DELIMITAREA CADASTRALA

DELIMITAREA CADASTRALA

6.1. GENERALITATI

Terminologia folosita la noi, in actele normative mai vechi dar si recente, privind activitatea de stabilire a "limitelor" unui teritoriu sau ale unei proprietati, este bogata. Cuvintele, care in vorbirea curenta pot avea un inteles asemanator, trebuie folosite cu atentie in documentatiile tehnice pentru evitarea confuziilor.

Hotarnicia, ca operatie premergatoare delimitarii cadastrale de azi, se pierde in istorie si s-a impus la noi prin obiceiul pamantului. In lipsa unor documente si reprezentari grafice, "asezarea hotarelor" se asigura prin insemnari pe arbori, pe pietre si se pastra in amintirea oamenilor [9]. Hotarnicia mosiilor s-a facut in tarile romane de "obstea satului", prin hotararile "oamenilor buni si batrani", de catre domnitor in calitate de "mare hotarnic" in Muntenia, de "logofat" in Moldova si de "omul regelui" in Transilvania. Ulterior au aparut "boierii hotarnici" si "juratorii" iar din secolul XVIII "mazilii" si "inginerii hotarnici" ca oameni de specialitate . In Romania moderna aceasta activitate s-a legiferat prin Regulamentele din 1868 si 1897 si apoi prin Legile cadastrului din 1933 si 1996.

Termenii ce definesc linia neintrerupta ce desparte un teritoriu sau o proprietate de cele riverane sunt numerosi avand insa, fiecare, o anumita semnificatie:

Ø   hotarul, cuvant vechi de origine slava, este conform Legii cadastrului si a publicitatii imobiliare din 1996, "linia despartitoare intre teritorii administrative" (judete sau comune)

Ø   granita, notiune preluata din limba germana, este conform Codului Civil linia ce desparte proprietatile individuale

Ø   frontiera, termen provenit din limba franceza, este folosit mai ales pentru linia ce desparte tarile intre ele;

Ø   limita, cu originea in limba latina, are un sens mult prea larg si prea putin precis, indicand mai mult o zona marginala a proprietatilor.

Operatia propriu-zisa de stabilire, sau restabilire, a liniilor despartitoare dintre proprietati sunt bine clarificate in Codul civil, in Legea cadastrului sau in Cartea funciara astfel:

Ø   delimitarea, ca notiune cu continut complex, se refera la identificarea si marcarea hotarului cadastral administrativ si al intravilanelor componente. Ansamblul acestor lucrari, cu aspectele lor complexe (de ordin tehnic si administrativ-juridic) formeaza astfel obiectul prezentului capitol;

Ø   granituirea este o actiune juridica, initiata de un proprietar de teren in vederea identificarii si restabilirii granitelor intre proprietati pe baza unor probe materiale si documente prezentate de parti.

In cele ce urmeaza, notiunile vor fi utilizate in sensul precizarilor mentionate in paragrafele anterioare. Pentru reprezentarea 'hotarelor' se folosesc semnele conventionale redate in atlasele oficiale (fig. 50).

6.2. CARACTERISTICILE DELIMITARII CADASTRALE

Obiectul delimitarii cadastrale, in sensul notiunii actuale, il constituie unitatea administrativ teritoriala precum si intravilanele acesteia. Prin lege unitatile administrative sunt nominalizate si definite astfel:

Ø   comuna, ce cuprinde teritoriul ocupat de populatia rurala unita prin interese si traditii, fiind alcatuita din unul sau mai multe sate in functie de conditiile economice, geografice, demografice si social-culturale;

Ø   orasul, ca o forma complexa de asezare umana, constituind de regula un centru industrial, comercial, administrativ, politic si cultural. Orasele cu numar mare de locuitori si cu o activitate generala dezvoltata sunt organizate in municipii;

Ø   judetul, alcatuit din orase si comune reunite pe criterii geografice, economice, etnice si pe legaturile culturale ale habitatelor de populatie.

