CRITERIILE DE CLASIFICARE SI IDENTIFICARE A CATEGORIILOR DE FOLOSINTA A TERENURILOR SI A CONSTRUCTIILOR

CRITERIILE DE CLASIFICARE SI IDENTIFICARE A CATEGORIILOR DE  FOLOSINTA A TERENURILOR SI A CONSTRUCTIILOR

8.1. Prevederi generale

8.1.1. Categoria de folosinta a terenului, individualizata printr-un cod, este unul dintre atributele parcelei. Evidentierea la partea tehnica a cadastrului general a categoriei de folosinta alaturi de celelalte atribute este necesara atat pentru intocmirea cartii funciare, cat si pentru stabilirea sarcinilor fiscale care greveaza imobilele. In cadastrul general nu se inregistreaza subcategorii de folosinta.

8.1.2. Fiecare dintre cele 5 destinatii ale terenurilor poate avea categorii de folosinta predominante, care ocupa suprafata majoritara, si categorii de folosinta care ocupa un procent mai mic. De exemplu, in grupa terenurilor cu destinatie agricola categoriile de folosinta predominante sunt: arabilul, viile, livezile, fanetele si pasunile, dar un procent mai mic il ocupa si constructiile, apele etc. Tot astfel, in intravilane, in afara de categoria de folosinta curti-constructii, care este predominanta in cadrul destinatiei, se includ si alte categorii de folosinta care ocupa suprafete mai mici, cum ar fi: arabil, livezi, ape etc.

8.2. Criteriile de identificare a categoriilor de folosinta a terenurilor

8.2.1. Terenuri arabile (A). In aceasta categorie se incadreaza acele terenuri care se ara in fiecare an sau la mai multi ani (2-6 ani) si sunt cultivate cu plante anuale sau perene cum ar fi: cereale, leguminoase pentru boabe, plante tehnice si industriale, plante medicinale si aromate, plante furajere, legume etc. In categoria de folosinta arabil se includ: arabil propriu-zis, pajisti cultivate, gradini de legume, orezarii, sere, solarii si rasadnite, capsunarii, alte culturi perene. Se inregistreaza ca terenuri arabile:

a) terenurile destinate culturilor furajere perene (trifoisti, sparcetiere, lucerniere sau alte terenuri insamantate cu diferite amestecuri de plante leguminoase si graminee perene), care se ara o data la cel mult 6 ani;

b) terenurile ramase temporar neinsamantate datorita inundatiilor, colmatarilor, degradarilor sau altor cauze;

c) terenurile cu sere si rasadnite sistematizate, cu mentiunea 'sere' sau 'rasadnite'.

Terenurile arabile amenajate sau ameliorate prin lucrari de desecare, terasare, irigare etc. se vor delimita si se vor inscrie la arabil cu intreaga lor suprafata, incluzand si suprafetele ocupate de canale, diguri, taluzuri, debusee, benzi inierbate etc., care au latimi mai mici de 2 m, cu exceptia celor din proprietatea Societatii Nationale 'Imbunatatiri Funciare' - S.A. si Companiei Nationale 'Apele Romane' - S.A., care se vor inregistra la categoria de folosinta curti-constructii.

8.2.2. Pasuni (P). Pasunile sunt terenuri inierbate sau intelenite in mod natural sau artificial prin insamantari la maximum 15-20 de ani si care se folosesc pentru pasunatul animalelor. In cadrul acestei categorii de folosinta se inregistreaza:

a) pasuni curate - pasunile acoperite numai cu vegetatie ierboasa;

b) pasuni cu pomi - pasunile plantate cu pomi fructiferi, in scopul combaterii eroziunii sau a alunecarilor de teren, precum si pasunile care provin din livezi paraginite. La incadrarea acestora se va tine seama de faptul ca productia principala este masa verde care se pasuneaza, iar fructele pomilor reprezinta un produs secundar;

c) pasuni impadurite - pasunile care in afara de vegetatie ierboasa sunt acoperite si cu vegetatie forestiera, cu diferite grade de consistenta;

d) pasuni cu tufarisuri si maracinisuri.

8.2.3. Fanete (F). La categoria fanete se incadreaza terenurile inierbate sau intelenite in mod natural sau artificial prin insamantari la maximum 15-20 de ani, iar iarba se coseste pentru fan. Se inregistreaza la fanete: fanete curate, fanete cu pomi, fanete impadurite, fanete cu tufarisuri si maracinisuri.

