilirilor (1012), inregistrandu-se un spor natural negativ de -286 persoane (diferenta intre numarul stabilirilor si al plecarilor). Relevanta este si comparatia in cifre absolute intre cele doua medii; in mediul rural mobilitatea este mult mai mare, numarul plecarilor a fost de 2743 fata de 3582 stabiliri, spor natural pozitiv de 839 persoane. Acest fapt arata dinamica mult mai mare din mediul rural si atractia redusa pentru stabilire in mediul urban. Cauza principala este apropierea de orasul Bucuresti, cel mai important centru economic si cultural polarizator al tarii.

2.4.5. Resursele de munca si populatia ocupata

Fata de 1998, structura ocupationala s-a modificat esential: de la preponderentapersoanelor ocupate in agricultura la cea a persoanelor ocupate in constructii. Mai mult de jumatate din populatia ocupata lucreaza in domeniul constructiilor (60%). Acest fapt a condus la reprofilarea profesionala a locuitorilor din comuna, la cresterea gradului de specializare a populatie cu consecinte inclusiv demografice : stabilizarea populatiei in comuna prin cresterea veniturilor.

Sursa: Primaria comunei Bolintin Deal, date la 2005

2.4.6. Disfunctionalitati:

scaderea usoara a numarului populatiei, tendinta de stabilizare in ultimii ani

spor natural negativ, efective reduse de populatie feminina la varsta fertilitatii, probleme de inlocuire simpla a generatiilor

cresterea cu 4% a ponderii persoanelor in varsta in total populatie, semn al debutului procesului de imbatranire demografica in comuna

scaderea cu 1/3 a populatiei tinere (0-14 ani) intre 1992 si 2002 si reciproc cresterea ponderii persoanelor in varsta; astfel incepe procesul de imbatranire demografica

reducerea efectivului persoanelor in varsta de munca prin migratia externa, scaderea astfel a atractivitatii comunei pentru investitori prin lipsa de disponibil de forta de munca

reducerea ratei natalitatii dupa 2010 prin intrarea la varsta fertilitatii a femeilor nascute dupa 1990

reducerea efectivelor de populatie scolara si prescolara

rata inalta a mortalitatii

imbatranirea populatiei prin migratia tinerilor spre Bucuresti

cresterea importantei economice si sociale a persoanelor in varsta prin depasirea numarului tinerilor de catre efectivul persoanelor cu varsta peste 60 (date la 2002), fapt ce pune probleme pentru sistemul medical si de asistenta sociala local, transport in comun etc.

Teritoriul intravilan actual, este alcatuit din satele componente si din 5 trupuri aflate in teritoriul administrativ , satele Bolintin Deal si Mihai Voda s-au contopit, formand un singur trup.

BILANTUL TERITORIAL AL SUPRAFETELOR CUPRINSE IN INTRAVILANUL EXISTENT:

Zona de locuinte reprezinta 39,89% din total teritoriu intravilan , avand ponderea cea mai mare raportat la celelate zone functionale. Cele mai multe constructii sunt in stare de intretinere buna, lipsind insa, echiparea tehnico-edilitara, alimentare cu apa si canalizare, necesara unor conditii civilizate de viata.

Zona pentru institutii publice si servicii ocupa 1,24% din intreg teritoriu intravilan, fiind slab reprezentata la nivelu intregii comune, iar zone de servicii - turism si agrement nu exista .

Alaturi de institutiile administrative, primarie, politie, pe teritoriul comunei functioneaza 4 unitati de invatamant: 2 scoli de invatamant primar si gimnazial si 2 gradinite, 1 oficiu postal, 4 biserici, 1 dispensar uman si unul veterinar.

In ceea ce priveste unitatile pentru cultura, in satul Bolintin Deal exista o casa de cultura nefunctionala in prezent.

Alte categorii de servicii existente pe teritoriul comunei sunt cele comerciale, prestari servicii - mori,brutarii

Zona gospodarie comunala cuprinde infrastructura edilitara (retea de gaze existenta) si cimitirele, reprezentand 0,12% din totalul intravilan al comunei.

Zona unitatilor productive si depozitare( in special un numar mare de proiecte pentru parcuri logistice) reprezinta 52,50% din totalul intravilan al comunei. Ponderea de teren ocupa de in dustrie este mare raporata la celelalte zone functionale.Exista doua unitati cu profil industrial- balastiera.

Zona terenurilor pentru activitati sportive, agrement este constituita din terenuri fara amenajari specifice existand un teren de fotbal in Bolintin Deal, avand o pondere de 0,17% din total intravilan.

Zona cailor de comunicatie reprezinta 4% din teritoriul intravilan cuprinzand strazi nemodernizate, mai putin traseele drumurilor judetene si comunale.

2.6.1 Alimentare cu apa si canalizare

2.6.1.1 Gospodarirea apelor

Analiza situatiei existente

Teritoriul administrativ al comunei Bolintin Deal se afla in bazinul hidrografic al Argesului. Raul Sabar traverseaza partea de sud-vest a comunei si constituie limita intravilanului localitatii apartinatoare Mihai Voda.

Raul Sabar este afluent pe partea stanga al Argesului, (ocupa o suprafata de 17,42 ha, cu inaltimea malurilor de 2 m, iar latimea albiei de 5-15 m) debitul mediu multianual este de 2,72 m3/s. (Dintre lucrarile hidrotehnice aferente raului Sabar mentionam podul de la km 59+700, pus in functiune in anul 1957). Raul Sabar este de categoria a II-a de calitate pe tot teritoriul judetului.

Teritoriul comunei este strabatut de:

canalul Arges-Rosu, trece prin partea de sud a teritoriului comunei, este un canal deschis de aductiune apa bruta de la captarea Crivina la statia de tratare Rosu, pentru alimentarea cu apa a capitalei;

canalul Arges-Rosu, canal casetat, traverseaza teritoriului comunei prin partea de sud, dubland canalul deschis Arges-Rosu;

apeductul Crivina - Dragomiresti, cu traseu paralel cu canalele Arges-Rosu, tranziteaza apa potabila din statia de tratare Crivina-Ogrezeni catre nodul hidrotehnid Dragomiresti si mai departe catre statia de pompare apa potabila Sud-Bucuresti;

aductiune de apa bruta Crivina-Arcuda traverseaza zona centrala a teritoriul comunei, prin satul Bolintin Deal, sunt doua conducte care pompeaza apa bruta de la captarea Crivina la statia de tratare Arcuda;

frontul de captare apa subterana Arcuda, ramura B traverseaza comuna prin partea de est, acesta fiind una din sursele de apa ale municipiului Bucuresti.

Din punct de vedere al potentialului hidrografic al subteranului, localitatea se afla pe una din cele mai importante structuri acvifere, care se caracterizeaza prin prezenta a trei complexe acvifere:

freatic si de mica adancime;

de medie adancime;

de mare adancime.

Dezvoltarea acestora pe verticala si orizontala prezinta variatii, atat in ceea ce priveste pozitia si grosimea, cat si natura litologica.

Complexul acvifer freatic situat la mica adancime, exploatat pentru agricultura si pentru gospodarii, provine in special din stratele de Colentina (6-10 m adancime). Apele sunt bicarbonatate calcic- magneziene, atat in subteran cat si la suprafata, deci nu corespund din punct de vedere al potabilitatii.

Nivelul apei subterane in puturile din gospodariile individuale variaza intre 2 si 5 m.

Acviferul de presiune este cantonat in "stratele de Fratesti". Calitatea acestei ape este foarte buna, motiv pentru care este utilizata preponderent pentru alimentarea cu apa potabila.

Alimentare cu apa

Locuitorii comunei nu au alimentare cu apa in sistem centralizat.

Sursa de apa a gospodariilor existente din cele doua localitati este stratul freatic, exploatat prin intermediul fantanilor de tip rural.

Spitalul si blocurile din zona centrala a localitatii Bolintin Deal sunt alimentate din stratul de apa de mica adancime prin puturi forate.

Gospodariile agricole ale fostelor CAP-uri au surse de apa proprii si rezerva de apa in castel sau rezervor amplasat in incinta gospodariei respective.

In perspectiva dezvoltarii si modernizarii comunei Bolintin Deal, in 2006 s-a elaborat Studiul de Fezabilitate nr. 353/2006 cu titlul "Alimentare cu apa a localitatilor Bolintin Deal si Mihai Voda"

Studiu urmareste asigurarea alimentarii cu apa a populatiei si a unitatilor economice in conditii legislatiei in vigoare. Se propune realizarea sistemului centralizat de alimentare cu apa care cuprinde:

captare de apa;

aductiune;

gospodaria de apa;

retea de distributie.

2.6.1.2 Canalizarea apelor uzate

Nu exista sistem de canalizare centralizat. Apele uzate menajere sunt deversate la suprafata terenului. Gospodariile existente in cele 2 localitati sunt prevazute cu haznale de tip rural majoritatea nevidanjabile.

Apele meteorice se scurg liber la suprafata terenului. Apele uzate menajere se infiltreaza in sol poluand stratul acvifer si apele de suprafata cu grave consecinte pentru mediul inconjurator.

2.6.1.3 Lucrari de aparare impotriva inundatiilor

In studiu a fost luata in considerare harte de risc la inundatii furnizata de Primaria comunei Bolintin Deal.

Avand in vedere schimbarile climatice care s-au produs in ultima vreme precum si efectele acestora, este necesara elaborarea unei harti de risc natural.

Conform legislatiei in vigoare, pe baza acestor harti, organele administratiei publice locale impreuna cu unitatile teritoriale ale Administratiei Nationale "Apele Romane" au posibilitatea identificarii zonelor de risc natural, stabilirea unor masuri de prevenire si atenuare a riscului natural, precum si stabilirea conditiilor de autorizare si executie a constructiilor in arealele identificate ca vulnerabile la aceste riscuri( Legea 575/2001 lege privind Planul de Amenajare a Teritoriului National - Sectiunea V Zone de risc naturale si H.G. nr. 447/2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare si continutul hartilor de risc natural la alunecari de teren si inundatii).

Pana la realizarea acestei harti sunt necesare actiuni de intretinere a cursurilor de ape, lucrari de aparare impotriva inundatiilor.

Pentru prevenirea inundatiilor pe teritoriu comunei sunt executate canalele Valea Rastoaca in partea de vest, avand directia de curgere de la nord la sud, cu deversarea apelor preluate in Sabar si canalul Valea Rogoaza, executat partial, care preia apele meteorice din centrul si partea de sud a comunei.

Aceste canale nu sunt introduse intr-un sistem unitar regional pentru aparare impotriva inundatiilor si nu sunt suficiente pentru preluarea excesului de debit provenit in urma precipitatiilor.

2.6.1.4 Disfunctionalitati:

Lipsa unui sistem centralizat de alimentare cu apa;

Lipsa unui sistem centralizat de canalizare a apelor uzate; (retele de canalizare pluviala)

(Lipsa unei retele de canalizare care sa preia apele menajere de la consumatori si sa le dirijeze intr-o statie de epurare care sa trateze apele uzate inainte de deversarea lor in apele de suprafata din vecinatate.)

Lipsa unei harti de risc natural la alunecari de teren si inundatii.

2.6.2 Alimentarea cu energie electrica

2.6.2.1 Situatia existenta

Comuna Bolintin Deal este alimentata cu energie electrica din Sistemul Energetic National prin intermediul statiei de transformare Ogrezeni (110/20 Kv).

Din aceasta statie pornesc o serie de axe de tensiune de 20 Kv (LEA 20 Kv) care alimenteaza prin medie tensiune posturile de transformare ale localitatilor (majoritatea aeriene) care la randul lor alimenteaza retelele de joasa tensiune ale localitatilor.

Consumatorii casnici, socio-edilitari, precum si unitatile economice sunt racordate la retele aeriene de joasa tensiune prin racorduri aeriene.

Reteaua de medie tensiune de 20 Kv este de tip distributie diverta cu rezerva pe aceeasi statie, iar reteaua de joasa tensiune este de tip distributie radiala.

In zona centrala pentru retele de joasa tensiune sunt utilizate conductoare izolate torsadate tip funie.

Pozarea retelelor este facuta pe stalpi de beton.

Iluminatul public este prezent pe majoritatea strazilor din comuna.

Sunt utilizate lampi cu vapori de mercur sau sodiu. Reteaua de iluminat public este pozat pe stalpii de beton ai retelelor destinate consumatorilor casnici.

Teritoriul administrativ al comunei este strabatut de o linie de 40 Kv (statia Domnesti - statia Tantareni).

2.6.2.2 Disfunctionalitati

mai exista in comuna retele de joasa tensiune echipate cu conductori neizolati (tip clasic).

in zonele periferice mai se intalnesc stalpi de lemn pentru pozarea retelei de joasa tensiune.

iluminatul public este deficitar in aceasta zona.

2.6.3 Telecomunicatii

2.6.3. 1 Situatia existenta

Comuna Bolintin Deal poseda o centrala telefonica proprie amplasata in aproprierea primariei.

Reteaua telefonica este de tip aerian si urmareste trama stradala principala a comunei. Ea este pozata pe stalpii de beton aferenti retelei electrice de joasa tensiune.

2.6.3. 2 Disfunctionalitati

mai exista cereri de instalare de noi posturi telefonice neonorate, pentru rezolvarea acestora va fi necesara extinderea retelei telefonice si pe antenele periferice ale comunei.

pe unele strazi se mai intalnesc stalpi de lemn utilizati pentru pozarea retelei aeriene.

2.6.4 Alimentare cu energie termica

Alimentarea cu caldura a locuintelor si cladirilor de utilitate publica din comuna Bolintin-Deal se face in prezent cu combustibil solid, in principal carbune. Pentru prepararea hranei se folosesc atit lemnele, cat si buteliile de aragaz, acestea din urma in special in perioada de vara, cind aceasta activitate nu se cupleaza cu incalzirea si cind aprovizionarea este mai usoara.