Teritoriile administrative au, la randul lor, doua componente:

Ø   intravilanul, in care sunt grupate locuinte si anexe gospodaresti, constructiile social-culturale, agrozootehnice, intreprinderi industriale, edilitare si comerciale de deservire, garile, autogarile, s.a. Intr-un teritoriu administrativ pot fi unul sau mai multe intravilane satesti (localitati), fiecare avand drept subdiviziuni: cartiere (zone), cvartale si parcele;

Ø   extravilanul, ce cuprinde restul teritoriului delimitat de hotarele comunei sau orasului (municipiului), subdivizat la randul sau in trupuri, tarlale si parcele.

Sectorul cadastral inlocuieste termenii utilizati pana in prezent de "tarla" in extravilan si "cvartal" din intravilan. Ca diviziune a teritoriului administrativ, delimitat de detalii lineare (cai de comunicatie, ape, diguri), sectorul cadastral reuneste mai multe parcele sau corpuri de proprietate.

Delimitarea cadastrala presupune un ansamblu de operatii tehnico-juridice pentru stabilirea in mod oficial, potrivit legii si marcarea pe teren a punctelor de frangere si a traseelor hotarelor unui teritoriu administrativ, inclusiv perfectarea formelor legale si intocmirea documentatiei corespunzatoare. Importanta acestei lucrari pentru introducerea cadastrului general in Romania este majora intrucat:

Ø   se constituie obligatoriu ca o etapa de debut, ce conditioneaza si pe care se bazeaza toate elaboratele cadastrale ulterioare;

Ø   urmareste atat teritoriul administrativ cat si intravilanul sau intravilanele in cazul comunelor cu mai multe sate;

Ø   baza legala o constituie prevederile Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativa a tarii, inca in vigoare si planurile urbanistice generale (PUG)

aprobate pentru intravilane sau, in lipsa acestora, limitele existente la 1 ianuarie 1990 conform Legii nr. 18/1991;

Ø   operatia are un pregnant caracter juridic deoarece se bazeaza, se executa si se finalizeaza prin acte ce devin documente oficiale si in consecinta, nu mai pot fi atacate;

Ø   lucrarile tehnice ocupa si ele un volum reprezentativ privind alegerea si pozitionarea punctelor, a liniilor de hotar, inclusiv calculul suprafetelor;

Ø   publicitatea lucrarilor si operatelor cadastrale este astfel organizata pentru ca proprietarii interesati sa ia cunostinta de ele. Incheierile finale se consemneaza in acte constatatoare, opozabile tertelor persoane, pentru protectia celor care au executat lucrarile.

Delimitarea granitelor Romaniei este de competenta unor institutii centrale iar rezultatele se preiau ca atare in masura in care acestea constituie si granite de judete.

Succesiunea operatiilor pentru delimitarea unui teritoriu administativ, asa cum sunt prezentate in continuare, ar cuprinde:

Ø   lucrari pregatitoare ale actiunii, cu caracter organizatoric, administrativ si de informare;

Ø   stabilirea punctelor de hotar si materializarea lor pe conturul teritoriului administrativ in cauza;

Ø   alegerea si marcarea punctelor ce definesc hotarul intravilanelor;

Ø   masuratori geo-topometrice pentru pozitionarea punctelor de hotar;

Ø   intocmirea documentatiei finale de delimitare.

Asadar, dupa cum rezulta din cele de mai sus, delimitarea cadastrala are in vedere stabilirea hotarelor unui teritoriu administrativ (comuna, oras, municipiu ) dar si pe cele ale intravilanelor unei comune.

LUCRARI PREGATITOARE

Delimitarea cadastrala presupune rezolvarea unor probleme preliminarii ce revin in sarcina Oficiului judetean de cadastru, organului administrativ (prefectura, primarie) si executantului. Din acestea retinem, in ordine, urmatoarele etape:

Ø   stabilirea comisiei de delimitare, prin ordin al prefectului, constituita din primar, secretarul consiliului local, delegatul OJCGC. In comisie mai pot fi cooptati sau invitati, de la caz la caz, reprezentantul Directiei de amenajare a teritoriului si urbanism, localnici cunoscatori ai traseului de hotar, delegati ai cadastrelor de specialitate sau/si ai proprietarilor de mari suprafete de teren;

Ø   strangerea informatiilor, a hartilor si planurilor existente de catre beneficiar (OJCGC) si punerea lor la dispozitia executantului. Pe baza acestora se intocmeste "Schita de ansamblu a teritoriului administrativ" ce cuprinde reteaua principala a cailor de comunicatii (drumuri, cai ferate), hidrografia inclusiv canale si diguri, perimetrele intravilanelor, liniile de hotar, teritoriile vecine cu denumirile lor, principalele destinatii limitrofe si posesorii lor;