8.2.4. Vii (V). In aceasta categorie se incadreaza terenurile plantate cu vita de vie:

a) vii altoite si indigene:

- viile altoite au la baza lor un portaltoi;

- viile indigene sunt nealtoite, dezvoltandu-se pe radacini proprii.

Impreuna mai sunt denumite si vii nobile;

b) vii hibride - sunt cele care poarta si denumirea de producatori directi;

c) hamei - deoarece au o agrotehnica asemanatoare cu a vitei de vie, plantatiile de hamei se includ in aceasta categorie de folosinta;

d) pepiniere viticole - terenuri pentru producerea materialului saditor viticol: plantatiile portaltoi si pepinierele propriu-zise sau scolile de vite.

8.2.5. Livezi (L). Livezile sunt terenuri plantate cu pomi si arbusti fructiferi. Se inregistreaza ca livezi:

a) livezi clasice - terenurile plantate cu pomi fructiferi in diferite sisteme de cultura traditionale, si anume: livezi cu culturi intercalate, livezi inierbate, livezi in sistem agropomicol, livezi pure etc.;

b) livezi intensive si superintensive - livezi amenajate avand o mare densitate de pomi pe hectar, cu conducerea dirijata a coroanelor si mecanizarea lucrarilor de intretinere si recoltare;

c) plantatii de arbusti fructiferi - terenuri plantate cu zmeura, agrise, coacaze, trandafiri de dulceata etc.;

d) pepiniere pomicole - terenurile destinate pentru producerea materialului saditor pomicol;

e) plantatii de duzi.

8.2.6. Paduri si alte terenuri forestiere. In aceasta categorie de folosinta intra toate terenurile care sunt cuprinse in amenajamentele silvice si in afara acestora, indiferent de proprietar. Se inregistreaza la aceasta categorie de folosinta:

a) paduri - terenuri acoperite cu vegetatie forestiera, cu o suprafata mai mare de 0,25 ha;

b) terenuri destinate impaduririi - terenuri in curs de regenerare, terenuri degradate si poieni prevazute a fi impadurite prin amenajamente silvice;

c) terenuri care servesc nevoilor de cultura, productie si administratie silvica - terenuri ocupate de pepiniere, solarii, plantatii, culturi de rachita, arbusti ornamentali si fructiferi, cele destinate hranei vanatului si animalelor din unitatile silvice, cele date in folosinta temporara personalului silvic;

d) perdele de protectie - benzi ordonate din plantatii silvice si uneori silvopomicole, care au diferite roluri de protectie, ca: perdele pentru protectia culturilor agricole, perdele pentru protectia cailor de comunicatie, pentru protectia asezarilor umane, perdele pentru protectia digurilor, perdele pentru combaterea eroziunii etc.;

e) tufarisuri si maracinisuri - terenuri acoperite masiv cu vegetatie arborescenta de mica inaltime, catinisuri, ienuparisuri, salcami, maracinisuri etc.

8.2.7. Terenuri cu ape si ape cu stuf. In aceasta categorie intra terenurile acoperite permanent cu apa, precum si cele acoperite temporar, care dupa retragerea apelor nu pot avea alta folosinta. Se inregistreaza la aceasta categorie:

a) ape curgatoare (HR): fluviul Dunarea, bratele si canalele din Delta Dunarii, cursurile de apa, paraurile, garlele si alte surse de ape cu denumiri locale (izvoare, privaluri etc.). La apele curgatoare se va inregistra suprafata ocupata de intreaga albie minora a cursului de apa, din mal in mal, chiar daca aceasta nu este in intregime si permanent sub apa. De obicei apele curgatoare formeaza de o parte si de alta a luciului apei prundisuri care numai la viituri mari sunt acoperite pentru scurt timp cu apa. Albia minora a unui curs de apa include toate zonele joase ale cursului, insulele si prundisurile. Toate aceste terenuri din albia minora nu se inscriu la neproductiv, ci la terenuri cu ape;

b) ape statatoare (HB). Limita acestor ape variaza in functie de anotimp si de regimul de precipitatii. La delimitarea acestor ape se va lua in considerare limita lor la nivelul mediu al apelor. In aceasta categorie se incadreaza si apele amenajate in mod special pentru cresterea dirijata a pestelui, precum si suprafetele cu ape statatoare de mica adancime unde cresc trestisuri si papurisuri si alte tipuri de vegetatie specifica in regim amenajat sau neamenajat;