2.6.5 Alimentare cu gaze naturale

Alimentarea cu caldura a locuintelor si dotarilor de utilitate publica din comuna Bolintin - Deal, judetul Giurgiu, care este constituita din satele Bolintin - Deal si Mihai Voda (in prezent comasate), se face la ora actuala in mai multe moduri:

cu sobe alimentate pe combustibil solid (lemne si carbuni) si deseuri agricole.

cu gaze naturale utilizate la incalzirea locala sau in incalzirea centrala

cu gaze petroliere lichefiate (GPL) si/sau combustibil lichid

electric (intr-o mica masura, in cazuri izolate)

Prepararea hranei se face cu gaze naturale si, intr-o mica masura, cu butelii de aragaz si, in unele cazuri, in special in perioada de iarna, cu combustibil solid si resturi vegetale (coceni de porumb).

In prezent, este realizata distributia de gaze naturale pe majoritatea strazilor din comuna, proiectul sistemului de distributie a gazelor naturale fiind intocmit de firma INSTANT CONSTRUCT 2000 SERVCOM S.A.

Alimentarea cu gaze naturale este realizata din conducta de transport inalta presiune DN 500 mm Corbu - Bucuresti, racordarea fiind facuta pe teritoriul comunei Ciorogarla. Proiectul conductei de racord de inalta presiune si al SRMP a fost intocmit de TRANSGAZ S.A., fiind in prezent materializat pe teren.

Racordul DN 200 mm confectionat din teava de otel 219 x 7,1 mm montata subteran alimenteaza o statie de reglare masurare predare (SRMP) pentru reducerea presiunii in doua trepte: de la inalta la medie si de la medie la redusa cu capacitatea instalata de 5000 m³N/h, amplasata in zona de sud a intravilanului actual al comunei.

Diametrul conductelor de distributie redusa presiune, realizate din polietilena de inalta densitate (PEID), este cuprins intre 63 mm si 180 mm in functie de consumatorii existenti si prezumati in viitorul apropiat, fiind acoperita zona strazilor existente.

Odata cu realizarea distributiei de gaze s-au realizat o serie de centrale termice pentru consumatorii individuali sau au fost trecute pe gaze naturale centralele termice care au functionat initial pe combustibil solid, lichid sau GPL.

Astfel de centrale sunt instalate sau sunt in curs de instalare la Primarie, scoli, gradinite, spital, dispensar, Politie, precum si la alte cladiri de utilitate publica si sedii de firme.

In zona de la nord de Autostrada Bucuresti - Pitesti sunt amplasate o serie de cladiri de depozitare cu anexe de birouri care sunt incalzite de la centrale termice proprii pe combustibil lichid, GPL sau, local, cu ajutorul energiei electrice.

Infiintarea distributiei de gaze naturale si materializarea ei pe teren constituie o realizare cu urmari benefice pentru localitate, conducand la ridicarea standardului de viata si care impune si o serie de lucrari conexe: pietruirea strazilor (inclusiv pentru protejarea conductelor amplasate pe respectivele strazi), asigurarea apei potabile la debite si presiuni suficiente pentru a fi posibila prepararea apei calde menajere in echipamentele aferente centralelor termice, realizarea retelei de canalizare pentru a prelua debitele sporite de ape uzate evacuate ca urmare a utilizarii apei calde menajere etc.

In tabelul din Anexa 1 sunt prezentate debitele estimate de gaze naturale pentru varianta de introducere in intravilan a aproape intregii suprafete administrative a comunei.

Pentru situatia existenta a rezultat un debit instalat de circa 2,83 m³N / h*gospodarie, care poate fi defalcat astfel:

incalzire 3 focuri x 0,5 m³N/h*foc = 1,50 m³N/h

preparare apa calda menajera = 0,50 m³N/h

preparare hrana = 0,67 m³N/h

cota parte dotari publice = 0,16 m³N/h (≈ 6%)

TOTAL = 2,83 m³N/h

Disfunctionalitati:

Cea mai importanta disfunctionalitate o constituie pretul in continua crestere al gazelor naturale, ceea ce conduce la reducerea confortului interior din cauza reducerii consumului de gaze naturale. De multe ori acest consum ridicat de gaze este datorat slabei izolari termice a cladirilor si / sau randamentului scazut al arderii in sobe.

O alta disfunctionalitate care va fi perceputa in viitor o constituie faptul ca dimensionarea retelelor de distributie s-a facut in functie de consumatorii actuali, montandu-se conducte cu diametrul minim de 6390 mm. In viitor, odata cu cresterea intravilanului si aparitia de noi consumatori amplasati pe prelungirile strazilor existente, diametrul acestor conducte se va dovedi insuficient, fiind necesara inlocuirea lor cu conducte cu diametru mai mare.

In ceea ce priveste alimentarea cu combustibil solid, dificultatile in aprovizionare, calitatea necorespunzatoare, randamentul scazut al utilizarii acestora (deci cantitatile mari care trebuie achizitionate, depozitate si manevrate), confortul redus din timpul iernii, lipsa apei calde menajere constituie disfunctionalitati ale alimentarii cu energie termica cu sobe de tip traditional.

Lignitul este adus pe calea ferata si pe cai rutiere in special din Bazinul Gorjului, are putere calorifica redusa din cauza continutului ridicat de steril, iar granulatia este de cele mai multe ori necorespunzatoare, fiind livrat cu praf sau cu bucati prea mari ce nu pot fi arse in sobele obisnuite. Scaderea productiei de carbune conduce si aceasta la aprovizionarea din ce in ce mai dificila a populatiei cu acest combustibil.

Exista, de asemenea, dificultati in aprovizionarea cu butelii de aragaz in perioada de iarna. De asemenea, costul ridicat al umplerii unei butelii constituie un factor care conduce la utilizarea combustibilului solid pentru prepararea hranei cu risipa de combustibil si reducerea confortului in bucatarii in special in perioada de vara, acolo unde nu sunt instalate gaze naturale.

Distantele mari de la sursele de aprovizionare cu lemne, carbuni, butelii de aragaz la locul de utilizare, precum si existenta intermediarilor conduc si acestea la cresterea suplimentara a costurilor combustibililor.

Prezenta documentatie de specialitate urmareste alcatuirea structurii retelei majore de circulatie, organizarea desfasurarii traficului rutier, circulatia generala, dotarile principale actuale de circulatie, amplasarea principalelor intersectii si a parcajelor, disfunctiile existente, si, totodata, propune o serie de masuri si reglementari pentru optimizarea circulatiei in cadrul satelor componente ale comunei si a legaturilor in teritoriu.

Relatii in teritoriu

Legaturile comunei in teritoriu se realizeaza rutier, prin intermediul drumurilor judetene DJ 401A (Gradinari - Bolintin Vale), DJ 601 (Bolintin Vale - Ciorogarla - Bucuresti), si al drumului comunal DC 148 (Bolintin Deal - Bolintin Vale); in partea de nord localitatea este racordata la autostrada A1 (E 81) Bucuresti - Pitesti.

Transportul in comun in zona se desfasoara pe traseul drumurilor judetene DJ 601 si DJ 401A, spre Bucuresti si Bolintin Vale si, respectiv, spre Gradinari.

Disfunctionalitati:

Din analiza datelor existente, a normelor tehnice in vigoare pentru proiectarea strazilor, intersectiilor, profilurilor caracteristice, parcajelor etc., si din discutiile cu factorii locali de specialitate s-au evidentiat o serie de disfunctionalitati, semnalandu-se cu precadere urmatoarele:

- profilurile transversale ale strazilor nu corespund din punct de vedere tehnic noilor STAS-uri;

- majoritatea strazilor sunt din pamant (doar doua strazi sunt asfaltate, Bd. Muncii si Bd. 1 Mai), necesitand aplicarea de imbracaminti rutiere sau cel putin impietruiri;

- discontinuitatea trotuarelor;

- iluminat stradal insuficient;

- drumul comunal DC 72 este, de asemenea, din pamant, iar drumul judetean DJ 412 se afla intr-o stare de degradare accentuata;

- traficul eterogen (tractoare, carute, biciclisti, automobilisti si pietoni) genereaza accidente rutiere in special pe timp de noapte;

- existenta unor trasee sinuoase care necesita corectare de elemente geometrice (in special cele care alcatuiesc trama stradala majora);

- strazi inguste care necesita largire;

- necesitatea unei artere colectoare a traficului spre autostrada;

- lipsa strazilor de legatura intre zona veche, construita a comunei, si cea de extindere;

- traficul greu, generat de prezenta masiva a industriei, tranziteaza localitatea, impunandu-se necesitatea unei artere ocolitoare;

- intersectii neamenajate;

- lipsa de parcaje amenajate aferente principalelor dotari ale comunei, in zonele de interes social si comercial.

Pe teritoriul Comunei Bolintin deal nu exista surse majore depoluare si degradare a mediului, poluarea producandu-se la nivel scazut, in special prin deversarile ce se fac in cursurile de apa a produselor biologice din gospodariile.

De asemenea agricultura reprezinta o sursa de poluare a mediului inconjurator.

Agricultura inseamna atat o folosire a terenului prin ea insasi cat si exercitarea unei influente puternice asupra activitatilor rurale. Ca activitate principala pe terenurile invecinate, are o influenta profunda asupra ariilor protejate din toate categoriile. Mai mult decat orice alt sector, agricultura demonstreaza ca ariile protejate trebuie infiintate si administrate ca parte a politicilor generale de folosire a terenului si nu separat.

Majoritatea practicilor agricole moderne s-au dovedit deosebit de nocive pentru natura si peisaje. Pentru cresterea productivitatii, au fost distruse numeroase habitate rare, in special prin drenarea zonelor umede si irigarea zonelor aride. Pe alocuri, practicile de tip industrial aproape au eradicat plantele si animalele salbatice. Folosirea intensiva a fertilizatoarelor, pesticidelor si ierbicidelor a dus la poluarea si distrugerea ariilor naturale invecinate.

Din fericire, politicile in privinta agriculturii se schimba. In trecut, scopul a fost concentrarea pe cresterea productivitatii.

Multe habitate valoroase, sunt inca in pericol din cauza unei intensificari a agriculturii, care este atat necesara cat si daunatoare naturii si peisajului. Schimbarile fundamentale in politicile agricole pot aduce mari beneficii conservarii si ariilor protejate.

Prin punerea la dispozitie a solutiilor tehnice adecvate devin posibile practicarea agriculturii durabile, menajarea solului si a apei din sol, menajarea atmosferei globale si a mediului apropiat. Mecanizarea agriculturii joaca in acest sens un rol pozitiv, deosebit de important din punct de vedere ecologic. Executarea mecanizata a lucrarilor din agricultura este insotita, in acelasi timp, de unele efecte negative, de amploare diferita. Aceste efecte sunt in principiu inevitabile, dar prin exploatarea rationala a utilajelor si alegerea judicioasa a tehnologiilor, ele pot fi mentinute la un nivel mai scazut.Mecanizarea agriculturii are partea sa de vina, in ceea ce priveste poluarea mediului, prin specificul activitatii propriu-zise, dar si in combinatie cu alti factori ai productiei agricole. Ponderea si gravitatea efectelor poluante din vina mecanizarii agriculturii este foarte diferita. Multe din efectele poluante se produc direct, prin utilizarea mijloacelor tehnice, tractoare si masini agricole, pentru mecanizarea lucrarilor in agricultura. Alte efecte sunt indirecte, de exemplu cele aferente fabricarii in industria constructoare de tractoare si de masini agricole, sau atelierele specializate de reparare a utilajelor agricole.

2.8.1.Zonele de risc natural si antropic

Din punct de vedere seismic comuna Bolintin Deal este situata in zona seismica de calcul D.

2.8.2 Analiza critica a situatiei existent

2.8.2.1 Disfunctionalitati si prioritati

In protectia si conservarea mediului:

Activitatile potentiale poluante si cu posibilitate de a avea un impact important asupramediului sunt: activitatile agricole si activitatile economice productive.

Impactul sectorului agricol asupra mediului se datoreaza utilizarii excesive a ingrasamintelor chimice, dar si datorita aplicaarii necorespunzatoare a pesticidelor, erbicide, fungicide, insecticide.

Identificarea surselor de poluare

Activitatea preponderent desfasurata in teritoriul comunei Bolintin Deal este agricultura si silvicultura cuprinde cea mai mare parte a populatiei active, alaturi de urmatoarele activitati comert, servicii publice, invatamant ti sanatate.

Se remarca urmatoarele obiective economice potentiale poluatoare la nivelul comunei Bolintin Deal:

Unitati agrozootehnice si amenajari aferente

Unitati de gospodarire comunala - gropi de gunoi

Unitati pentru functionarea sistemelor Hidro-ameliorative

Activitatile industriale majore afecteaza toti factorii de mediu. In regiune, impactul negativ asupra mediului datorat acestor activitati este in scadere ca urmare a preocuparilor si investitiilor realizate in domeniul protectiei mediului inconjurator, precum si a reducerii sau disparitiei unor activitati. Incadrarea poluarii industriale in limitele legislatiei armonizate cu Directivele Uniunii Europene este obiectivul specific care va fi urmarit.

Impactul zonelor industriale asupra calitatii vietii: consta in crearea disconfortului locuitorilor, in special al acelora care locuiesc in vecinatatea zonelor industriale.

Datorita noxelor provenite de la activitatile industriale (industrie, agricultura, instalatii mari de ardere, etc.) pot aparea numeroase afectiuni specifice tipului de poluant la care sunt expuse organismele umane. Cele mai frecvente sunt afectiunile respiratorii, dar si afectiuni mai grave, uneori ireversibile, provocate de expunerea la poluanti toxici sau periculosi. Expunerea de lunga durata sau permanenta la poluanti atmosferici genereaza sensibilizarea puternica a organismelor, facilitand instalarea unor afectiuni care nu sunt legate direct de efectele induse de poluare.

Prin scaderea calitatii mediului inconjurator sunt afectate toate formele de viata (cu influente negative asupra productiilor, dar si cu efecte asupra habitatelor, migrarii sau disparitiei speciilor, diminuarii populatiilor). De asemenea, toate noxele emise isi aduc contributia la intretinerea unor fenomene globale ca: distrugerea stratului de ozon stratosferic, efectul de sera, ploile acide.

