SISTEMUL INFORMATIONAL AL CADASTRULUI GENERAL

Sistemul informational al cadastrului GENERAL

12.1. PRINCIPII DE ORGANIZARE

12.1.1. Conditii pentru automatizarea lucrarilor de cadastru

Obiectivul principal al cadastrului general, ce trebuie asigurat dupa introducerea lui, este de a furniza in orice moment informatii asupra fondului funciar, cerute de autoritati, din ratiuni economice, sociale sau politice, la nivel local si mai ales national. In raport cu multitudinea de informatii culese pentru introducerea cadastrului in Romania (datele de intrare) si cu exigentele tot mai mari ale produselor solicitate (datele de iesire), sistemul clasic de evidenta, bazat pe inscrisuri sub forma de fise si registre, este evident depasit.

Cadastrul modern, are drept trasatura principala automatizarea complexa si completa, pe cat posibil, a tuturor lucrarilor necesare intocmirii documentatiei pentru introducerea dar si pentru intretinerea (conducerea) cadastrului general. Realizarea acestui deziderat, in cadrul unei unitati administrative, presupune indeplinirea unor conditii de baza dintre care in mod obligatoriu:

Ø   utilizarea de date digitale in toate fazele lucrarilor de cadastru;

Ø   o banca de date topo-cadastrala, cu o structura specifica, care sa permita inregistrarea acestora;

Ø   un sistem informational propriu, organizat intr-o conceptie unitara in cadrul Oficiului national si al unitatilor judetene.

Ansamblul de mai sus ar permite automatizarea in toate fazele tehnologice, de la culegerea si prelucrarea datelor, in scopuri variate, inclusiv reprezentari grafice pe anumite teme ( 12.2.2, 12.3.2).

Culegerea si prelucrarea datelor sub forma digitala se realizeaza in cadrul sistemului automat pe caile cunoscute:

Ø   direct, cu instalatii GPS, statii totale sau aparatura fotogrammetrica digitala ;

Ø   indirect, prin digitizarea si vectorizarea continutului planurilor existente si a unor fotograme recente.

Indiferent de metoda de culegere si prelucrare datele se introduc intr-o banca de date cu aceleasi caracteristici (format, atribute tematice).

Datele topo-cadastrale, ce se aduc in asemenea banci, sunt diferite, dupa natura lor si anume:

Ø   date numerice, respectiv planul digital, incluse in 'Baza de date grafice" (BDG) care contine codificat, numeric, informatii geometrice si tematice ale obiectelor de pe teren, ce pot fi grupate dupa criterii logice constituite in straturi (spre exemplu limite de parcele, constructii, etc.);

Ø   datele descriptive sau atribute, inregistrate in "Baza de date textuale" (BDT), specifice cadastrului, aduse si ele sub forma digitala.

Aceste doua baze se coreleaza rational prin intermediul unui atribut comun care poate fi numarul parcelei, numarul casei, adresa s.a.

12.1.2. Baza organizatorica a sistemului

Dotarea unitatilor de cadastru cu mijloace de inregistrare si prelucrare automata a datelor, culese pe cale grafica de pe foile planurilor cadastrale, a inceput in tara noastra din anii '80. In continuare, dupa un deceniu, s-a conturat un sistem informational modern ce permite automatizarea intregului proces, de la achizitionarea pe teren a datelor din masuratorile topometrice si a celor textuale (atribute), pana la redactarea documentelor tehnice ale cadastrului general, respectiv a registrelor si planurilor cadastrale.

Legea cadastrului prevede organizarea unor banci de date in cadrul oficiilor judetene, intr-o conceptie informationala unitara, care sa corespunda si cerintelor cartilor funciare; la nivel national banca centrala de date va fi conectata cu bazele judetene. Realizarea acestor obiective, de importanta capitala pentru introducerea cadastrului in Romania, necesita perfectionarea continua in domeniul activitatilor de software, de consultanta si o instruire unitara a personalului respectiv.

Sistemul informational al cadastrului general presupune organizarea bazelor de date relationare, stratificate, grafice si alfanumerice de evidenta tehnica, economica si juridica, referitoare la bunurile imobile si la proprietarii acestora.