Ø   rezolvarea unor probleme administrative de catre primar, privind asigurarea unor birouri si spatii de cazare pentru delegatul cadastral, facilitarea angajarii unor muncitori auxiliari (sezonieri) pentru masuratorile topografice, a accesului comisiei pe teren oriunde este nevoie, etc.;

Ø   definitivarea programului de lucru al comisiei sub coordonarea reprezentantului OJCGC si convocarea in scris a primariilor comunelor vecine privind participarea delegatiilor la delimitarea hotarelor.

Actiunile mentionate mai sus sunt reglementate prin lege, se consemneaza pe formulare tipizate conform regulamentelor in vigoare si se anexeaza la documentatia finala de delimitare.

6.4 STABLIREA SI MARCAREA PUNCTELOR DE HOTAR

6.4.1. Principii si reguli de respectat

Obiectul delimitarii il constituie, in primul rand, identificarea si stabilirea hotarelor intre uniatea administrativ teritoriala in lucru si cele vecine. Operatia presupune parcurgerea de catre comisia comunala in cauza impreuna cu delegatii fiecarei comune vecine, a sectorului de hotar comun si precizarea traseului acestuia prin fixarea punctelor caracteristice care il definesc.

In principiu, pentru evitarea confuziilor si pentru ca din unirea lor sa rezulte clar linia de hotar, aceste puncte se aleg, in mod judicios si obligatoriu, conform urmatoarelor reguli generale:

Ø   in locurile de convergenta a trei sau mai multe hotare(fig. 51);

Ø   la franturile semnificative ale traseului  si ceva mai des pe portiuni sinuoase ale acestuia (fig.54);

Ø  

in punctele de intersectie cu limitele unor detalii care au o latime mai mare de 20 m (drumuri, cai ferate, canale, ape curgatoare sau statatoare, paduri) (fig.53) si cu cele ale perimetrelor construite (intravilan), s.a.;

Ø   ca amplasament efectiv se aleg locuri stabile, accesibile, usor de identificat, din care sa existe vizibilitate spre punctele vecine;

Ø   densitatea medie a punctelor materializate sa fie de cel putin 2 puncte Km linie de hotar.

Practic, punctele de hotar se stabilesc conform instructiunilor in vigoare, din care retinem regulile semnificative si anume:

Ø   intre doua puncte de frangere succesive traseul este o linie dreapta ce coincide cu hotarul. Cand distanta intre ele este mai mare de 3 km si nu exista vizibilitate se fixeaza puncte delimitatoare suplimentare, evident, colineare;

Ø   cand hotarul este dat de axul unei cai de comunicatie (drum, cale ferata), pe care firesc nu se pot instala borne, acestea se amplaseaza pe unul din teritorii cu mentionarea distantei pana la ax.(fig.52);

Ø   la traversarea unui detaliu (o sosea, o cale ferata, o apa) hotarul se borneaza numai pe o parte a acestuia iar pe partea opusa se marcheaza prin stalp de lemn inconjurat cu movila de pamant. In cazul unui traseu liniar ce trece peste un lac sau printr-o padure, hotarul se marcheaza pe ambele laturi respectiv in punctele de intrare si de iesire (fig. 53);

Ø      linia de hotar curba se materializeaza printr-un numar corespunzator de puncte intermediare la distante convenabile. (fig.54);

Ø   hotarul de pe firul unei ape curgatoare se marcheaza pe malul teritoriului ce se cadastreaza. Traseul real se reprezinta pe harta prin semn conventional corespunzator ce defineste si apartenenta insulelor existente la unul din teritoriile comunale (fig.55). Daca apa are un traseu sinuos se vor fixa puncte intermediare la intervale de 200-1000 m ce se marcheaza cu stalpi de lemn si movile de pamant;

Alte trei situatii sunt deasemeni de retinut:

Ø   divergentele dintre delegatii celor doua teritorii (comune) privind traseul liniei de hotar se semnaleaza prin reprezentarea pe plan a ambelor variante urmand ca inginerul cadastral sa ceara concursul organelor judetene pentru solutionarea cazului. La nevoie, litigiul se rezolva prin proces;

Ø   un hotar delimitat anterior, in cadul lucrarilor desfasurate in comuna vecina, poate fi insusit sau nu, in ultimul caz divergentele aparute intre delegati mentionandu-se in procesul verbal tip ;

Ø   optimizarea economic-functionala a teritoriilor administrative impune uneori modificari ale hotarelor (rectificari, dezmembrari, comasari). Cu acordul partilor interesate, care se consemneaza in proces verbal, problemele se rezolva sub raport tehnic, asa cum s-a aratat anterior (3.7.).