Solul, apele de suprafata si subterane, precum si atmosfera sunt cele mai grav afectate de reziduurisi depozite de deseuri, efectele acestora fiind regasite la mari distante. In afara afectarii componentelor de mediu, prezenta depozitelor de deseuri de orice fel creaza o stare de disconfort extrema locuitorilor din zonele adiacente.

Pe raza comunei Bolintin Deal isi desfasoara activitatea circa 69 de agenti economici care se ocupa cu diverse activitati.

In continuare vom prezenta lista firmelor care isi desfasoara activitatea pe raza comunei Bolintin Deal.

XENY IMPEX SRL - produse, servicii; http://www.xeny-constructii.ro/
VLADOR SRL- produse, servicii

CALYN SRL- produse, servicii. (fabricarea painii si specialitatilor de panificatie,
fabricarea produselor proaspete de patiserie, placintelor, checurilor, tartelor etc.)

PAUL CONSTRUCT IMPEX SRL- produse, servicii.
FARMACIA SANTE SRL - produse, servicii.

PAGROM IMPEX SRL - vanzarile cu ridicata ale lemnului neprelucrat

MADI COMALIMENT SRL - vanzarile, in magazine nespecializate, de marfuri diverse, in care predominante sunt cele alimentare, bauturile si produsele din tutun

BEDE CONSTRUCT SRL- produse, servicii.

CRIS TRANS INTERNATIONAL SRL- activitatea in domeniul transporturilor, ARKET MINI DOE SRL- vanzarile, in magazine nespecializate, de marfuri diverse, in care predominante sunt cele alimentare, bauturile si produsele din tutun. 

PAVEL CONSTRUCT SRL- constructia tuturor tipurilor de cladiri
T & N IMPEX SRL organizarea si gestionarea activitatilor sportive in sala sau in aer liber, pentru profesionisti sau amatori, de catre intreprinzatori (publici sau privati) CONSUMCOOP BOLINTIN DEAL SOCIETATE COOPERATIVA.- produse, servicii.

JAN CRIS PREST SERV SRL- serviciile de intermediere pentru cumpararea, vanzarea sau inchirierea bunurilor imobiliare.

MGM SRL- extractia nisipului utilizat, in principal, in industrie, a nisipului pentru constructii si a pietrisului, spargerea si zdrobirea pietrisului si nisipului.
CRISMER IMPEX SRL- comert

COM DIVERS LETITIA SRL- vanzarile, in magazine nespecializate, de marfuri diverse, in care predominante sunt cele alimentare, bauturile si produsele din tutun.

FLORANCE IMPEX SRL- vanzarile, in magazine nespecializate, de marfuri diverse, in care predominante sunt cele alimentare, bauturile si produsele din tutun.

NEACSU SRL- fabricarea de pulovere, jachete, jerseuri, veste si articole similare, tricotate sau crosetate

NEW PAG & COMPANY SRL- vanzarile cu ridicata ale lemnului neprelucrat, vanzarile cu ridicata ale produselor rezultate din prelucrarea primara a lemnului, vanzarile cu ridicata de vopsele, lacuri si emailuri, vanzarile cu ridicata de materiale de constructii, nisip si pietris, vanzarile cu ridicata de geamuri, vanzarile cu ridicata ale obiectelor sanitare din portelan, cazi, chiuvete etc.

AND & ALY SRL- vanzarile, in magazine nespecializate, de marfuri diverse, an care predominante sunt cele alimentare, bauturile si produsele din tutun.

TAPET IMPEX SRL- activitati de constructii specializate intr-un aspect comun diferitelor tipuri de structuri, necesitand calificare sau echipament specializat: constructii de fundatii, inclusiv fixarea pilonilor;

ALBERT 94 IMPEX SRL: produse, servicii

SAFMAR IMPEX SRL: produse, servicii.

GRIANA COM SRL: produse, servicii.

FAM IMPEX SRL: produse, servicii, transporturi

KAYA INTERNATIONAL SRL moraritul

CECAFIT CONSTRUCT SRL: produse, servicii.

IVASCU CONSTANTIN TRANS IMPEX SRL: produse, servicii,

KEO SRL: comert.

APOLLOSERV SRL: instalarea in cladiri si in alte tipuri de constructii,

MABI COM SRL: produse, servicii.

MIHAELA SI EMIL SRL cultivarea cerealelor

ALDA COM HOLDING SRL: acordarea de consultatii, indrumare sau asistenta operationala pentru firme si servicii publice.

STANIC COMIMPEX SRL: produse, servicii.

RUSTIC TRADING SRL: constructia tuturor tipurilor de cladiri;

RENE MIREL SRL: comert

MARPET CONSTRUCT SRL- constructia tuturor tipurilor de cladiri;
JOHNENDCO EXIM SRL- vanzarea de bauturi, cu consumarea in local, cu sau fara program distractiv, prin: baruri, berarii, cluburi de noapte, carciumi etc.

HANWOORI SRL - extractia nisipului utilizat, in principal, in industrie; a nisipului pentru constructii si a pietrisului; spargerea si zdrobirea pietrisului si nisipului

SKANDIA OIL SRL vanzarea cu amanuntul a carburantilor pentru autovehicule si motociclete, vanzarea cu amanuntul a produselor lubrifiante si de racire pentru autovehicule.

M & I COM IMPEX SRL- produse, servicii.

G B CONSTRUCT SRL constructia tuturor tipurilor de cladiri;

LUX CONSTRUCT SRL- constructia tuturor tipurilor de cladiri

FINISAJE CONSTRUCTII MONTAJ SRL - instalarea piscinelor - proprietate privata; curatarea cladirilor la exterior: cu abur, prin sablare si metode similare;alte lucrari de finisare.

VALRET GRUP SRL asigurarea cazarii de scurta durata in: hoteluri, moteluri si hanuri; hoteluri cu sali de conferinte.

MARALI SRL: produse, servicii

AGROMEC BOLINTIN DEAL SA cultivarea cerealelor

ALEXA 2003 SRL - demolarea sau distrugerea de cladiri sau alte structuri, curatarea amplasamentelor, mutarea pamantului:

DESIGN CONSTRUCT SRL - lucrari de vopsitorie si zugraveli, interioare si exterioare, la cladiri, lucrari de vopsitorie si zugraveli pentru constructii ingineresti, montarea de geamuri si oglinzi.

CONNEXION SAT SRL- activitatile de transmisie a sunetului, a imaginilor, CONSROM SRL: constructia tuturor tipurilor de cladiri

SETTIMIO COM SRL- constructia tuturor tipurilor de cladiri

CONOIL SRL vanzarea cu amanuntul a carburantilor pentru autovehicule si motociclete, vanzarea cu amanuntul a produselor lubrifiante si de racire pentru autovehicule.

TECHNOMASINI SRL: fabricarea de echipamente de ridicat, manipulat, incarcat, descarcat, palane de ridicare; trolii si cabestane, DELMAR COM SRL produse, servicii.

PAG ROM COMPANY SRL- fabricarea de diverse produse din lemnNICK DESIGN CONSTRUCT SRL- constructia tuturor tipurilor de cladiri;

DINAGRO SRL agricultura

VAMY S CON TRADING STAR SRL- constructia tuturor tipurilor de cladiri;
BM PLASTICS INTERNATIONAL SRL - prelucrarea deseurilor si resturilor nemetalice si a articolelor nemetalice in materii prime secundare.
MPF CONSTRUCT 2006 SRL - constructia tuturor tipurilor de cladiri;
VIO BOLINTIN CONSTRUCT SRL- constructia tuturor tipurilor de cladiri;

TANASE CONSTRUCT SRL - demolarea sau distrugerea de cladiri sau alte structuri; curatarea amplasamentelor;mutarea pamantului etc.;

NEAMTU SRL produse, servicii.

GENCO GROUP SRL produse, servicii.

FERMA PAUL SRL produse, servicii.

MAGNETTI PREFABRICATE SRL- fabricarea de: placi, placute, caramizi, tuburi, conducte etc.;produse din ciment, beton sau piatra artificiala, pentru constructii; componente prefabricate din beton, pentru cladiri si constructii ingineresti.
MINIMAX DISCOUNT SRL produse, servicii.

SC BTS SRL Statie Betoane
SC MORI MODERNE SRL Capacitate de prelucrare 40 tone/zi
SC LM WOOD SRL Fabrica de tamplarie din lemn masiv
SC MINIMAX SRL Logistica, Transport, Distributie
SC MAGNETTI SRL Prefabricate din Beton
SC RYNART SRL Logistica, Transport, Distributie
SC MERCURY LOGISTICS SRL Mercury Logistics Park
STATIE GAZE NATURALE Statie Gaze Naturale Comuna Bolintin Deal
SOCIETATE CABLU TV Societate de Distributie Cablu TV
AMENAJARE PISCICOLA G&P INVEST SRL Amenajare piscicola BALASTIERA G&P Balastiera
BALASTIERA COLOSO Balastiera
STATIE PECO Statie PECO

Sursa:http://www.listafirme.ro/giurgiu/bolintin-deal/o1.htm)

Poluarea se poate produce accidental prind depozitari necontrolate de deseuri provenite de la fermele avicole si de la combinatele zootehnice.

Se mai pot produce poluari accidentale datrita deseurilor provenite de la gospodariile individuale.

2.8.2.2 Starea mediului si a patrimoniului natural

Starea factorului de mediu aer

Poluarea atmosferei produce in primul rand afectiuni la nivelul aparatului respirator. Nu au fost inregistrate cazuri de mortalitate prin boli respiratorii , morbiditate specifica prin boli ale aparatului respirator.

Principalele activitati - surse generatoare de gaze cu efect de sera ce se pot intalni pe teritoriul comunei Bolintin Deal sunt :

1.     Producerea energiei termice in centrale termice aferente activitatilor comerciale , institutionale si rezidentiale;

2.     Industrie (alimentara)

3.     Transport rutier

4.     Agricultura

5.     Constructii

Poluarea atmosferei cu pulberi in suspensie are mai multe surse: transporturi rutiere, sistemului gospodaresc de incalzire cu combustibil lemn si carbune, condtructii, industria de morarit si panificatie, etc..

Prin arderea motorinei se degaja CO₂ si monoxid de carbon, carbon, oxizi de sulf, oxizi de azot, precum si alte substante, cum sunt anumite hidrocarburi aromatice se poate produce poluarea atmosferei. Substantele din gazele de ardere provoaca atat poluarea globala a atmosferei, cat si poluarea locala.

Fig. Poluarea atmosferei la executarea mecanizata a lucrarilor in agricultura

Dintre efectele poluante ale executarii mecanizate a lucrarilor in agricultura, emisia de CO₂ constituie factorul poluant cel mai grav. Dioxidul de carbon rezulta inevitabil prin ardere si ajunge, dupa un anumit timp, in straturile superioare ale atmosferei, povocand, impreuna cu alte cantitati de CO₂ rezultat din activitati din diferite domenii, la agravarea efectului de sera, cu consecinte negative serioase asupra climei globului.

Modificarile accentuate ale climei in special in ultimul deceniu confirma ipotezele potrivit carora cauzele antropogene ale efectului de sera sunt mult mai grave decat s-a considerat pana nu demult.

Poluarea din cauza pulberilor degajate la executarea mecanizata a lucrarilor agricole este un alt factor de degradare a mediului care poate apare pe teritoriul comunei Bolintin Deal.Emisiile de pulberi la executarea mecanizata a lucrarilor in agricultura sunt nocive pentru sanatatea oamenilor care lucreaza cu utilajele sau se afla in apropiere de acestea. La unele lucrari se raspandeste praf, cu particule de dimensiuni diferite, rezultat din pulverizarea solului uscat la anumite lucrari ale solului si la recoltarea anumitor culturi, de exemplu cu combina de cererale. Particulele mai mari de praf, cum sunt cele din aceasta categorie, ajung in partea superioara a cailor respiratorii.

Lucrarile mecanizate din agricultura mai pot provoca imprastierea in mediul apropiat a unor pulberi din substantele chimice cu care lucreaza, de exemplu cu ingrasamintele chimice. Actiunea nociva a particulelor fine din gazele de ardere a combustibililor fosili in motoare cu ardere interna a fost pana de curand foarte putin studiata. Cercetarile din institutii specializate din diferite tari au scos in evidenta riscurile deosebit de mari asupra sanatatii organismului uman, in special prin provocarea de grave afectiuni pulmonare la inhalarea involuntara a gazelor de ardere. Concentratia de particule fine provenite din gazele de ardere de la motoare cu ardere interna si de la instalatii de ardere variaza in cursul unei zile si variaza si in functie de anotimp si de starea vremii. In timpul iernii raman in aer mai multe particule decat vara.

Starea factorului de mediu apa

Starea factorului de mediu apa poate fi influentata de deseurile provenite de la societatile ce isi desfasoara activitatea pe raza comunei Bolintin Deal si anume agentii economici care se ocupa cu comertul si cele societati productive:

Valorile emisiilor substantelor poluante rezultate in urma desfasurarii activitatilor agricole cuprinse in STAS 12574/1987 se vor incadra in limitele pragului de alerta prevazute de Ordinul nr.756/1997.

Poluarea solului si a apei din sol se mai poate produce accidental din cauza curgerilor de ulei mineral si de combustibil de la utilajele de mecanizare.

Uleiul mineral cazut pe sol, de la motor, de la transmisie, sau de la instalatia hidraulica a tractorului sau a unei masini agricole, nu este biodegradabil si ajunge treptat in panza de apa freatica, pe care o polueaza. Fenomenul acesta este deosebit de grav, iar consecintele nu pot fi practic eliminate

Impactul asupra sanatatii umane include boli infectioase, boli hidrice in cazul consumului accidental de apa din surse contaminate. Sistemele de alimentare invechite pot permite contaminarea microbiologica a apei (bacterii, virusi, protozoare) prin eventualele fisuri sau neetanseitati existente. Pentru apa potabila o sursa de poluare o reprezinta apa subterana contaminata si utilizarea ei din puturi/fantani fara luarea masurilor corespunzatoare de protectie.