In 'Regulamentul privind organizarea, exploaterea si intretinerea sistemului informational" sunt precizate responsabilitatile pentru culegerea, stocarea, gestionarea si actualizarea fiecarei informatii specifice necesara realizarii cadastrului general [10]. Astfel, pentru elementele produse de:

Ø   componenta tehnica (parcela, constructia, destinatia, categoria de folosinta, suprafata masurata) raspunde unitatea de cadastru (OJCGC);

Ø   componenta juridica (datele asupra proprietarului, privind drepturile asupra imobilelor, inclusiv cotele de proprietate, sarcinile ce greveaza aceste imobile) raspunde biroul de carte funciara (BCF) de pe langa judecatorie;

Ø   componenta economica (datele asupra calitatii si valorii imobilelor) sunt responsabile cadastrele de specialitate ce au la baza documentatii intocmite de ministere, institutii centrale de stat, sau regii.

12.2. BAZE SI BANCI DE DATE

12.2.1. Generalitati

Datele sunt informatii care, pentru reducerea spatiului de reprezentare si a cresterii debitului, sunt codificate prin simboluri (litere, cifre, semne, cuvinte), ordonate in structuri (liniare, arboresente, in retea) si grupate in fisiere, respectiv colectii omogene din punct de vedere al domeniului si a necesitatilor de prelucrare. In sistemele informatice se disting: date primare sau de intrare, date intermediare si date de iesire sau finale.

Informatia cadastrala trebuie sa intruneasca cele trei elemente ele informaticii generale respectiv entitate, atribut si valoare, care au in cadastrul general urmatoarele corespondente

Ø   entitatea de baza este parcela ce constituie obiectul informatiei;

Ø   atributul entitatii este categoria de folosinta a terenului, corespunzator descrierii ei;

Ø   valoarea entitatii este suprafata parcelei, ce reprezinta masura acesteia.

Bazele de date sunt redactate si arhivate sub forma de suporturi accesibile echipamentelor de prelucrare automata, cu efect juridic echivalent cu cel realizat pe cale clasica, traditionala. Aceasta cerinta prezinta o importanta deosebita pentru inlesnirea intregului proces de organizare a bazelor de date atat pentru cadastrul general cat si pentru cartea funciara.

Banca de date este, in principiu, o colectie organizata de informatii dintr-un anumit domeniu, in scopul de stocare si prelucrarea acestora dupa necesitatile

beneficiarilor. Orice banca (BD) are o colectie de date organizate in mod specific si un sistem de gestiune (SGBD), respectiv un set de programe si proceduri de prelucrare a informatiilor de care dispune.

Bancile de date cadastrale, organizate la nivelul oficiilor judetene, au rolul de a aduna intr-un singur loc intreg volumul de informatii legate de planul cadastral digital cat si de atributele aferente acestuia, referitoare la imobilele din cuprinsul teritoriilor administrative componente (municipii, orase si comune). Pentru a fi utile cadastrului general, asemenea banci trebuie sa dispuna de o organizare a sistemului software care sa permita rapid si fara dificultati:

Ø   raspunsuri la interogari, modificari prin adaugire sau stergere, editari, etc.;

Ø   extragerea selectiva a datelor necesare unor anumiti utilizatori pe baza unui soft de aplicatie, cu o serie de facilitati complexe sau mai simple;

Ø   redactarea pe aceasta baza, in mod automat, a registrelor si a fiselor cadastrale, a datelor curente soliciatate de proprietarii de imobile si listarea lor in timp util;

Ø   intocmirea sintezelor pentru crearea bancii centrale a cadastrului general, a balantelor fondului funciar al judetului, a rapoartelor centralizate cerute de ministere sau guvern, s.a.

12.2.2. Sistemul Informational Geografic (GIS)

12.2.2.1. Prezentarea generala

Un sistem de informatii geografice (Geografic Information System - GIS) este un set organizat de echipamente de calcul, programe, date geografice si personale care urmaresc culegerea, stocarea, actualizarea, prelucrarea, analiza si prezentarea eficienta a tuturor tipurilor de informatii de interes geografic si nu numai. Din prezentarea chiar sumara a acestui sistem rezulta ca posibilitatile si disponibilitatile lui se potrivesc ca o manusa nevoilor cadastrului general; de aici interesul si obligatia de a fi luat in considerare.