Detalii privind alegerea punctelor de hotar sunt date in Normele tehnice si instructiunile de lucru unde sunt prevazute si alte situatii intalnite in practica [16]. Tot aici sunt precizate, modul de marcare provizoriu si definitiv, descrierea topografica a punctelor s.a.

6.4.2. Succesiunea lucrarilor de delimitare

Stabilirea punctelor de hotar ale unui teritoriu administrativ se face practic respectand principiile amintite anterior in urmatoarea succesiune:

Ø   convocarea comisiei de delimitare, constituita in conditiile aratate, precum si a 1-2 localnici care cunosc bine hotarul si zona ( 6.3);

Ø   reunirea comisiilor din cele doua comune vecine pe tronsonul de delimitat, convocate cu 15 zile inainte prin scrisori cu aviz de confirmare la data, ora si locul mentionate;

Ø   demararea lucrarilor dintr-un punct de convergenta a trei hotare situat in partea de NV a teritoriului, recunoscut de partile interesate. Operatia continua prin parcurgerea hotarului in sensul acelor de ceasornic si stabilirea punctelor din aproape in aproape;

Ø   alegerea punctului urmator (al doilea spre exemplu), cu acordul comisiei si al delegatilor, marcarea provizorie a acestuia prin pichet de lemn inconjurat de sant si amplasarea lui pe "schita de ansamblu a teritoriului administrativ";

Ø   completarea acestei schite prin trasarea liniei inapoi, spre punctul precedent, inscrierea distantei, reprezentarea categoriilor de folosinta riverane cu proprietarii respectivi si a altor detalii importante;

Ø   descrierea topografica a punctului executata separat, cu elementele cunoscute (schita de reperaj, descriere) inregistrate pe formular tipizat, ce servesc la identificarea lui (anexa 1);

Ø   lucrarile se desfasoara in aceeasi succesiune pana la epuizarea tronsonului de vecinatate cu comuna initiala pentru care se intocmeste schita corespunzatoare (fig.56). In continuare se parcurge apoi intreg conturul impreuna cu comisiile comunale riverane.

Numerotarea punctelor de hotar se face cu cifre arabe respectand urmatoarele reguli generale:

Ø   punctului de debut, de trei sau mai multe hotare, i se atribuie numarul 101. Odata cu parcurgerea traseului in sens topografic (direct) se acorda numere noi, in continuare, pana la revenirea in punctul initial;

Ø   pe un tronson delimitat anterior, cu respectarea normelor oficiale, acceptat si avizat, numerotarea se mentine. Punctele de hotar vor avea insa cate doua numere: primul acordat de comisia teritoriului ce se cadastreaza si in paranteza, cel atribuit unitatii vecine cadastrata anterior;

Ø   punctele comune a trei sau mai multe hotare vor primi, evident, tot atatea numere, primul acordat de comisia de delimitare iar cele anterioare inscrise in paranteze in ordinea stabilirii lor.

Alte recomandari privind delimitarea cadastrala, cu caracter obligatoriu, sunt:

Ø   hotarele de judete se suprapun peste cele comunale si se delimiteaza de comisii constituite prin ordin comun al prefectilor. Cele comune cu frontierele tarii se delimiteaza de comisii speciale, coordonatele punctelor preluandu-se de la I.G.F.C.C.;

Ø   pe litoralul Marii Negre hotarele se stabilesc dupa linia care separa uscatul de apa la data masuratorilor;

Ø   neprezentarea la termenul stabilit a delegatilor primariei, judetului sau ai Oficiului de cadastru vecin, conduc la stabilirea hotarului in lipsa cu mentiuni corespunzatoare in procesul verbal si in schita de delimitare;