Impactul asupra mediului:apar modificari ale compozitiei chimice si microbiologice a apelor de suprafata afectate. Datorita cresterii cantitatii de nutrienti apare fenomenul de eutrofizare, cu efecte extrem de grave asupra ecosistemelor acvatice.

Impactul asupra calitatii vietii: este semnificativ, include afectarea fondului piscicol (a pescuitului), imposibilitatea folosirii cursurilor de apa respective pentru activitati de agrement, costuri foarte ridicate pentru potabilizarea apei.

Starea factorului de mediu sol

Factorul de mediu sol poate fi afectat prin deversare acidentala de materiale provenite de la societatile comerciale porductive sau provenite de la gospodariile rurala individuale si prin exloatare agricola nerationala.

Societatile productive sunt prevazute cu containere metalice pentru colectarea temporara a deseurilor menajere si asimilabile, in vederea eliminarii lor finale la groapa de gunoi.

Societatile sunt prevazute cu put sec pentru depozitarea definitiva a cadavrelor de animale, platforma betonata pentru depozitarea temporara a deseurilor metalice reciclabile, astfel incat sa nu influenteze calitatea soului in zona.

Compactarea solului , sau tasarea exagerata reprezinta una dintre cele mai frecvente si mai accentuate forme de poluare din cauza mecanizarii. Compactarea de la suprafata este provocata in general din cauza utilajelor grele - rotile tractoarelor grele, masini agricole grele - si se agraveaza prin repetarea trecerilor cu agregate de masini. Prin compactarea exagerata se modifica negativ insusirile solului, regimul de circulatie al aerului si al apei. Prevenirea compactarii solului la suprafata este posibila prin: limitarea folosirii utilajelor grele; limitarea numarului de treceri pe teren a tractorului in agregat cu masini agricole. Compactarea straturilor inferioare apare, de exemplu, la executarea repetata a araturii la aceiasi adancime. Diminuarea efectelor negative ale compactarii straturilor inferioare se poate obtine prin executarea periodica a unor lucrari de afanare de profunzime. Prevenirea compactarii de profunzime este posibila prin configurarea tehnologiei si evitarea executarii repetate a lucrarii de arat la aceiasi adancime.

Lucrarile solului provoaca, in anumite situatii, conditii favorabile pentru eroziunea solului. Cu cat solul este mai maruntit, pulverizat, cu atat riscul producerii eroziunii sub actiunea vantului pe teren plan este mai mare. De asemenea, lucrarile mecanizate ale solului pot accentua tendinta de eroziune a solului pe terenuri in panta, mai ales in combinatie cu actiunea apei. In general, cu cat solul este mai intensiv lucrat, cu atat mai accentuate sunt fenomenele de eroziune.

Eroziunea solului favorizata de unele lucrari mecanizate. Eroziunea solului are multe cauze, dar in anumite conditii si mecanizarea poate actiona agravant, de exemplu prin executarea neadecvata a lucrarilor solului pe pante, dar si prin lucrari care pulverizeaza solul si acesta este apoi antrenat de vant.

Pe langa tehnologiile de cultura care conserva solul, cum sunt cele care aplica mentinerea acoperirii solului cu vegetatie, riscul producerii eroziunii poate fi limitat prin reducerea tasarii de catre utilajele agricole, de exemplu prin folosirea pneurilor cu balonaj mare.

Poluarea solului si a apei din sol poate fi provocata din cauza preciziei reduse la lucrari mecanizate cu substante chimice, de exemplu de aplicare a ingrasamintelor chimice si la lucrari mecanizate de combatere chimica a buruienilor si a bolilor si daunatorilor plantelor. Principalul vinovat de poluare este chimizarea, dar utilajele de mecanizare cu precizie mare pot mentine efectele poluante in limite rezonabile. Dimpotriva, precizia redusa a masinilor, in ceea ce priveste mai ales uniformitatea dozarii, finetea si uniformitatea picaturilor, agraveaza efectele poluante ale chimicalelor.

Distributia neuniforma a ingrasamintelor chimice duce la supradozare, respectiv la subdozare cu substante nutritive. Prin subdozare plantele nu pot produce conform potentialului lor genetic si pot fi de asemenea, sensibile la unii factori, ca de exemplu daunatori sau factori meteo. La plantele care primesc doze mai mari pot sa apara deprecieri ale calitatii, sunt sensibile la boli si daunatori si au procese heterogene de maturizare. Totodata, ingrasamantul in exces, in special azotul, neconsumat de planta ajunge in straturile profunde ale solului pana in apa freatica.

Starea vegetatiei

Starea factorului de mediu vegetatie nu sufera modificari majore si nu este afectata de surse de poluare majore. Vegetatia poate fi afectata local in cadrul fermelor avicole si zootehnice si in cadrul gospodariilor particulare prin deversare accidentala de ape menajere sau depozitare necontrolata de gunoaie menajere.

Afectarea habitatelor naturale inclusiv diminuarea fondului forestier se datoreaza activitatilor antropice si taierilor abuzive care se desfasoara mai ales in paduri particulare unde lipsesc atat un sistem corespunzator de gospodarire, cat si un sistem eficient de paza si control.

Lucrarile mecanizate deranjeaza habitatul animalelor si pasarilor. Efectele negative merg de la stresul provocat de zgomot, la distrugerea prin actiune mecanica a cuiburilor sau a vizuinelor, de exemplu in timpul lucrarilor solului, pana la ranirea mortala in timpul unor lucrari ale solului sau lucrari de recoltare. Reducerea efectelor negative ale lucrarilor mecanizate care deranjeaza habitatul speciilor de animale si plante salbatice este posibila prin masuri tehnice pentru reducerea riscului de accidentare a animalelor salbatice de camp, in special in timpul recoltarii mecanizate a diferitelor culturi, echiparea masinii cu dispozitive de avertizare, mecanice sau fonice, care sa oblige animalele sa plece din zona pe care urmeaza sa se deplaseze masina.

Spatii verzi

Spatiile verzi au un rol pozitiv in mentinerea unui mediu cat mai putin poluat , dar si un rol estetic , avand in vedere importanta functiei de deconectare si destindere a omului. Se recomanda amenajarea de spatii verzi si de recreere (scuaruri, locuri de joaca pentru copii, locuri de odihna si agrement, etc.)

2.8.2.3 Disfunctionalitati - prioritati

Vor fi prezentate principalelor disfunctionalitati rezultate in urma analizei critice a situatiei existente la nivelul teritoriului analizat.

Disfunctionalitatiele se vor referii atat la starea factorilor de mediu cat si la zonele rezultate in urma alterarii acestora.

In acord cu principiile si elementele strategice ce conduc la dezvoltarea durabila a societatii se vor stabili teluul, obiectivele si tintele pentru fiecare factor de mediu.

Principalele disfunctionalitati rezultate in urma analizei critice a situatiei existente sunt:

Existenta unor zone de depozitare necontrolata a deseurilor menajere rurale;

Existenta posibilitatii de a se porduce poluare acidentala a solului si apelor de suprafata si freatice datorita unor deversari accidentale de ape menajere provenite de la combinatul zootehnic si de la cele avicole. Aceste ape se pot infiltra in sol putind produce poluarea panzei freatice;

Existenta unor surse potentiale de poaluare a aerului (combinatul zootehnic fermele avicole precum si ectivitati efectuate la nivelul gospodariilor rurale individuale), prin mirosuri neplacute si degajare de gaze ce produc mirosuri neplacute.

Deversarea apelor menajere si apelor industriale provenite de la societatile economice productive, direct in raul Arges sau Sabar, acest fap putand duce la reducerea considerabila a calitatii apelor acestui rau;

Lipsa retelei de canalizare la nivelul comunei Bolintin Deal;

Lipsa unei statii de epurare a apelor uzate;

Lipsa unui sistem de monitorizare a calitatii factorilor de mediu;

Lipsa unui sitem de alimentare cu apa potabila a populatiei;

2.8.3. Diminuarea surselor de poluare

Protectia mediului inconjurator are ca scop pastrarea echilibrului ecologic, mentinerea si ameliorarea calitatii factorilor naturali, dezvoltarea valorilor naturale ale tarii, asigurarea unor conditii de viata si de munca tot mai bune generatiilor actuale si viitoare.
Protectia mediului inconjurator se realizeaza prin utilizarea rationala a resurselor naturale, prevenirea si combaterea poluarii mediului inconjurator si a efectelor daunatoare ale fenomenelor naturale.

Pentru a se reduce efectele poluarii se vor avea in vedere respectarea normelor in vigoare privind regimul deseurilor, emisiilor si deversarilor de substante poluante in mediul inconjurator.

In ceea ce priveste diminuarea surselor de poluare a apelor se vor respecta revederile G.H. Nr.352/2005 care modifica si completeza H.G. NR.188/2002 - NTPA 002 privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare a localitatilor si direct in statiile de epurare si limitele admise conform normelor si legilor in vigoare.

Valorile limita pentru apele subterane vor respecta valorile admise conform legii 458/2002 - privind calitatea apei potabile modificata si completata prin legea Nr. 311/2004.

Valorile concentratilor agentilor poluanti specifice activitatilor desfasurate pe raza comunei, prezenti in solul terenurilor nu vor depasi limitele prevazute in ordinl MAPPM 756/1997.

Se va avea in vedere ca nivelul de zgomot in apropierea unitatilor economice porductive sa respecte STAS10009/1988, respectiv 65 Db.

In ceea ce priveste substantele periculoase si toxice se recomanda monitorizarea la nievlul agentilor economici prin intermediul fiselor de magazie, veificarea modului de depozitare si manipulare, precum si instruirea personalului care are aces la acestea.

Toate echipamentele si instalatiile utilizate in desfasurarea activitatii societatilor porductive, a caror avarie sau functionare necorespunzatoare ar putea conduce la un impact negativ asupra mediului, vor intretinute in conditii optime de lucru.

Deseurile transportate pentru recuperare sau eliminare trebuie transportate doar de o societate autorizata pentru astfel de activitati cu deseuri; deseurile trebuie transportate doar de la locul producerii lor la amplasamentul de recuperare/eliminare fara a afecta in sens negativ mediul si in conformitate cu legislatia si protocoalele nationale; transportul deseurilor se va face conform Ordinului Comun 2/211/118/2004;

Emisiile in sol vor respecta Valorile Limita de emisie stabilite de legislatia in vigoare.

2.8.4 Recuperarea terenurilor degradate

Se vor lua masuri legate de prevenirea si stoparea fenomenelor de baltire.

2.8.5 Delimitarea zonelor ecologice fragile

Pe raza comunei Bolintin Deal si a satului Mihai Voda s-au identificat urmatoarele zone ecologice fragile:

- zone de baltire

- zone inundabile

2.8.6 Delimitarea zonelor protejate

Conform LEGII 5/2000 pe raza comunei Bolintin Deal nu exista zone naturale protejate prin lege.

Ca urmare a analizei facute, se pot prezenta principalele disfunctionalitati:

Circulatie:

cai rutiere neasfaltate sau nepietruite in interiorul satelor componente;

Infrastructura tehnico - edilitara:

lipsa echiparii tehnico-edilitare: alimentare cu apa, canalizare si statie de epurare;

lipsa iluminatului public;

lipsa unei platforme ecologice pentru depunerea gunoiului menajer;

Probleme de mediu:

degradarea calitatii apelor de suprafata datorita deversarilor de ape uzate menajere- Sabar;

degradarea acviferelor, a solului si a aerului datorata depunerilor necontrolate de deseuri menajere;

poluare apa, aer, sol datorata activitatilor industriale si lipsa perdelelor de protectie intre functiuni incompatibile.

Din analiza situatiei existente si din discutiile purtate la sediul Primariei comunei Bolintin- Deal, au rezultat necesitatea urmatoarelor actiuni

extinderea zonelor rezidentiale pe terenurile proprietarilor pusi in posesie urmare aplicarii Legii nr. 18/1991;

lucrari de impietruire, asfaltare si modernizare a drumurilor, poduri etc;

realizarea echiparii tehnico-edilitare a comunei;

stabilirea tuturor zonelor de protectie prevazute de lege pentru : rampa de gunoi, puturi seci, statie de epurare etc.

Cea mai importanta mutatie intervenita in structura teritoriului administrativ consta in marirea acestuia cu mai mult de 50% ha din fata de teritoriul administrativ existent al comunei BOLINTIN DEAL, ca urmare a previziunilor de dezvoltare rezultate din investitiile realizate in ultimii ani.

Alte modificari constau in introducerea in intravilan unor terenuri agricole destinate dezvoltarii urbane: zone industriale/depozitare, zone de servicii, zone de locuinte. Aceste zone trebuie legate de strazile existente si de drumurile judetene care fac legatura cu alte unitati teritorial administrative.

In ceea ce priveste relatiile cu teritoriul judetean, zona comunei BOLINTIN DEAL va fi relativ putin influentata de prevederile de dezvoltare a infrastructurilor pentru cai de comunicatie cuprinse in documentatii la nivel judetean, national si in programul national de reabilitare a drumurilor comunale.

Este necesar crearea unor parteneriate public-privat, accesarea fondurilor strcturale in vederea dezvoltarii infrastructurii la nivelul intregului teritoriu intravilan propus.

In urma maririi teritoriului intravilan conform propunerilor PUG-ului, situatia folosirii teritoriul administrativ se prezinta astfel:

Pozitia geo-strategica a comunei Bolintin-Deal fata de municipiul Bucuresti, aflat la intersectia principalelor drumuri comerciale care traverseaza Europa, de la vest la est si de la sud catre nord, reprezinta un avantaj demn de atentia potentialilor investitori autohtoni sau straini.