Specificul sistemului consta in posibilitatea realizarii unor operatii spatiale asupra informatiei, intrebarile la care poate raspunde fiind dupa Tamas

Ø   amplasamentul, respectiv ce se gaseste intr-un anumit punct specificat prin coordonate, nume, cod postal sau de alta natura;

Ø   conditia, adica unde se afla multimea punctelor care satisfac simultan un set de conditii specificate de utilizator;

Ø   tendinta, sau ce s-a modificat intr-un punct specificat intr-un interval de timp;

Ø   structura, respectiv ce structuri spatiale se pot evidentia intr-o anumita zona;

Ø   modelarea si simularea, sau ce se intampla daca se realizeaza o anumita lucrare intr-o anumita zona.

Primele doua probleme sunt independente una de alta.

Trasaturile definitorii ale GIS-ului deriva din conceptul central de baza de date care permite dupa acelasi autor

Ø   stocarea unui volum important si variat de informatii, retinute ca atribute cantitative sau calificative, care pot fi asociate elementelor cartografice de pe plan sau harta;

Ø   actualizarea permanenta a bazei existente fara sa fie nevoie de rescrierea programului pe masura adaugirii de date noi;

Ø   obtinerea hartilor sau a imaginilor, pe baza acestor informatii la scara si cu continutul specific stabilit de utilizator;

Ø   redactarea atomatizata a acestor reprezentari cu conditia ca, pentru fiecare element cartografic sa se cunoasca informatiile privind unde se afla, ce reprezinta si cum se leaga de restul elementelor cartografice.

In concluzie, fata de cele de mai sus, rezulta ca sistemul GIS:

Ø   nu reprezinta un sistem de redactare computerizata a planurilor si hartilor deosebindu-se principial de proiectarea asistata de calculator;

Ø   este un instrument de asamblari, ce permit identificarea relatiilor spatiale dintre elementele cartografice si legarea datelor de amplasare a acestora cu informatii de caracterizare specifice;

Ø   pe baza datelor stocate poate sa ajunga, prin prelucrarea lor, la noi informatii privin delementele cartografice, prezentate in mod sugestiv, ce faciliteaza interpretarea.

12.2.2.2. Aspecte de principiu

Baza cartografica digitala este componenta principala a sistemului GIS in care, ca si la cadastru, sub forma de fisiere distincte, se inregistreaza:

Ø   informatii spatiale, care descriu amplasamentul si forma elementelor geografice precum si relatiile lor spatiale;

Ø   informatii descriptive, asociate fiecarui element cartografic.

Organizarea efectiva a acestor informatii se face logic , in seturi de straturi omogene sub aspectul componentelor geografice si al semnificatiilor asociate. In cazul unui plan de baza, acestea ar cuprinde reteaua hidrografica, de transport, categoriile de folosinta, limite administrativ teritoriale s.a.

Exploatarea si interpretarea informatiilor existente, sub cele mai diverse aspecte, are la baza elemente specifice:

Ø   capacitatea sistemului de a interconecta cele doua tipuri de informatii si de a identifica si pastra relatiile spatiale dintre componentele cartografice;

Ø   legatura dintre punctele din teren si cele de pe harta se asigura printr-un sistem de coordonate carteziene determinate prin lucrarile de ridicare sau prin digitizarea planului existent executata operativ in cadrul sistemului ( 7.4.4.);

Ø   reprezentarea grafica sub forma unui set a elementelor de continut ale unui plan. Astfel informatiile privind amplasarea sunt redate specific:

componenta punct, ce defineste un element cartografic cu perimetru neglijabil si forma nerelevanta, redat printr-o singura pereche de valori (x, y) in cazul bornelor, stalpilor s.a.;

componenta linie, denumita si arc (ARC/INFO) ce constituie un element cartografic prea ingust pentru a se reprezenta ca suprafata, este retinuta ca un set ordonat de perechi de valori (x, y) pentru a reda hotare, reteaua hidrografica, de transport s.a.

componenta suprafata, ca figura geometrica ce inchide o zona omogena dintr-un anumit punct de vedere, alcatuita din mai multe arce succesive pentru reprezentarea corpurilor de proprietate, parcelelor, teritoriilor administrative s.a.

Asadar punctele, liniile, suprafetele sunt inregistrate si reprezentate prin liste de coordonate si nu ca o imagine grafica propriu zisa.

Ø   informatiile descriptive, asociate suprafetelor cartografice, sunt retinute in fisiere separate, intr-o baza de date tabelara, ca articole cu mai multe corpuri, cate unul pentru fiecare atribut.