Ø   litigiile aparute la stabilirea liniei de hotar, ramase in suspensie din cauza neintelegerilor dintre comisiile riverane, se consemneaza in documente astfel:

variantele celor doua parti se mentioneaza pe schita generala al hotarului administrativ si pe tronsonul in discutie;

suprafata in litigiu se calculeaza pe punctele de contur stabilite de comisie si se include in teritoriul nominalizat de OJCGC;

argumentele partilor se mentioneaza in procesul verbal tip de delimitare iar actele doveditoare se anexeaza in copie;

Dupa solutionarea litigiului varianta acceptata se borneaza iar documentatia cadastrala se reface la nevoie.

6.4.3. Marcarea punctelor de hotar

Materializarea durabila a punctelor de hotar se face dupa parcurgerea intregului perimetru, stabilirea pozitiei finale si numerotarea definitiva a lor. Operatia cade in sarcina executantului documentatiei de introducere a cadastrului general.

Bornarea cadastrala se face in conformitate cu prevederile Standardului SR 3446 - 1/96 respectiv prin borne de suprafata., cu marca si inscriptionare corespunzatoare si cu borna subterana tip 2 (fig. 49).

Tipurile de borne, detaliile constructive si maniera de bornare sunt diferite in intravilan si in extravilan cele din urma variind, dupa natura solului

In finalul lucrarilor se intocmeste descrierea topografica a punctelor de hotar bornate (anexa 1) si la o scara convenabila, Schita de delimitare a teritoriului administrativ, cu traseele hotarelor, punctele si principalele detalii ale teritoriului s.a. (fig.57). Prin procese verbale tip, cu semnaturile si sigiliile celor in drept, se oficializeaza hotarele stabilite, care devin astfel inatacabile.

6.5. DELIMITAREA INTRAVILANELOR

Hotarele intravilanelor, in cazul unei comune cu mai multe sate spre exemplu, se stabilesc in continuarea delimitarii teritoriului administrativ. Efectiv operatia presupune precizarea si materializarea liniei ce separa intravilanul (intravilanele) de extravilanul unei localitati.

In principiu lucrarile urmeaza aceleasi etape si aceeasi metodologie prezentata la delimitarea hotarelor intregii unitati administrative. Principalele aspecte specifice sunt:

Ø   hotarele intravilanelor sunt stabilite si trasate conform planurilor de urbanism (general - PUG si zonal - PUZ), aprobate de consiliul comunal;

Ø   comisia de delimitare numita de prefect si constituita din primar, secretarul primariei, delegatul OJCGC si delegatul Directiei de urbanism, parcurge perimetrul intravilanului si stabileste doar punctele de hotar, situate la frangerea aliniamentelor;

Ø   bornarea acestora se executa in conditiile aratate la paragraful precedent  ( 6.4.3). Se excepteaza cazurile in care punctele de hotar sunt detalii stabile, materializate durabil prin constructii;

Ø   numerotarea tuturor acestor puncte de hotar incepe cu 1001, din coltul de nord vest si continua in sens orar pe intreg perimetrul;

Ø   actele dosarului de delimitare a intravilanului, inclusiv procesele verbale de predare, sunt semnate de toti membrii comisiei comunale, devenind astfel documente oficiale si baza eliberarii certificatelor de urbanism.

Toate operatiile de mai sus se desfasoara si se consemneaza pe formulare tipizate date in normativele de lucru oficiale

6.6. MASURATORI SI CALCULE

In principiu, pozitia in plan si spatiu (coordonatele x, y si z) a punctelor de hotar, alese si marcate prin delimitarea cadastrala, se stabilesc in sistemul national de referinta ( 3.2.1.). In acest scop se au in vedere urmatoarele:

Ø   determinarile au la baza punctele retelei geodezice de sprijin folosite ca elemente cunoscute de plecare si/sau control;

Ø   punctele de hotar, considerate importante prin pozitia lor, pot fi incluse de la inceput in reteaua de sprijin si determinate, in consecinta, prin sistemul de pozitionare GPS;

Ø   ansamblul punctelor de delimitare este inclus, de regula, in trasee de drumuire, incadrate in reteaua de sprijin si parcurse cu statii totale. Unele puncte ar putea fi determinate si prin duble radieri sau intersectii;

Ø   ca norma generala, erorile de pozitie a punctelor de hotar trebuie sa se incadreze in tolerantele fixate pentru reteaua de ridicare, respectiv pentru statiile de drumuire, chiar daca se apeleaza si la alte metode de lucru;

Ø   aparatura clasica ar putea fi folosita dar nu intra in calcule din cauza randamentului si a preciziei lor, evident inferioare instrumentelor electronice.