Avand ca punct de plecare evaluarea situatiei existente, precum si factorii specifici zonei geografice, se vor analiza posibilitatile pe care le ofera zona, astfel incat sa devina atractiva, creatoare de noi locuri de munca, de stabilitate in zona a fortei de munca disponibile:

n     Posibilitatile de dezvoltare ale unor servicii:

turismul de tranzit - definirea si promovarea unui brant turistic pentru individualizarea, personificarea si asigurarea unei atractivitati specifice atat pentru turisti cat si pentru investitori;

infiintarea unei zone de agrement-turism-sport in sud-vestul comunei;

dezvoltarea sectorului privat (societati comerciale pe actiuni, cu raspundere limitata, asociatii familiale, etc) se va orienta fara indoiala spre domeniile ce pot exploata resursele locale, specifice fiecarei localitati.

Una din premisele dezvoltarii economice locale este imbunatatirea accesului populatiei comunei Bolintin-Deal la servicii financiar - bancare (prin infiintarea unei filiale bancare).

n     Dezvoltarea agriculturii presupune masuri si actiuni prioritare dintre care se enumera:

Realizarea lucrarilor de amenajare pentru instalatiile de irigatii;

Masuri simple de prevenire a degradarii solului si anume: araturi pe curba de nivel, asolamente de protectie, controlul adancimii nivelului freatic prin lucrari de desecare-drenaj in vederea prevenirii excesului de umiditate freatica;

Sustinerea activitatilor agricole in mediul rural prin sprijinirea serviciilor specifice. In acest sens se propune sustinerea infiintarii cercului de masini agricole si servicii de reparatii ale masinilor agricole;

Cresterea productiei vegetale prin seminte certificate, la indemnul specialistului in domeniu precum si printr-o tehnologie completa;

Stimularea productiei vegetale si animale prin promovarea unui sistem de prime ce poate fi acordat producatorilor agricoli;

Dezvoltarea apiculturii, sericiculturii, acvaculturii si cultivarea ciupercilor precum procesarea si comercializarea produselor obtinute din aceste activitati;

Pentru dezvoltarea unei economii performante si ridicarea nivelului de viata al locuitorilor comunei se propune mobilizarea tuturor resurselor fizice si umane, in corelatie cu conservarea mediului si a patrimoniului.

Modelul de crestere tendentiala

Pentru a realiza prognoza populatiei comunei Bolintin Deal s-a analizat evolutia populatiei in perioada precedenta si a miscarii naturale si migratorii. Sporul natural si migratoriu s-a considerat constant pentru perioada previzionata.

S-a stabilit sporul mediu anual al populatiei in ultimii 4 ani, respectiv intervalul 2002-2006, de -10 locuitori/an. Presupunand constant ritmul diminuarii populatiei, aceasta va scadea in 2015 cu 90 locuitori, ajungand la un efectiv de 6107 locuitori.

Prognoza arata scaderea efectivului populatiei pentru perioada urmatoare. Metoda sporului mediu anual se bazeaza pe analiza evolutiei populatiei in perioada precedenta care releva o diminuare a volumului populatiei in progresie aritmetica, considerand sporul natural constant pentru intreaga perioada. Revigorarea economiei locale prin atragerea de investitori va duce la cresterea atractiei pentru a locui si a trai in comuna Bolintin, va stabiliza populatia prin ocuparea in noile obiective economice.

Prognoza nu a luat in considerare fenomenul migratiei, foarte accentuat la Bolintin, fenomen care va continua in viitor, odata cu intrarea in Uniunea Europeana. Luarea in considerare a acestui fenomen justifica previzionarea unui trend demografic negativ care va fi contrabalansat doar de fluxul invers urban-rural.

Evolutia populatiei comunei Bolintin se inscrie in evolutiile demografice de la nivel judetean si national. Astfel, se previzioneaza ca sporul natural va cunoaste o scadere si va deveni in viitor negativ prin procesul de imbatranire a populatiei. Comuna se incadreaza in procesele demografice de la nivelul judetului Giurgiu. Judetul va fi afectat de declin demografic si de degradarea continua a structurii pe varste datorata procesului de imbatranire a populatiei, un fenomen mai grav prin consecintele pe care le antreneaza.

Conform prognozei demografice elaborata de INS[6], populatia judetului va atinge in 2015 cifra de 262,9 mii locuitori, o scadere cu 26,6 mii locuitori fata de anul de referinta 2003, respectiv cu 9%. Reducerea de populatie prognozata este mai mare la nivelul judetului Giurgiu decat cea de la nivel national (-4,8%).

Grupele de varsta tinere se vor diminua ca efectiv si pondere. Astfel, la nivelul judetului populatia tanara, 0-14 ani, va scadea numeric cu 9 mii persoane in 2015, cea adulta cu varsta intre 15-64 ani va scadea cu 7,4 mii, iar numarul celor cu varsta peste 65 ani va scadea cu 10 mii. Ponderea tinerilor se va reduce de la 16,6% in 2003, la 14,8 in 2015.

Cauzele acestor evolutii sunt, inainte de toate, nivelul scazut al fertilitatii, prin care generatia de parinti este inlocuita doar partial, si migratia, mai ales cea externa care afecteaza mai ales tinerii cu un grad de profesionalizare inalt. Migratia acestora poate fi oprita numai daca vor fi create locuri atractive de munca bine remunerate.

Prognoza evolutiei populatiei si luarea ei in calculele decizionale este o necesitate.

In caz contrar, deciziile luate astazi s-ar putea dovedi eronate peste cativa ani. De exemplu, scaderea in viitor a ponderii populatiei scolare va necesita o reorganizare a distributiei unitatilor de invatamant in teritoriu. Exemplul scolilor poate fi extins si asupra multor altor amenajari: centre de sanatate, biblioteci, statii de alimentare cu apa, instalatii de epurare si asupra multor obiective de investitii. Reducerea efectivului populatiei tinere, care reprezinta un potential pentru dezvoltarea unei anumite zone poate deveni un factor perturbator de limitare a dezvoltarii.

Prezenta documentatie de specialitate urmareste alcatuirea structurii retelei majore de circulatie, amplasarea principalelor intersectii si a parcajelor, organizarea desfasurarii traficului rutier pentru diferitele categorii: tranzit greu, transport local si interzonal, circulatie generala (autoturisme si trafic de servicii si interventii), dotarile principale actuale de circulatie, tinand cont de noile STAS-uri si normative, precum si de legislatia in vigoare (Ordonanta Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, aprobata prin Legea nr. 82/1998, republicata si modificata prin O.G. 79/2001, Ordinul M.T. nr. 44/1998 pentru aprobarea Normelor privind protectia mediului inconjurator ca urmare a impactului drum-mediu inconjurator, Ordinul M.T. nr. 45/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor, Ordinul M.T. nr. 46/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice, Ordinul M.T. nr. 49/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea si realizarea strazilor in localitatile urbane, Ordinul MT nr. 946/2005 privind Politicile sectoriale etc.).

In vederea stabilirii si realizarii strategiei de dezvoltare urbana si regionala, pentru valorificarea la maximum a retelei existente si a potentialelor de infrastructuri si dotari, ca si pentru stabilirea posibilitatilor de interventie imediata, s-a urmarit modul in care sunt realizate legaturile intre penetratii, cum sunt rezolvate principalele noduri rutiere, sistemul major de artere pentru traficul greu etc., analizandu-se, totodata, in ce masura caile de comunicatie aferente localitatii corespund conditiei majore de functionalitate individuala si in corelare, avand in vedere necesitatea integrarii in sistemul regional si in normele europene.

Legaturile in teritoriu ale comunei - drumurile judetene DJ 401A Gradinari - Bolintin Vale, DJ 601 Bolintin Vale - Ciorogarla - Bucuresti si drumul comunal DC 148 Bolintin Deal - Bolintin Vale, asigura necesitatile viitoare de transport in teritoriu, dar, ca si trama stradala majora, constituie prioritatile de reabilitare si modernizare. Un alt aspect major avut in vedere in prezentul studiu este realizarea unui drum de centura pentru traficul greu, evitandu-se tranzitarea localitatii.

Marea majoritate a strazilor necesita atat amenajari de profil, cat si aplicarea de imbracaminti.

Din punct de vedere al circulatiei pietonale, disfunctiile majore sunt constituite de lipsa trotuarelor pe numeroase strazi, discontinuitatea trotuarelor, precum si starea rea de viabilitate a majoritatii trotuarelor. Printre obiectivele prioritare ale administratiei publice locale in domeniul drumurilor trebuie inscrise, pe langa modernizarea strazilor, si amenajarea corespunzatoare a trotuarelor, cu latime de minim 1.00 m.

Principala problema o constituie rezervarea spatiilor necesare dezvoltarii retelei de comunicatie, cu interdictii temporare sau chiar definitive de construire, astfel incat aceste terenuri sa ramana libere pentru a fi utilizate in diferite scopuri functionale (zona de protectie si siguranta, spatiu verde, platforme si parcaje etc.). Traseele deficitare ca elemente geometrice, cu sinuozitati, curbe necorespunzatoare etc., impreuna cu zonele adiacente, care se prevad a fi imbunatatite in diferite etape, trebuie sa apara in masurile restrictive pentru a se evita aparitia de constructii noi prost amplasate, care sa impiedice optimizarea situatiei.

Sunt propuse mai multe reglementari, in conformitate cu disfunctionalitatile semnalate in partea anterioara a studiului (profiluri transversale ale strazilor, care nu corespund din punct de vedere tehnic noilor STAS-uri; faptul ca majoritatea strazilor sunt din pamant, discontinuitatea sau lipsa, pe alocuri, a trotuarelor; iluminatul stradal insuficient; drumuri delegatura in teritoriu aflate in stare de degradare accentuata; trafic eterogen: tractoare, carute, biciclisti, automobilisti si pietoni, care genereaza accidente rutiere in special pe timp de noapte; existenta unor trasee sinuoase care necesita corectare de elemente geometrice; strazi inguste care necesita largire; lipsa unei artere colectoare a traficului spre autostrada, lipsa strazilor de legatura intre zona veche, construita a comunei, si cea de extindere; faptul ca traficul greu generat de prezenta masiva a industriei, tranziteaza localitatea; intersectii neamenajate; lipsa de parcaje amenajate aferente principalelor dotari ale comunei, in zonele de interes social si comercial).

In conformitate cu analiza datelor existente, a posibilitatilor de optimizare, a obiectivelor majore ale Planului Urbanistic, cu normele tehnice in vigoare pentru proiectarea strazilor, intersectiilor, profilurilor caracteristice etc., si cu discutiile cu factorii locali de specialitate, s-au propus cateva reglementari mai importante pentru eliminarea disfunctionalitatilor infrastructurii rutiere si a celor de dotare si organizare, pentru satisfacerea conditiilor de trafic si de incadrare urbana:

- amenajarea intersectiilor arterelor principale cu celelalte strazi, si echiparea acestora cu semafoare;

- amenajarea penetratiilor rutiere;

- modernizarea si viabilizarea strazilor (doar Bd. Muncii si Bd. 1 Mai corespund normelor tehnice in vigoare), prin:

- aplicarea de imbracaminti rutiere sau cel putin impietruiri;

- amenajari de profil conform noilor STAS-uri;

- corectarea elementelor geometrice necorespunzatoare si largiri;

- reglementarea circulatiei pietonale prin:

- refacerea continuitatii trotuarelor existente;

- amenajarea de trotuare;

- imbunatatirea generala a starii de viabilitate a trotuarelor;

- amenajarea de treceri pentru pietoni;

- propunerea de drumuri noi, de completare a retelei stradale existente;

- rezolvarea problemei parcajelor in zonele de interes social si comercial;

- executarea unui drum de centura pentru traficul greu;

- realizarea unui drum colector pentru traficul spre / dinspre autostrada A1 Bucuresti - Pitesti (E 81), intrucat comuna este nod rutier la autostrada Bucuresti - Pitesti care strabate teritoriul administrativ in partea de nord.

Dupa introducerea obiectivelor de dezvoltare stabilite cu conducerea primariei, bilantul zonificarii functionale a teritoriului intravilan este urmatorul:

Zona rezidentiala reprezinta 34,34 procente din noul intravilan. A fost extinsa in urma introducerii si parcelarii a unor zone care permit constructia de locuinte si preconizarii devoltarii ulterioare a comunei.Dat fiind caracteristicile geomorfologice ale terenului este necesara ca autorizarea constructiilor sa se faca in baza unui studiu geotehnic.

Zona institutii publice si servicii - sunt propuse 14,97 procente pentru dezvoltarea acestora, in special in zonele centrale ale localitatilor. Aceasta functiune este compatibila cu cea rezidentiala - cu conditia ca acestea sa nu constituie sursa de poluare (fonica sau noxe), dar pentru zonele centrale s-au prevazut, in regulamentul local de urbanism, indicatori urbani specifici.

Zona activitati productive: agricole. Pentru activitati economice si pentru incurajarea micilor investitori vor fi luate in considerare unitatile agricole existente (0,05%), parte din ele in conservare.

Zona activitati productive: unitati industriale, depozite - dezvoltarea acestora se va face in procent de 39,72 , in masura compatibilitatii cu zonele functionale adiacente.

Zona gospodarire comunala: cimitire - au fost marite suprafetele destinate cimitirelor din fiecare localitate.

Zona gospodarire comunala: edilitare s-au rezervat terenurile necesare realizarii echiparii tehnico-edilitare a localitatii:

pentru realizarea alimentarii cu apa a localitatilor: puturi forate pentru alimentarea cu apa, statii de inmagazinare si pompare,

pentru realizarea retelei de canalizare: statii de epurare etc;

realizarea retelei de alimentare cu gaze naturale;

imbunatatirea iluminatului public.

In vederea asigurarii compatibilitatii functiunilor, autorizarea executarii constructiilor trebuie sa tina seama si de ORDIN MS nr. 536 din 23 iunie 1997 pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei.

Tinand seama de art. 11, distantele minime de protectie sanitara intre o serie de unitati care produc disconfort si unele activitati din teritoriul comunei Smardan, astfel:

rampe de gunoi 1000m

cimitire 50m

statie de epurare a apelor uzate 300m

cimitire de animale ( put sec) 200m

Zona sport, agrement - este propusa pentru dezvoltare astfel incat sa raspunda necesitatilor locuitorilor din zona si pentru dezvoltarea sectorului de servicii la nivelul intregii comune.

