Partea tehnica a cadastrului general

Partea tehnica a cadastrului general

1. Cerinte de precizie, generalitati

In privinta exprimarii cerintelor principale de precizie ale datelor masuratorilor necesare C.G., se pot deosebi cerinte privind calitatea retelelor geodezice de sprijin si cerinte referitoare la datele rezultate din masuratori, cerinte legate nemijlocit de calculul suprafetelor imobilelor.

Rezultatul calculului datelor masuratorilor se poate exprima in sisteme de proiectie optime scopului pentru care au fost executate masuratorile.

2 Sisteme de proiectie - necesitate, utilizare

1. Generalitati

Pe teritoriul tarii noastre, in decursul anilor, au fost folosite diferite sisteme de proiectie, care au servit la reprezentarea in plan a teritoriului nostru national, atat pentru nevoile tehnico- economice cat si in scopuri militare.

Sistemul de proiectie folosit la ora actuala si care raspunde atat cerintelor de calitate ale retelelor geodezice cat si nevoilor cadastrului general este sistemul de proiectie stereografic- 1970. Sunt insa situatii limita in care deformatiile specifice proiectiei stereografice cu plan secant unic depasesctolerantele admise in calculul suprafetelor (de ex. in cadastrul imobiliar- edilitar, cadastrul minier), pentru zonele situate la extremitatea teritoriului tarii si in zona punctului central al proiectiei si cunoscand ca raza cercului de deformatie nula este de 201,718 km. fata de centrul proiectiei, care este la nord de localitatea Fagaras. In aceste cazuri, solutia potrivita este aceea de adoptare a sistemelor de proiectie stereografica locala.

Avand in vedere ca Romania face parte din marea familie europeana, si ca teritoriul ei trebuie recunoscut ca unic si indivizibil, punctele care delimiteaza teritoriul administrativ (hotarele) se calculeaza si in sistemul de referinta terestru european (EUREF/ETRF).

Pentru stabilirea sistemului de proiectie optim, ONCGC a elaborat un studiu, din care a rezultat ca diferentele cele mai mici, care apar intre suprafetele calculate pe suprafata fizica a pamantului si sistemele de proiectie descrise, sunt cele date de proiectia stereografica- 1970.

3 Sisteme de proiectie locala derivate ale sistemului de proiectie stereografic- 1970

3.1 Generalitati

Plecand de la elementele proiectiei stereografice-1970 in care se afla calculata intreaga retea de puncte geodezice, se pot stabili relatii matematice pentru diferite sisteme de proiectie locale.

3.2 Utilizarea unui sistem de proiectie local derivat al sistemului de proiectie stereografic-1970

Cel mai simplu si mai precis sistem local de proiectie este cel paralel cu planul de proiectie secant stereografic-1970. In acest sens s-a ales un punct geodezic Pl, conform figurii, in zona (la nivel de localitate de ex.) in care urmeaza a se efectua masuratorile topografice, prin care va trece planul secant de proiectie local (L)

Situarea planului de proiectie local in raport cu planurile de proiectie tangent si secant unic

Coordonatele punctului Pl si altor puncte din zona se transcalculeaza din planul secant unic (U) in planul secant local astfel:

Se calculeaza mai intai coordonatele in planul tangent (T) prin impartirea valorii lor (date in planul secant unic) la coeficientul de scara C.

Pentru aducerea distantelor din planul tangent T in planul local L (unde deformatia va fi nula) avem in vedere ca defomatia pentru 1 km in planul T este data de relatia:

adica o distanta Dl=1 km pe elipsoid, in planul local, va fi:

Pentru transcalcularea punctelor din planul secant unic (U) in planul de proiectie secant local (L) se calculeaza coeficientul de deformatie regionala K.