Masuratorile urmaresc elementele caracteristice metodei ce se obtin in mod specific dupa instrumentul folosit astfel:

Ø   la procedeele moderne, dupa cum s-a aratat, unele puncte de hotar, importante prin pozitia lor, se deduc direct in sistemul GPS dupa procesarea datelor inregistrate de receptoare. La cele legate in drumuiri parcurse cu statiile totale se inregistreaza automat fie elementele geometrice (unghiuri, distante, inaltimea aparatului si a prismei) fie direct coordonatele x, y, z ale punctelor, inclusiv ale celui de inchidere pentru control;

Ø   la procedeul clasic se masoara unghiurile cu teodolitul cu luneta in ambele pozitii si distantele la panglica, pentru determinarile prin drumuire sau dubla radiere. In cazul unor intersectii (de regula Pothnot) se masoara evident doar unghiuri cu un teodolit de tip T₂.

Calculele sunt specifice metodei si se efectueaza prin rularea pe computer a unor programe corespunzatoare. In acest sens retinem ca:

Ø   in cazul statiilor totale, eroarea de inchidere pe fiecare axa se compenseaza proportional cu lungimea laturii. Cand se citesc direct coordonatele (x, y, z), corectiile se aduc valorilor din teren, proportional cu distanta cumulata de la inceputul drumuirii;

Ø   precizia trebuie sa fie asigurata indiferent de procedeul folosit. Conform normelor oficiale, abaterea standard nu trebuie sa depaseasca tolerantele stabilite pentru reteaua de ridicare respectiv 10 cm in intravilan, iar in extravilan 20 cm la ses, 30 cm in zone colinare si 50 cm in zone de munte

Suprafetele de baza ale teritoriului administrativ cadastral respectiv suprafata totala precum si cea a extravilanului si a intravilanelor componente, se deduc din coordonatele punctelor de hotar. Pentru control suma componentelor mentionate trebuie sa fie riguros egala cu suprafata totala, deoarece pe contururile acestora coordonatele sunt comune.

In concluzie este mai mult decat evident ca pentru determinarea pozitiei punctelor de hotar se recomanda sa se apeleze la instrumente electronice specifice avand in vedere precizia si in special randamentul lor net superior procedeelor clasice. Echipamentul folosit (GPS sau statii totale), respectiv proportia acestora, se stabileste avand in vedere si lucrarile de indesire a retelei de sprijin care se executa cu aceleasi instrumente si relativ in acelasi timp.

6.7. ELABORATE FINALE

6.7.1. Dosarul delimitarii unitatii administrativ-teritoriale

Documentatia care se intocmeste la incheierea lucrarilor de catre comisie, respectiv "Dosarul de delimitare a hotarelor teritoriului administrativ", trebuie sa cuprinda unele de piese obligatorii, cu un continut specific, astfel:

Ø   memoriul tehnic, redactat de delegatul cadastral, cu referiri la desfasurarea tuturor operatiilor de delimitare, cu toate explicatiile si motivarile solutiilor adoptate, inclusiv a litigiilor nerezolvate;

Ø   schita generala a hotarului administrativ, insotita de o descriere sumara si intocmita dupa hartile cadastrale existente pe o singura foaie, la o scara convenbila (fig.58). In esenta ea trebuie sa cuprinda : reteaua principala de comunicatii si cea hidrografica, perimetrele intravilanelor si denumirile lor, punctele si traseul liniei de hotar, denumirile, destinatiile si proprietarii teritoriilor limitrofe s.a.;

Ø   descrierea topografica a punctelor de hotar (cu schite de reperaj, descrierea amplasamentului, etc.) si inventarul de coordonate date in sistemul de proiectie "Stereografica 70" (x, y), si referinta "Marea Neagra 1975" (z);