De asemenea, prin PUG s-au prevazut perdele de protectie intre functiuni incompatibile sau cu functie de protectie sanitara atunci cand distantele intre constructii sau amenajari care necesita protectie sunt (exista) amplasate la distante care nu permit respectarea normelor.

Zona cai de comunicatie rutiera este propusa catre dezvoltare (min.9,6%) datorita extinderii majore a teritoriului intravilan si a masurilor de modernizare a tramei stradale.

3.6.1 Aimentare cu apa si canalizare

3.6.1.1 Alimentare cu apa

Asigurarea alimentarii cu apa a populatiei si a unitatilor economice, in conditii de calitate conform normelor sanitare si in regim permanent, reprezinta unul din principalele elemente de infrastructura ale dezvoltarii comunei Bolintin Deal.

In acest sens, la cererea Consiliului Local al Primariei Bolintin Deal, s-a elaborat Studiul de Fezabilitate Nr.353/2006 cu titlul "Alimentare cu apa a localitatilor Bolintin Deal si Mihai Voda". Calculele pentru determinarea elementelor caracteristice ale sistemului de alimentare cu apa au fost facute, luandu-se in considerare populatia actuala a comunei Bolintin Deal - 6197 locuitori.

In prima faza se va realiza sistemul de alimentare cu apa propus in Studiu de Fezabilitate, pentru numarul actual de locuitori ai Comunei Bolintin Deal. A doua etapa propune extinderea sistemului de alimentare cu apa, corespunzatoare cresterii populatiei cu 6058 de locuitori.

Pentru asigurarea debitului necesar se propune deschiderea unui front de captare de adancime, alcatuit din 4 puturi forate la 75m adancime amplasate in partea de nord-est a comunei Bolintin Deal. Aceste puturi sunt capabile sa furnizeze debitul de apa necesar Q = 10,41-:- 12.44 l/s. In zona frontului de captare se va realiza imprejmuire conform HG nr.930/2005 pentru asigurarea perimetrului de regim sever la puturi: minimum 50 m in amonte, 20 m aval de captare si 20 m lateral, de o parte si de alta a captarii pe directia de curgere a apelor subterane.

Amplasamentul definitiv al frontului de captare se va stabili in urma studiului hidrogeologic si se va situa in intravilanul localitatii pe un teren aflat in administrarea Consiliului Local Bolintin Deal.

Conducta de aductiune va urmari traseul cel mai scurt si cel mai accesibil de la puturi la gospodaria de apa. In conformitate cu HG nr.930/2005 pe traseul conductei de aductiune se va introduce o zona de restrictie pentru asigurarea protectiei sanitare cu regim sever constituita dintr-o fasie cu latime de 20 m (conform art. 30 - 10m de la generatoarele exterioare ale conductei). Exploatarea si amenajarea terenului din interiorul acestei zone de protectie se face in conformitate cu prevederile aceluiasi HG 930/2005 (capitol VII, art. 24 - 29).

Gospodaria de apa este compusa din: rezervor de inmagazinare a apei, 2 x 300mc, statie pompe, hidrofor pentru consum menajer, pompa incendiu, statie de clorinare cu grup de exploatare si laborator, precum si toate utilitatile necesare.

Conform acestui studiu de fezabilitate, situatia existenta si de perspectiva a necesarului realizarii sistemului de alimentare cu apa potabila, are urmatoarele caracteristici:

1. Front de captare cu puturi forate de adancime;

4 puturi forate la 75m cu probabilitatea de obtinere a 12l/s

2. Capacitatea de inmagazinare;

rezervoare 2 x 300 mc

3. Statie de pompare cu hidrofor pentru consum menajer;

statie pompe hidrofor pentru consum menajer Qsp = 50mc/h; H = 40mcA

4. Statie de pompe incendiu;

statie pompe incendiu Qie = 6mc/h; H = 50mcA

5. Statie clorinare;

statie de clorinare cu debitul de max. 2mg/l

6. Grup de exploatare si laborator ;
7. Retea de distributie;

reteaua de distributie este telescopica, formata din conducte PEHD cu diametre cuprinse intre Dn110 si Dn355 cu durata de viata 50 ani.

Stabilirea elementelor de dimensionare a sistemului de alimentare cu apa s-a facut in baza standardelor SR 1343-1:2006; 1478-90; 4165-88; 4163/1,2-96.

Pentru etapa a doua de realizare a sistemului de alimentare cu apa, in urma calculelor facute pentru determinarea debitelor caracteristice corespunzatoare unei extinderi de populatie de circa 6058, se propune:

extinderea frontului de captare cu inca 4 puturi forate cu probabilitatea de obtinere a 12l/s;

dublarea capacitatii de inmagazinare prin adaugarea a 2 rezervoare - 2 x 300 mc;

extinderea gospodariei de apa si a retelei de distributie, corespunzatoare unui debit orar maxim Q_s.o.max = 59.75 mc/ora;

3.6.1.2 Canalizarea apelor uzate

Comuna Bolintin Deal nu dispune in prezent de un sistem centralizat de canalizare.

Se impune crearea unui sistem centralizat de canalizare care va determina imbunatatirea starii sanitare, cresterea confortului edilitar al localitatii, protectia calitatii apelor subterane si de suprafata, precum si dezvoltarea activitatilor agro-industriale specifice zonei.

Dimensionarea canalizarii principale se face in conformitate cu STAS 1846/90 ("Canalizari exterioare - Determinarea debitelor de apa de canalizare - Prescriptii de proiectare"), STAS 3051/91 ("Sisteme de canalizare - Canale ale retelelor exterioare de canalizare. Prescriptii fundamentale de proiectare") si va avea in vedere:

ansamblul sistemului si perspectivele de dezvoltare,

receptorii din zona respectiva,

natura apelor evacuate,

limitele admisibile de substante impurificatoare

Apele uzate menajere vor fi colectate printr-un sistem de canalizare in sistem divizor si directionate gravitational catre statia de epurare. Apele meteorice vor fi preluate separat si dupa trecerea prin decantoare vor fi deversate in Sabar.

Traseul definitiv al colectorului principal se va stabili in functie de configuratia terenului.

Reteaua de canalizare se va executa in intravilanul localitatii, urmarind trama stradala existenta si va fi pozata pe acelasi traseu cu reteaua de distributie a apei potabile. Amplasarea acesteia va respecta pozitia si distantele de protectie fata de reteaua de apa conform normativelor in vigoare.

Statia de epurare va fi amplasata in intravilanul comunei, pe un teren aflat in administrarea Consiliului Local si va ocupa o suprafata de cca. 0,12 ha.

Alegerea tipului de statie de epurare si a instalatiilor specifice ale acesteia se va face in concordanta cu necesitatile reale impuse de caracterul apelor uzate intrate.

Recomandam autoritatii publice locale a comunei Bolintin Deal realizarea proiectului de specialitate privind canalizarea apelor menajere si pluviale, avand in vedere ca o retea de distribuire a apei fara o retea de colectare a apelor menajere ar avea consecinte negative asupra confortului urban, starii sanitare a localitatii si un impact negativ asupra mediului inconjurator.

Daca pe parcursul exploatarii puturilor, debitele prezumtive a fi captate nu acopera cerintele de consum, frontul de captare se va completa cu numarul de puturi necesare.

Realizarea lucrarilor de alimentare cu apa si canalizare se va face in conformitate cu proiectele de specialitate, in baza studiilor hidrogeologice care sa confirme amplasamentul puturilor de captare, debitul, calitatea apei la sursa precum si caracteristicile apei emisarului pentru stabilirea conditiilor de calitate a apelor uzate menajere deversate.

Proiectarea, executia si exploatarea lucrarilor de alimentare cu apa si canalizare se vor face in baza normativelor si STAS-urilor in vigoare

Observatii finale :

3.6.1.3 Lucrari de aparare impotriva inundatiilor

Note de calcul:

Populatia totala actuala - 6197 locuitori.

Populatia totala estimata - 12255 locuitori

Pentru populatia totala actuala, calculele pentru dimensionarea si determinarea elementelor caracteristice ale sistemului de alimentare cu apa au fost calculate in studiul de fezabilitate nr.353/2006.

Conform acestui studiu acestea sunt:

N = 6197 loc

Gradul de confort luat in calcul pentru sistemul centralizat de alimentare cu apa este:
- 40% alimentare prin cismele stradale

- 40% alimentare prin cismele in curti

- 20% alimentare in locuinta (gospodarii avand instalatii interioare de apa rece, cu preparare individuala a apei calde)

- alimentare de la cismele stradale - 40%

N₁ = 2512 locuitori

Q₁=65l/om.zi

K₁=1.3

- alimentare de la cismelele amplasate in curti - 40%

N₂ = 2512 locuitori

Q₂=110l/om.zi

K₂=1.2

- alimentare din instalatii interioare - 20%

N₃ = 1256 locuitori

Q₃=170l/om.zi

K₃=1.2

1.       Necesarul de apa pentru nevoi gospodaresti si publice

Debitul zilnic mediu - Q_zi.med

Q_zi.med = 1/1000(N₁q₁+N₂q₂+N₃q₃) = 653 mc/zi

Debitul zilnic maxim - Q_zi.max

Q_zi.max = 1/1000(N₁q₁k₁+ N₂q₂k₂+ N₃q₃k₃) = 800 mc/zi

Debitul orar maxim - Q_o.max

Q_o.max = 1/24(Q_zi.maxk_o) = 1/24 x 800 x 1.5 = 50 mc/ora

2.       Rezerva de incendiu

Necesarul de apa pentru combaterea efectiva a focului

V_inc = 1/1000(n x Q_ie x T_ie x 3600 + n x Q_ii x T_ii x 60)

V_inc = 1/1000(10 x 3 x 3600 + 1.5 x 10 x 60) = 109 mc

Necesarul de apa pentru consumul utilizatorilor pe durata stingerii focului

V_cons = a x Q_max x T_ie = 0.7 x 50 x 3 = 105 mc

Rezerva intangibila de apa

V_RI = V_inc + V_cons = 109mc + 105mc = 214 mc

Refacerea rezervei de apa

Q_ri = V_ri / T_ri = 213/24 = 9 mc/ora

Indici de calcul

n = 1 - nr. de incendii simultane

Q_ie = 10 l/s

T_ie = 3 ore

Q_ii = 1.5 l/s

T_ii = 10 min

3.       Capacitate rezerva de apa

V = V_comp + V_ri + V_avarie = 0.22 x Q_zi.max + V_RI + 0,25 x Q_zi.max

V = 0.22 x 800 + 214 + 0.25 x 800 = 590 mc

V_rezerva = 600mc - se aleg 2 x 300 mc

4.       Debite impuse la surse

Q_s.zi.med = k_p x k_s x Q_zi.med = 1.02 x 1.09 x 653 = 726 mc/zi

Q_s.zi.max = k_zi x Q_s.zi.max = 1.3 x 726 = 944 mc/zi

Q_s.o.max = 1/24 x k_o x Q_s.zi.max = 1/24 x 1.5 x 944 = 59 mc/ora

Pentru extinderea estimata a populatiei de 6058 de locuitori, elementele caracteristice ale sistemului de alimentare sunt:

N = 6058 loc

- 60% zone cu gospodarii avand instalatii interioare de apa rece, calda si canalizare, cu prepararea individuala a apei calde

- 20% zone in care apa se distribuie prin cismele amplasate in curti

- 20% zone in care apa se distribuie prin cismele amplasate in pe strazi

- alimentare din instalatii interioare - 60%

N₁ = 3636 locuitori

Q₁=100l/om.zi

K₁=1.3

- alimentare de la cismelele amplasate in curti - 20%

N₂ = 1211 locuitori

Q₂=60l/om.zi

K₂=1.4

- alimentare de la cismele stradale - 20%

N₃ = 1211 locuitori

Q₃=50l/om.zi

K₃=1.5

1.       Necesarul de apa pentru nevoi gospodaresti si publice

Debitul zilnic mediu - Q_zi.med

Q_zi.med = 1/1000(N₁q₁+N₂q₂+N₃q₃) = 496.81 mc/zi

Debitul zilnic maxim - Q_zi.max

Q_zi.max = 1/1000(N₁q₁k₁+ N₂q₂k₂+ N₃q₃k₃) = 665.22 mc/zi

Debitul orar maxim - Q_o.max

Q_o.max = 1/24(Q_zi.maxk_o) = 1/24 x 665.22 x 2 = 55.43 mc/ora

2. Rezerva de incendiu

Necesarul de apa pentru combaterea efectiva a focului

V_inc = 1/1000(n x Q_ie x T_ie x 3600 + n x Q_ii x T_ii x 60)

V_inc = 1/1000(10 x 3 x 3600 + 1.5 x 10 x 60) = 109 mc

Necesarul de apa pentru consumul utilizatorilor pe durata stingerii focului

V_cons = a x Q_max x T_ie = 0.7 x 55,43 x 3 = 116.4 mc

Rezerva intangibila de apa

V_RI = V_inc + V_cons = 109mc + 116.4mc = 225.4 mc

Refacerea rezervei de apa

Q_ri = V_ri / T_ri = 225/24 = 9.37 mc/ora

Indici de calcul

n = 1 - nr. de incendii simultane

Qie = 10 l/s

Tie = 3 ore

Qii = 1.5 l/s

Tii = 10 min

3. Capacitate rezerva de apa

V = V_comp + V_ri + V_avarie = 0.22 x Q_zi.max + V_RI + 0,25 x Q_zi.max

V = 0.22 x 665.22 + 225.4 + 0.25 x 665.22 = 538 mc

V_rezerva = 600mc - se aleg 2 x 300 mc

4. Debite impuse la surse

Q_s.zi.med = k_p x k_s x Q_zi.med = 1.02 x 1.09 x 496.81 = 552 mc/zi

Q_s.zi.max = k_zi x Q_s.zi.max = 1.3 x 552 = 717 mc/zi

Q_s.o.max = 1/24 x k_o x Q_s.zi.max = 1/24 x 2 x 717 = 59.75 mc/ora

DEBITUL DE APE UZATE

Ape uzate menajere

Q_{uz max} = 0,8 Q_{zi max} = 0,8 x 800= 640 m³/zi = 7,4 l/s - Nr.Loc = 6197

Q_{uz max} = 0,8 Q_{zi max} = 0,8 x 665= 532 m³/zi = 6.15 l/s - Nr.Loc = 6058

Ape pluviale

Q_pl = m x S x x I in care:

m = 0,9

S₁ = spatiu construit = 80.94ha; _

S₂ = pavaj din asfalt = 18.8ha;_

S₃ = zona agricola = 170ha; _

I= intensitatea ploii = 110 l/s.ha

Q _pl = 0,9 x 110( 80.94 x 0,9 + 18.8 x 0.85 + 170 x 0.07) = 9971.28 l/s

3.6.2.1 Eliminarea disfunctionalitatilor

In comuna Bolintin Deal sunt necesare o serie de lucrari de reparatii capitale ale retelelor de alimentare cu energie electrica. In acest sens sunt necesare modernizari ale posturilor de transformare (prin inlocuirea transformatoarelor vechi cu altele noi din punct de vedere tehnologic, de puteri mai mari), ale retelelor aeriene de joasa tensiune (prin generalizarea conductoarelor izolate torsadate) si ale bransamentelor.