In acest fel vom avea urmatoarele coordonate in sistem regional:

Xl=XUK si Yl=YUK

3.3. Utilizarea sistemului stereografic al Bucurestiului

Avand in vedere ca sistemul stereografic al Bucurestiului prezinta particularitatea ca X este pe Est si Y este pe Nord, invers decat la sistemul de proiectie stereografic 1970 si avand (i) puncte determinate in sistem local (xi, yi) cu corespondentul lor determinat in sistem stereografic Bucuresti (Xi, Yi), coeficientul mediu de transcalcul se determina astfel:

In prima etapa se calculeaza .x si .y si .X si .Y din diferenta coordonatelor in combinatii (i-1) puncte determinate in cele doua sisteme, unde x si y sunt coordonatele a (i) puncte in sistem local si X si Y sunt coordonatele in sistem stereografic Bucuresti a acelorasi (i) puncte.

In a doua etapa se calculeaza (i-1) relatii de forma:

In a treia etapa se calculeaza coeficientii medii de transcalculare:

Coordonatele punctelor noi in sistem stereografic Bucuresti, cuprinse de punctele avand coordonatele in cele doua sisteme sunt date de relatiile:

3 Sistemul de impartire a foilor de plan pentru proiectia stereografica

3.1 Generalitati

Avandu-se in vedere faptul ca pentru aproximativ doua treimi din suprafata tarii s-a executat deja, pana in 1970, planul topografic de baza, in proiectia Gauss, la scara 1:5.000 (pe alocuri 1:10.000) si pentru ca informatia valabila existenta pe planuri sa nu se piarda, cadrul geografic si nomenclatura au ramas la fel si pentru foile de plan in proiectia 'stereo 70'.

Hartile si planurile topografice in proiectia Gauss au un cadru geografic format din imagini plane ale unor arce de meridiane si de paralele care, pe elipsoidul de rotatie, delimiteaza niste trapeze curbilinii, denumite in mod curent 'trapeze'.

Cunoscand sistemul de impartire folosit in proiectia Gauss se deduc si regulile de impartire in proiectia 'stereo 70'. In acest mod se indeplinesc urmatoarele cerinte:

- se asigura racordarile pe cadrul foilor intre cele doua sisteme;

- se elimina cauzele care ar fi condus la suprapuneri sau goluri intre foile de plan;

- se pastreaza aceleasi suprafete ale foilor de plan, ceea ce este necesar activitatii de cadastru;

- se asigura posibilitatea verificarii planului topografic de baza si a planurilor cadastrale derivate pentru trecerea la zi a hartilor topografice la scari mai mici, etc.

Astfel se pot deduce fara dificultate: scara hartii (planului), coordonatele geografice ale colturilor si implicit coordonatele in 'stereo 70', nomenclatura trapezelor vecine, etc.

3.2 Nomenclatura foilor de plan pentru proiectia stereografic-1970

Pentru ca dimensiunile si nomenclatura trapezelor sunt strans legate de scara, a fost necesar sa se standardizeze valorile scarilor, avand urmatoarele scari de reprezentare: 1:1.000.000, 1:500.000, 1:200.000, 1:100.000, 1:50.000, 1:25.000, 1:10.000, 1:5.000, 1:000.

In legatura cu dimensiunile trapezelor vom folosi notatiile:

Dl= diferenta de longitudine dintre arcele de meridian care delimiteaza un trapez;

Dj= diferenta de latitudine dintre arcele de paralel care delimiteaza un trapez.

Scara 1:50.000 este data de o litera majuscula (A, B, C sau D) alaturi de cele ce individualizeaza scara 1:100.000 si asa mai departe, conform exemplului si figurii ce insoteste expunerea:

- pentru harta la scara 1:100.000 L-35-73;

- pentru harta la scara 1:50.000 L-35-73-B;

- pentru harta la scara 1:25.000 L-35-73-C-C;

- pentru planul la scara 1:10.000 L-35-73-D-b-4;

- pentru planul la scara 1:5.000 L-35-73-D-d-2-IV;

- pentru planul la scara 1:000 L-35-73-A-c-3-III-a;

(9 litere minuscule - intre 'a' si 'i')

Dimensiunile pe arcele de meridiane si paralele ale foilor de plan topografic sau cadastral la scarile 1:5.000 si 1:000 sunt:

- pentru scara 1:5.000, pe longitudine () este 1'52',5 iar pe latitudine (.) este 1'15';

- pentru scara 1:000, pe longitudine () este 56',25 iar pe latitudine (.) este 37',5.