c) marea teritoriala si marea interioara. Suprafata marii teritoriale este cuprinsa intre liniile de baza ale celui mai mare reflux de-a lungul tarmului, inclusiv ale tarmului dinspre larg al insulelor, ale locurilor de acostare, amenajamentelor hidrotehnice si ale altor instalatii portuare permanente si linia din larg, care are fiecare punct situat la o distanta de 12 mile marine (22.224 m), masurata de la punctul cel mai apropiat de la liniile de baza. Suprafata marii interioare este cuprinsa intre tarmul marii si liniile de baza asa cum au fost definite mai sus.

8.2.8. Limita terenurilor reprezentand albiile minore ale cursurilor de apa, cuvetele lacurilor naturale si artificiale, ale baltilor, ale tarmului si plajei de nisip ale Marii Negre, este stabilita prin norme specifice elaborate de ministerele interesate si avizate de O.N.C.G.C.

8.2.9. Caile de comunicatii rutiere (DR) si caile ferate (CF). Din punct de vedere functional si al administrarii caile de comunicatii rutiere se impart, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, dupa cum urmeaza:

a) drumuri de interes national: autostrazi, drumuri expres, drumuri nationale europene, drumuri nationale principale, drumuri nationale secundare;

b) drumuri de interes judetean: drumurile care fac legatura intre resedintele de judet si resedintele de municipiu si orase, statiuni balneoclimaterice, porturi, aeroporturi si alte obiective importante;

c) drumuri de interes local: drumurile comunale si drumurile vicinale;

d) strazile din localitatile urbane;

e) strazile din localitatile rurale: strazi principale si strazi secundare;

f) cai ferate simple, duble si inguste, triaje.

Drumurile de exploatare din extravilan, care nu au un caracter permanent, nu se inregistreaza ca detalii si se atribuie in proportie egala parcelelor din imediata vecinatate.

8.2.10. Terenurile ocupate cu constructii si curti (CC). Aceasta categorie cuprinde terenurile cu diverse utilizari si destinatii, de exemplu: cladiri, curti, fabrici, uzine, silozuri, gari, hidrocentrale, cariere, exploatari miniere si petroliere, cabane, schituri, terenuri de sport, aerodromuri, diguri, taluzuri pietruite, terase, debusee, gradini botanice si zoologice, parcuri, cimitire, piete, rampe de incarcare, fasia de frontiera, locuri de depozitare, precum si alte terenuri care nu se incadreaza in nici una dintre categoriile de folosinta prevazute la punctele anterioare.

8.2.11. Terenuri degradate si neproductive (N). Aceasta categorie cuprinde terenurile degradate si cu procese excesive de degradare, care sunt lipsite practic de vegetatie. Din aceasta categorie fac parte:

a) nisipuri zburatoare - nisipuri mobile nefixate de vegetatie si pe care vantul le poate deplasa dintr-un loc in altul;

b) stancarii, bolovanisuri, pietrisuri - terenuri acoperite cu blocuri de stanci masive, ingramadiri de bolovani si pietrisuri, care nu sunt acoperite de vegetatie;

c) rape, ravene, torenti - alunecari active de teren care sunt neproductive cand nu sunt impadurite;

d) saraturi cu crusta - terenuri puternic saraturate, care formeaza la suprafata lor o crusta albicioasa friabila;

e) mocirle si smarcuri - terenuri cu alternante frecvente de exces de apa si uscaciune, pe care nu se instaleaza vegetatie. Terenurile cu mlastini cu stuf nu se inregistreaza la categoria terenurilor neproductive, ci la categoria terenuri cu ape si stuf;

f) gropile de imprumut si cariere - terenuri devenite neproductive prin scoaterea stratului de sol si roca pentru diverse nevoi de constructii;

g) halde - terenuri pe care s-a depozitat material steril rezultat in urma unor activitati industriale si exploatari miniere.

8.3. Criteriile de identificare si inregistrare a constructiilor

8.3.1. La constructiile cu caracter permanent se inregistreaza datele privind:

- situatia juridica;

- domeniul public sau privat;

- destinatia. Dupa destinatie constructiile se clasifica in: constructii de locuinte, constructii administrative si social-culturale, constructii industriale si edilitare, constructii anexe.