Retelele subdimensionate in raport cu consumul real de energie, se propun a fi reviziute in concordanta cu consumatori existenti cat si cu cei propusi prin prezenta dezvoltare. Dezvoltarea retelelor si retehnologizarea celor existente urmareste asigurarea unui nivel de fiabilitate ridicat, un cost al lucrarilor competitiv si o exploatare de buna calitate, concomitent cu respectarea criteriului economic.

Bransamentele existente se propun a fi refacute prin :

inlocuirea bransamentelor vechi cu conductoare torsadate tip TYIR ;

montare firidelor de bachelita, cu sigurante automate;

inlocuirea stalpilor de lemn cu stalpi de beton;

amplasarea instalatiilor energetice pe traseu usor accesibil in cadrul lucrarilor de interventie in caz de avarie sau corelate cu celelalte retele din zona.

Iluminatul public existent se recomanda sa fie pus in concordanta cu prevederile normativelor in vigoare. Pentru noile zone propuse se vor utiliza corpuri de iluminat tip PVB, montate pe stalpi de beton, in functie de nivelul de iluminare necesar si configuratia cailor de comunicatie.Se propune comanda automata a conectarii circuitelor aferente iluminatului public , cu ajutorul dispozitivului fotoreleu RFC 1 - 2-4 lx.

Realizarea bazei energetice a comunei se va face treptat, corelat cu constructiile aferente noilor consumatori.

3.6.2.2 Dezvoltarea urbanistica a localitatii

Prin actualul PUG se prevede o extindere a intravilanului, ceea ce va conduce la construirea de noi locuinte.Astfel, in localitatea Bolintin Vale, prin extinderera intravilanului cu cca 600 ha numarul actual de gospodarii se va mari cu 2606 . Acest fapt va determina o crestere a necesarului de putere electrica si, ca urmare, va fi necesara o crestere a capacitatilor energetice.

Alimentarea noilor consumatori se va face prin intermediul :

posturilor de transformare existente , acolo unde gradul de incarcare al acestora permite preluarea consumatorilor noi.

posturi noi de transformare 20/0,4 kV, amplasate in centrul de greutate al consumatorilor.

1) Locuinte individuale nou construite (2295) in localitarea Bolintin Deal

- Puterea maxim simultan absorbita de noile locuinte la nivelul posturilor de transformare :

Pmsa= Nx KsxKs1xPa = 2606 x 0,4 x 0,85 x 3 = 2502 kW

unde :N - numarul de locuinte (N=2606)

Ks-coeficientul de simultaneitate pentru linia electrica care alimenteaza locuintele Ks=0,4 (conf.PE 132 )

Ks1-coeficient de simultaneitate pentru postul de transformare care alimenteaza mai multe linii electrice Ks1= 0,85 (PE 132)

Pa-puterea absorbita de o locuinta -se admite o putere absorbita de 3 kW/ locuinta

- Putera aparenta Sn necesara a fi livrata de posturile de transformare pentru alimentarea locuintelor :

1,1xPmsa 1,1 x 2502

Sn = ----- ----- ---- = ----- ----- ------ = 3058 kVA

cos φ0,9

Unde : 1,1 - factor ce tine seama de caderea de tensiune pe linie

cos φ - factorul de putere admisibil (cos φ = 0,9 ).

-Numarul de noi posturi de transformare

Sn 3058

Ntr = -------- =-----------= 10

0,8x4oo320

Se vor instala 10 noi posturi de transformare PTA 400kVA.

2)Tot in Bolintin Deal , pe o suprarata de 385,25 ha se vor mai dezvolta doua zone destinate unor institutii publice, servicii, industrii sau depozite.

Pentru alimentarea cu energie electrica a acestora ( este previzionat un necesar de cca 3000 kVA) se vor instala 5 noi posturi de transformare de 630 kVA fiecare.

Amplasrea definitiva a obiectivelor energetice (posturi de transformare, linii electrice) se va stabili de catre proiectantul de specialitate de la SDFEE Giurgiu prin lucrarea care i se va comanda.

In proiectarea si executarea retelelor de alimentare cu energie electrica se vor respecta urmatoarele standarde si prescriptii CONEL in vigoare:

STAS 234 -Bransamente electrice. Conditii de proiecatare si executie

PE 106 -Normativ pentru constructia liniilor electrice de joasa tensiune.

PE 107 -Normativ pentru proiectarea retelelor de cabluri electrice.

PE 132 -Normativ pentru proiectarea retelelor de distributie publica.

PE 155 -Normativ pentru proiectarea si executarea bransamentelor pentru

cladiri civile .

3.6.3 Telecomunicatii

In comuna Bolintin Vale este necesara o extindere a retelei existente ..Avand in vedere ca prin actualul PUG se prevede o extindere a intravilanului, in localitatea i vor fi necesare instalari de noi posturi telefonice in zonele destinate locuirii.

Directia de Telecomunicatii Giurgiu va stabili stabili solutiile optime de racordare a noilor abonati.

3.6.4      Alimentare cu energie termica

La executarea retelelor de gaze se va avea in vedere ca in spatiul disponibil urmeaza a se monta si alie condicte: apa, canalizare, telefonie.

Se recomanda echiparea obiectivelor de utilitate publica si mai ales a celor cu aglomerari de personal ( scoli, gradinite, crese, spitale,etc.) cu centrale termice proprii, pentru diminuarea punctelor de foc si implicit a riscului de incendiu si accidente. Exista in acest fel si posibilitatea de a se prepara si apa calda de uz menajer.

3.6.5 Alimentare cu gaze

Asa cum s-a aratat mai sus, infiintarea si realizarea distributiei de gaze naturale in comuna Bolintin Deal constituie o realizare importanta pentru imbunatatirea conditiilor de viata ale locuitorilor alaturi de alimentarea cu apa si pietruirea drumurilor.

Introducerea alimentarii cu gaze in aceasta localitate este importanta si pentru faptul ca alimentarea populatiei cu combustibil solid se face din ce in ce mai greu din cauza scaderii productiei de carbune si a faptului ca aducerea lemnului de foc din judetele cu exploatari forestiere se face la un pret ridicat. Utilizarea gazelor pe scara mai larga constituie, de asemenea, o premisa pentru reducerea taierilor ilegale a arborilor din zonele impadurite existente inca in judetele Giurgiu si Ilfov.

In conformitate cu Normele tehnice pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale NT - DPE - 01/2004 publicate in Monitorul Oficial nr. 173 bis din 27 febr. 2004, conductele instalatiilor de utilizare exterioare se executa din otel sau polietilena de inalta densitate (PEID).Conductele de otel se monteaza de preferinta suprateran, iar cele din polietilena in mod obligatoriu subteran.

In localitati, conductele subterane de distributie se monteaza numai in domeniul public.

In general, reteaua de distributie se va amplasa pe partea opusa stalpilor, liniilor si cablurilor electrice.

Conductele din otel sau PEID se vor monta ingropat la adancimea minima de 0,9 m, cu exceptia portiunilor de drum care traverseaza ape, canale de desecare, viroage, unde se vor monta suprateran si vor fi confectionate din otel.

Diametrele minime admise pentru conducte subterane sunt:

Bransamente si instalatii de utilizare, minim 1" pentru conducte de otel, respectiv DN 32 mm pentru conducte de polietilena

Conducte de distributie, de regula, minim 2" pentru conducte de otel, respectiv DN 40 mm pentru conducte de polietilena

Instalatiile de utilizare se vor racorda la retelele de distributie printr-un bransament la capatul caruia se monteaza postul de reglare echipat cu regulator de debit, imbinare electroizolanta si armaturile respective, toate protejate intr-o firida (metalica sau din zidarie) amplasata la limita proprietatii.

In scopul micsorarii numarului de racorduri la conducte si de traversari ale strazilor se recomanda sa se execute un bransament pentru doi consumatori alaturati, numarul de posturi de reglare urmand a se stabili de la caz la caz.

Pe arterele de circulatie principale se recomanda montarea conductelor de gaze naturale pe ambele parti ale arterei de circulatie, evitandu-se traversarea ei de catre bransamente. Acolo unde aceasta nu este posibil, traversarea arterei de circulatie se va face prin foraj orizontal, evitandu-se astfel montarea bransamentului in transee deschisa.

La executarea retelelor de gaze se va tine seama obligatoriu de faptul ca in spatiul disponibil urmeaza a se monta si alte conducte: apa, canalizare, cabluri de fibra optica etc. si de aceea trebuie lasate spatiile necesare si pentru montarea acestora.

Este recomandabil ca majoritatea cladirilor de interes public si mai ales cele cu aglomerari de persoane sa fie dotate cu instalatii de incalzire centrala si centrale termice proprii. Se realizeaza astfel o crestere a confortului si sigurantei in exploatare, o micsorare a numarului de puncte de foc si deci a pericolului de incendiu si accidente. De asemenea, exista astfel posibilitatea de a se prepara si apa calda de consum menajer.

Extinderea intravilanului si diversificarea constructiilor existente si propuse pe teritoriul comunei impun ca fiecare consumator sa aiba propriul sistem de alimentare cu energie termica utilizata pentru incalzire, prepararea apei calde menajere, prepararea hranei, utilizari tehnologice.

La sistemul de incalzire cu centrale individuale, avantajele sunt:

Posibilitatea echiparii locuintelor si a celorlalte cladiri cu surse de incalzire proprii pe masura edificarii lor, inclusiv prin folosirea unor alti combustibili (solid, lichid, GPL) pana in momentul realizarii in zona a retelei de distributie a gazelor naturale;

Utilizarea unui singur contor, cel de gaze naturale pentru masurarea consumului de energie termica pentru incalzire si prepararea apei calde menajere, precum si pentru prepararea hranei;

Gestionarea independenta a consumului de caldura si deci a celui de gaze naturale, prin modularea sarcinii pe un domeniu larg (0,4.1,1 Q nominal), pastrand un randament ridicat (88.92%) si mentinand practic constant nivelul emisiilor de noxe pe intregul domeniu de functionare.

Posibilitatea reglarii si programarii automate a cantitatilor de caldura de catre fiecare utilizator final in functie de temperatura exterioara, de confortul termic dorit, dar si de posibilitatile financiare ale acestuia.

In ceea ce priveste diferitii utilizatori racordati la aceeasi sursa, montarea aparatelor de inregistrare a temperaturii corpurilor de incalzire (denumite impropriu "repartitoare de costuri") si a robinetelor termostatice, cu un program de calcul corespunzator, poate conduce la o reducere a consumurilor de caldura de cca. 20-25% si la o distributie mai corecta a costurilor.

Eliminarea totala a retelelor de agenti termici.

Dezavantajele constau in:

Utilizarea unui combustibil fosil valoros, obtinut din ce in ce mai mult din import (cca. 40% din necesar este importat in prezent din Rusia);

Existenta unui numar mare de puncte de ardere cu necesitatea asigurarii sistemelor de evacuare a gazelor de ardere de la fiecare centrala termica ;

Necesitatea realizarii unei izolari termice sporite intre locuintele cuplate sau insiruite pentru a asigura un confort termic corespunzator si a limita influenta modului de functionare a instalatiei dintr-o locuinta asupra celor invecinate;

Cresterea, in perspectiva apropiata, a pretului gazelor naturale si introducerea taxei pentru combaterea poluarii mediului.

Centralele termice alimentate cu gaze naturale si vor fi echipate cu cazane cu randament peste 90% si arzatoare cu functionare automata, cu grad redus de poluare.

In cazul in care locuitorii doresc alimentarea cu gaze la sobe, se recomanda montarea de arzatoare automatizate pentru gaze combustibile de uz casnic cu debite de 0,68 si 0,82 m³N/h, aprobate ISCIR CERT care respecta Norma europeana 90/396/EEC. Aceste arzatoare utilizeaza placi ceramice radiante care asigura ardere completa in sistem turbojet, dezvoltand temperaturi de cca. 1000sC. Aceasta ardere reduce nivelul noxelor la cel mai redus nivel posibil, in comparatie cu arzatoarele utilizate in prezent.

Sistemul complet de automatizare asigura intreruperea gazului atunci cand se detecteaza lipsa de oxigen, lipsa tirajului la cos sau cand scade presiunea din reteaua de gaze; se asigura, de asemenea, protectia la aprinderi accidentale, functionarea la presiune constanta, aprinderea piezoelectrica fara conectare la priza electrica si posibilitatea reglarii temperaturii ambiante.

Pentru toate cladirile la care este realizata alimentarea cu apa din surse centralizate sau din surse proprii trebuie studiata si solutia prepararii apei calde menajere utilizand energia solara prin intermediul panourilor solare inglobate in / montate pe acoperisul cladirilor sau pe terase in concordanta cu adoptarea unei orientari si unui unghi favorabile captarii cu maximum de eficienta a energiei solare. Aceste posibilitati sunt favorabile avand in vedere regimul redus de inaltime pentru cladirile din mediul rural.