Ø   schitele tronsoanelor (segmentelor) de hotar pe teritoriile administrative vecine cu traseul si punctele bornate, procesele verbale de delimitare pentru fiecare comuna riverana, cu acordul consfintit prin semnatura membrilor comisiei si ale delegatilor dublate de sigiile primariilor si data respectiva, copiile scrisorilor de convocare a reprezentantilor indreptatiti (primari, prefecturi, OJCGC);

Ø   la segmentele hotarelor de judet este necesar acordul prefecturilor si al Oficiilor judetene limitrofe intarite cu semnaturile prefectilor si ale presedintilor Consiliilor judetene inclusiv parafele lor;

Ø   calculul suparafetei teritoriului administrativ, precum si a extravilanului si intravilanelor componente, efectuat din coordonatele punctelor de hotar situate pe contur .

Dosarul complet al delimitarii se intocmeste in trei exemplare unul pentru primaria comunei ce se cadastreaza, unul pentru OJCGC si ultimul pentru Consiliul judetean. Schitele si procesele verbale de delimitare se redacteaza de asemenea in trei exemplare unul transmitandu-se la primaria comunelor riverane impreuna cu inventarul de coordonate a punctelor de hotar de pe tronsonul respectiv.

6.7.2. Dosarul delimitarii cadastrale a intravilanelor

Documentatia, pentru intravilanul sau intravilanele de pe cuprinsul unui teritoriu administrativ, se intocmeste sub forma unor dosare nominalizate pe sate, care au, in linii mari, un continut asemanator cu cel de mai sus si anume:

Ø   memoriu tehnic si schita generala a limitelor intravilanului, la scara convenabila (1/5000-1/20000), cu numerotarea punctelor de hotar, reteaua generala de drumuri si strazi, hidrografia, s.a;

Ø   schitele pe segmente de hotar ale vecinatatilor, la scara 1/2000, cu numerotarea punctelor;

Ø   descrierea topografica a punctelor de hotar cu text, schite de reperaj, coordonate, s.a. si inventarul general al coordonatelor dat in sistemele oficializate la noi;

Ø   procesul verbal de delimitare cu sigiliul primariei si semnaturile ce exprima acordul membrilor comisiei;

Ø   suprafata intravilanului calculata din coordonatele punctelor de hotar.

Dosarul se intocmeste, pe fiecare intravilan in parte, in trei exemplare: unul se preda primariei comunei, orasului sau municipiului in cauza, altul la OJCGC si ultimul la organul abilitat in probleme de urbanism si amenajarea teritoriului.

6.8. CONCLUZII

Din analiza lucrarilor si a documentatiei finale privind delimitarea cadastrala rezulta o serie de aspecte ce merita a fi retinute.

Operatia are o importanta deosebita, intrucat prin ea se oficializeaza punctele si liniile de hotar ale unui teritoriu administrativ, inclusiv suprafata totala, ce formeaza obiectul introducerii cadastrului general.

Ca extindere etapa vizeaza in egala masura delimitarea atat a unitatii cadastrale cat si a intravilanelor componente.

Lucrarile au caracter complex dat de pregnantele aspecte juridice, de volumul mare de operatii tehnice precum si de numeroase conotatii administrative, una mai importanta decat alta.

Procesele verbale si schitele anexa, prin textul redactat, semnaturile si sigiliile oficiale intaresc caracterul lor legal si definitiv si ii apara, la nevoie, pe cei care le-au intocmit.

Lucrarile topografice (masuratori, calculul suprafetei si eventualele rectificari de hotare, dezmembrari) trebuie executate cu toata atentia si cu o precizie comparabila cu determinarea punctelor retelei de ridicare. Aici s-au facut doar unele referiri sumare intrucat ele formeaza obiectul si altor capitole, inclusiv al unui curs de specialitate.

Normele tehnice pentru introducerea cadastrului general, elaborate de ONCGC, cuprind si alte detalii privind conditiile de respectat, forma si continutul formularelor tipizate, etc.

Delimitarea intravilanelor, care urmeaza in general aceeasi metodologie, are evident unele aspecte specifice, prezinta aceeasi importanta si ca atare i se acorda aceeasi atentie.

Suprafata totala precum si a extravilanului si a intravilanelor din componenta acesteia, se determina din coordonate constituindu-se ca valori de referinta ale teritoriului administrativ cadastral.