Cu privire la dimensiunile (cadrul) foilor de plan (a trapezelor), acestea difera in mod sensibil, ca si, suprafata de teren cuprinsa in interiorul lor, in functie de latitudinea geografica (.). Astfel, dimensiunile si suprafata maxima, cuprinsa de un plan, este in sudul Romaniei, iar cele minime sunt in nord.

3.3 Nomenclatura foilor de plan pentru proiectia stereografic-Bucuresti

Foile de plan ce acopera Municipiul Bucuresti si zonele adiacente, care sunt in arhiva directiei de specialitate a Primariei Municipiului Bucuresti, sunt realizate la scara 1:2000 si 1:500. Nomenclatura lor este aratata in figura, unde literele reprezinta coordonata "X" (est), iar cifrele coordonata "Y" (nord). Grupul format de doua litere si doua cifre (individualizate ca in figura) da pozitia zonei la scara 1: 2000, care cuprinde 16 planuri la scara 1: 500 a caror nomenclatura este formata din cifra [reprezinta "Y" - (nord)], litera [reprezinta "X" - (est)] si cifra (reprezinta numarul de ordine al planului 1:500, numarat in sens orar).

4 Masuratori destinate cadastrului general - cerinte si diverse procedee de culegere a datelor primare

4.1 Generalitati

Avand in vedere elementul de baza al cadastrului general si anume suprafata, determinarea acesteia se poate executa in doua moduri, si anume:

- determinarea pe cale analitica direct din datele topografice primare din teren;

- determinarea pe baza masuratorilor primare efectuate pe planurile cadastrale prin mijloace grafice, grafico-numerice sau grafico-mecanice. In ultimii ani, numarul procedeelor grafice s-a marit prin aparitia metodei digitizarii planurilor cadastrale sau a vectorizarii planurilor scanate.

Procedeul masurarii coordonatelor punctelor, ce definesc contururile parcelelor prin digitizarea selectiva a continutului planimetric al planurilor cadastrale sau al planurilor cadastrale scanate, prezinta avantajele stocarii directe in baza de date a masuratorilor primare si calculul automat al suprafetelor compensate inclusiv intocmirea automata a registrelor cadastrale.

Acest procedeu, cu toate facilitatile importante pe care le are, depinde de precizia pe care o ofera procedeul grafic, el fiind afectat de erorile de masurare grafica, datorate urmatoarelor surse: erori din procesul de exploatare al fotogramelor aeriene, erori de trasare a contururilor la dispozitivele anexa (coordonatograf sau plotere) si erori de masurare grafica pe suprafata planului cadastral, care la randul lor se datoresc materialului pe care avem planul cadastral, erori accidentale dar mai ales sistematice ale operatorului, erorilor instrumentelor cu care se fac masuratorile grafice, etc.

Noua strategie in aplicarea fotogrammetriei in lucrarile de cadastru general consta in inlocuirea produsului grafic ca suport de masurare cu masurarea directa pe modelul optic si automatizarea transmiterii si inregistrarii informatiilor, precum si a intregului proces de prelucrare a datelor, conturandu-se astfel procedeul de exploatare analitica in corelare cu toate procedeele de stocare, prelucrare a datelor cat si cu cele de redactare a registrelor cadastrale pe teritorii administrative.

Precizia procedeului de exploatare analitica se situeaza intre gradul de precizie dat de procedeul bazat pe masuratori integral la teren si cel bazat pe procedee grafice de masurare pe planul cadastral.

In cazul oraselor mari si incintelor industriale cu continut foarte mare de detalii si valoare imobiliara, masuratorile se executa integral la teren.