De asemenea, se pot utiliza pompele de caldura pentru unele dintre dotarile propuse, tinand seama insa ca acestea necesita investitii initiale mari, suprafete de teren pentru montarea conductelor de 1,5.2 ori mai mari decat suprafata incalzita, precum si incalzire prin pardoseala avand in vedere temperatura mai redusa a agentului termic.

In Anexa nr. 1 sunt prezentate debitele instalate estimate de gaze naturale pentru populatie si pentru dotarile de interes public, respectiv pentru incalzire si prepararea hranei in functie de situatia existenta si de propunerile din cadrul prezentului P.U.G.

Pentru gospodariile propuse s-au considerat:

un debit instalat de gaze q ₁ = 2,83 m³N/h*gospodarie pentru jumatate din numarul gospodariilor (incalzire cu sobe)

un debit instalat de gaze q ₂ = 3,70 m³N/h*gospodarie pentru cealalta jumatate (incalzire cu microcentrale termice), debit defalcat astfel:

o      2,73 m³N/h - microcentrala termica incalzire + apa calda menajera

o      0,67 m³N/h - masina de gatit tip aragaz

o      0,30 m³N/h - cota parte dotari publice (≈6%)

Pentru preluarea noului debitul maxim instalat de gaze naturale, la momentul oportun se va face un calcul de verificare a posibilitatilor de alimentare prin intermediul conductei de inalta presiune DN 200 mm, urmand ca SRMP sa fie amplificata prin montarea unor noi reductoare de presiune in cadrul locatiei existente.

Pentru alimentarea zonei de unitati industriale si depozite, amplasata la nord de Autostrada Bucuresti - Pitesti si avand o suprafata de circa 420 ha, alimentarea cu gaze se poate face fie actuala SRMP, cu extinderea capacitatii acesteia, prin intermediul unor conducte de medie presiune (din motive de siguranta recomandabil doua) care sa subtraverseze autostrada, fie prin intermediul unei SRMP proprii alimentata dintr-o conducta de transport apropiata care va fi indicata de TRANSGAZ S.A. Medias.

REGLEMENTARI

Elementele de constructie exterioare ale noilor cladiri sau care se reabiliteaza trebuie sa fie executate astfel incat sa se realizeze un coeficient global de transmisie a caldurii conform Normativului C 107/2005 privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor si respectand prevederile Legii nr. Legii 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor, obtinandu-se un consum scazut de combustibil, un confort termic corespunzator si reducerea poluarii datorita arderii combustibililor.

Randamentul cazanelor utilizate pentru incalzirea centrala trebuie sa fie peste 90%, urmand a se acorda o atentie deosebita realizarii unui ansamblu corect calculat si executat arzator - cazan - cos. Cosul va fi realizat conform prevederilor legale din punct de vedere al prevenirii incendiilor, respectiv izolat termic si amplasat la distanta fata de elementele combustibile ale cladirii, fiind etans la gaze arse si scantei.

Conductele de distributie a gazelor, bransamentele, racordurile si instalatiile interioare vor fi realizate cu materiale si echipamente omologate si agrementate de catre organismele abilitate din Romania in conformitate cu prevederile HGR 622 / 2004 si HGR 796 / 2005 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a produselor pentru constructii.

Distantele minime dintre conductele subterane de gaze naturale de medie, redusa si joasa presiune din otel sau PEID si diferite instalatii, constructii sau obstacole sunt indicate in Anexa nr. 2.

Distantele de siguranta fata de diversele constructii sau obstacole in conformitate cu Normativul departamental ND 3915 - 1994 privind proiectarea si construirea conductelor colectoare si de transport gaze naturale sunt indicate in Anexa nr. 3. Acest Normativ departamental este in curs de a fi inlocuit cu un nou normativ, care prevede distante de siguranta in functie de presiunea gazelor naturale transportate, dar si de vechimea conductelor, astfel incat distantele indicate sunt informative, urmand a fi indicate, de la caz la caz, de catre TRANSGAZ S.A. - S.N.T.G.N. Medias.

Trebuie mentionat ca distantele de siguranta pot fi reduse prin montarea unor conducte cu grad sporit de protectie.

Zona de protectie a unei conducte de gaze de inalta presiune este de 5 m de o parte si de alta a acesteia (in paduri de 3 m). In zona de protectie nu vor circula vehicule, cu exceptia utilajelor pentru efectuarea lucrarilor agricole curente si a utilajelor care intervin pentru intretinere si reparatii. De asemenea, nu se vor planta pomi si sunt interzise lucrari care ar afecta conducta ingropata (scarificari sau nivelari ale terenului).

Pentru corecta exploatare a conductelor de transport gaze naturale de inalta presiune este necesar ca la fiecare punere in posesie a fostilor proprietari conform Legii fondului funciar nr. 18/1991 (cu completarile ulterioare - Legea 247 / 2005), la intocmirea actelor de vanzare - cumparare sau la eliberarea Certificatelor de Urbanism sa se indice servitutile, respectiv sa se obtina avizul TRANSGAZ S.A. S.N.T.G.N. MEDIAS - Str. Constantin Motas nr. 1 prin intermediul REGIONALEI BUCURESTI - Str. Lacul Ursului nr. 2- 4, sector 6, telefon 021 - 221 17 78.

In conformitate cu prevederile Legii gazelor nr. 351 / 2004, publicata in Monitorul Oficial nr. 679 din 28 iul. 2004 activitatea de transport si cea de distributie ale gazelor naturale constituie servicii publice de interes national, iar lucrarile de realizare, reabilitare, retehnologizare, exploatare si intretinere a obiectivelor / sistemelor de transport si distributie gaze naturale sunt lucrari de utilitate publica.

Sistemul National de Transport al Gazelor Naturale face parte din proprietatea publica a statului, fiind de importanta strategica.

Prin derogare de la prevederile Legii nr. 219 / 1998 privind regimul concesiunilor, operatorul SNTGN, respectiv distribuitorul de gaze naturale, au dreptul sa foloseasca, cu acordul autoritatii publice locale, cu titlu gratuit, terenurile proprietate publica locala ocupate de obiectivele sistemelor, precum si cele utilizate pentru lucrarile de executie, exploatare, intretinere si reparatii.

In cazul terenurilor proprietate privata, legea fondului funciar nr. 18/1991 (cu completarile ulterioare - Legea 247 / 2005) prevede ca ocuparea terenurilor necesare remedierii deranjamentelor in caz de avarii si executarea unor lucrari de intretinere la conductele de transport a gazelor care au caracter urgent si care se executa intr-o perioada de pana la 30 de zile, se vor face pe baza acordului prealabil al detinatorilor de terenuri sau, in caz de refuz, cu aprobarea prefecturii judetului. In toate cazurile, detinatorii de terenuri au dreptul la despagubire pentru daunele cauzate.

In cazul utilizarii pentru incalzire si prepararea hranei a gazelor petroliere lichefiate (GPL) pe sistem mic-vrac se vor respecta prevederile Normativului I 31-1999 pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze petroliere lichefiate. In tabelul de mai jos sunt indicate distantele minime de siguranta dintre depozitele de GPL cu recipiente fixe si obiectivele invecinate.

(Distante in metri, capacitati in litri)

Se vor respecta in principal urmatoarele reglementari, lista lor nefiind limitativa:

Legea 10 / 1995 privind calitatea in constructii

Legea 18 / 1991 a fondului funciar cu completarile ulterioare (Legea 247 / 2005).

Legea gazelor nr. 351 / 2004

Legea 372 / 2005 privind performanta energetica a cladirilor

Normativul C 107-2005 privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor.- MO 1124 bis / 13.12.2005

Normativul P 118 - 1999 de siguranta la foc a constructiilor

Normativul C 300 - 1994 de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora

Normele tehnice NT-DPE-01/2004 pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale -MO 173 bis / 27.11. 2004

Prescriptia tehnica ISCIR PT A1 - 2002 - Cerinte tehnice privind utilizarea aparatelor consumatoare de combustibili gazosi. - MO 674 / 11.11. 2002

Normativ Departamental 3915 - 1994 pentru proiectarea si construirea conductelor colectoare si de transport gaze naturale (in curs de revizuire)

Normativul I 31-1999 pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze petroliere lichefiate

SR 8591 - 1997 Amplasarea in localitati a retelelor edilitare subterane executate in sapatura

STAS 9312 - 1987 Subtraversari de cai ferate si drumuri cu conducte - Prescriptii de proiectare;

Se formuleaza urmatoarele propuneri:

- Realizarea retelei de alimentare cu apa a populatiei;

- Realizarea retelei de canalizare, impreuna cu o statie de epurarea apei menajere;

- Educarea in spirit ecologic a membrilor comunitatii;

- Se va avea in vedere monitorizarea teritoriului comunei si pe cel al satelor apartinatoare astfel in cat sa se evite existenta depozitelor spontane si necontrolate de deseuri menajere provenite de la gospodariile individuale;

- Se propune realizarea unei platforme ecologice de precolectare a deseurilor spre a fi depozitate conform normelor in vigoare pana la data transoprtarii la groapa de gunoi ecologica.

- Se va avea in vedere realizarea unei platoforme ecologice pentru depozitarea deseurilor menajere rurale;

- Se recomanda monitorizarea anuala a calitatii factorilor de mediu, prin efectuarea de masuratori si determinarea calitatii la nivelul fiecarui element component al mediului;

- Se recomanda plantarea de perdele de vegetatie protectoare, amplasate intre zonele ocupate de societatile economice productive (fermele avicole si combinatul zootehnic) si zona de locuinte, astfel incat sa se diminueze efectele nocive generate de poluare.

- In partea de N-E aferent zonei industriale se recomanda plantarea unei perdele de vegetatie cu scopul de a proteja si separa zona de servicii de zona de locuire

- In partea nordica a comunei se recomanda plantarea unei benzi de vegetatie de protectie pe aliniamentul autostradei.

- in partea de S-V in vecinatatea raului Arges, in zona aferenta balastierei se propune plantarea de perdele de vegetatie cu scop de porotectie si separare a zonei de agrement si sport propuse de zona in care se va afla balastiera.

- in partea N-V a comunei Bolintin Deal se propune plantarea unei perdele de vegetatie cu scop de protectie si separare a zonei de locuire de cea de industrie si servicii.

- in zona centrala a comunei si anume in satul Bolintin Deal se recomanda amenajarea terenului ce revine parcului pentru a deveni un loc de agrement si recreere pentru populatie.

Planul Urbanistic General a fost actualizat in vederea creerii conditiilor de indeplinirea a obiectivelor de dezvoltare in plan spatial ale comunei BOLINTIN DEAL. S-a urmarit implementarea proiectelor cu privire la:

Extinderea teritoriului intravilan pentru a raspunde cerintelor de dezvoltare ale comunei;

Realizarea unor noi lotizari destinate construirii de noi locuinte pentru satisfacerea cererii in comuna Bolintin Deal;

Extinderea dotarilor aferente locuirii corespunzator numarului de locuitori ai comunei;

Dezvoltarea zonelor industriale / depozitare, servicii, in vederea atragerii de investitii;

Realizarea unei retele de distribuire apa potabila;

Realizarea retelei de canalizare si epurare a apelor uzate;

Modernizarea si extinderea retelei stradale astfel incat sa raspunda cerintelor noilor zone dezvoltate;

Extinderea retelei de distributie gaze naturale in comuna;

Odata cu aprobarea, Planul urbanistic general si Regulamentul local de urbanism capata valoare juridica, oferind instrumentul de lucru necesar administratiei locale in realizarea obiectivelor propuse si eliberarea autorizatiilor de construire.

ANEXA 1

PUG BOLINTIN - DEAL

JUD. GIURGIU

TABEL CU DEBITELE MAXIME ORARE ESTIMATE DE ENERGIE TERMICA SI GAZE NATURALE PENTRU INCALZIRE, PREPARAREA APEI CALDE MENAJERE, VENTILARE, PREPARAREA HRANEI SI UTILIZARI TEHNOLOGICE

ANEXA 2

DISTANTELE MINIME DINTRE CONDUCTELE SUBTERANE DE
GAZE NATURALE SI DIFERITE

INSTALATII, CONSTRUCTII SAU OBSTACOLE

Conform Normelor tehnice privind proiectarea si executarea

sistemelor de alimentare cu gaze naturale NT-DPE-01/2004

Nota: Distantele exprimate in metri se masoara in proiectie orizontala intre limitele exterioare ale conductelor sau constructiilor

*) De la piciorul taluzului

**) Din axul linei de cale ferata

Se va solicita si acordul SNCFR

Conductele, fitingurile si armaturile din PE se monteaza ingropat direct pamant, adancimea minima de montaj fiind de 0,9 m.

Se interzice montarea retelelor de gaze la un nivel inferior celui al bazei fundatiilor cladirilor, pe trasee paralele cu acestea, pana la distanta de 2 m de la cladire.

Se interzice montarea de conducte din otel supraterane la mai putin de 20 m de calea ferata electrificata si/sau linii electrice aeriene (LEA) de joasa, medie sau inalta tensiune.

ANEXA 3

DISTANTELE MINIME DE SIGURANTA

INTRE CONDUCTELE DE TRANSPORT GAZE NATURALE

CU PRESIUNE PESTE 6 BAR SI DIVERSE OBIECTIVE.

Conform Normativ Departamental 3915 - 1994 pentru proiectarea si construirea conductelor colectoare si de transport gaze naturale (in curs de revizuire)

• H = INALTIMEA SUPORTULUI LINIEI ELECTRICE
• N = NENORMAT
• LZS = LIMITA ZONEI DE SIGURANTA A DRUMULUI
• La punctul 5 - distanta din paranteza se refera la conducte de gaze cu p > 40 bar
• La stabilirea distantelor minime pentru conductele de gaze naturale s-a tinut seama de prevederile celor 2 clase de locatie