Redarea sub forma grafica se face automat, la comanda, ca planuri complete, cu toate detaliile sau ca planuri tematice cu un anumit continut. Dupa cum s-a mai aratat sistemul dispune de capacitatea de a interconecta informatiile, de a identifica si pastra relatiile interspatiale dintre componentele cartografice si a obtine prin prelucrare noi date.

12.2.2.3. Implementarea unui proiect GIS

Realizarea unui proiect GIS presupune, dupa autorul citat anterior, parcurgerea mai multor etape de lucru care sa conduca la obtinerea rezultatelor dorite, specifice unei anumite activitati [14].

Stabilirea obiectivelor, ca etapa de debut, presupune precizarea urmatoarelor elemente: problema de rezolvat cu eventuale cerinte specifice, calea de urmat pentru atingerea scopului, modul de prezentare a rezultatelor (rapoarte, planuri), beneficiarii proiectului, alte posibile utilizari s.a.

Construirea bazei de date, operatie desfasurata succesiv, este de durata si dificila, deoarece de integritatea si precizia acesteia depinde calitatea analizei si siguranta rezultatelor.

Ø   proiectarea ei, presupune precizarea zonei de lucru, a sistemului de coordonate, necesarul de straturi cu componentele lor, atributele de caracterizare a acestora, modul de codificare s.a.

Ø   reprezentarea in format digitizat a datelor necesita:

introducerea informatiilor spatiale in baza de date prin digitizare sau preluarea lor din alte sisteme sau proiecte;

aducerea acestor date intr-o forma utilizabila, prin identificarea, inclusiv eliminarea erorilor, crearea relatiilor spatiale dintre componente cu ajutorul topologiei si introducerea atributelor asociate elementelor cartografice;

restructurarea si actualizarea (intretinerea ) bazei de date;

Ø   analiza informatiilor pe baza posibilitatilor multiple oferite de GIS inclusiv testarea variantelor, deosebit de avantajoase in raport cu alte procedee clasice consumatoare de timp;

Ø   prezentarea rezultatelor analizei in acord cu capacitatea de generalizare a sistemului si redarea acestora ca reprezentari accesibile, sugestive, conform optiunii beneficiarului, fie sub forma grafica respectiv harti tematice si grafice interactive propriu zise, fie sub forma tabelara.

12.3. SISTEMUL INFORMATIONAL AL CADASTRULUI DIN ROMANIA

12.3.1. Situatia actuala

Introducerea unui sistem de inregistrare, stocare si prelucrare a datelor privitoare la fondul funciar al tarii noastre reprezinta un deziderat mai vechi al specialistilor nostri care s-a conturat abia in anii '80. Efectiv achizitionarea si dotarea oficiilor judetene de cadastru, cu mijloace moderne, performante, destinate automatizarii procesului tehnologic de la masuratori pana la prelucrarea datelor, a inceput in perioada 1992 - 1995 fiind legate de aplicarea Legii fondului funciar Nr. 18/91 si de urgentarea acesteia [10]. Desigur logistica actuala a unitatilor cadastrale judetene nu este deocamdata satisfacatoare cantitativ si calitativ deoarece:

Ø   statiile totale si instalatiile din sistemul GPS sunt reduse fata de necesitati;

Ø   sediile puse la dispozitie sunt departe de cerintele minime, pentru organizarea si a unor centre de calcul;

Ø   calculatoarele din dotare sunt insuficiente ca numar, unele au capacitati reduse sau depasite, iar personalul de specialitate mult prea restrans s.a.

Actiunea de organizare a sistemului informational de cadastru este oficializata, dispune de cadru legal, iar principiile si actiunile practice de introducere a acestuia sunt clar conturate, asteptand doar realizarea efectiva. Dotarea actuala poate servi ca baza pentru un sistem modern de organizare a bancilor de date, conforma cu noile realizari, de stocare a informatiilor pe medii magnetice performante, a microcalculatoarelor din ultimele generatii si a noilor limbaje de programare.

Structura sistemului actual cuprinde trei 'subsisteme'

Ø   'cadastru', ce prelucreaza datele din teritoriul administrativ comunal, orasenesc sau municipal, avand ca entitate de baza parcela, furnizand materiale pentru registrele cadastrale;

Ø   'funciar', care are drept obiectiv datele la nivelul judetului, avand ca unitate de lucru categoria de destinatie a terenului (agricol, forestier, ape, intravilane, transporturi, destinatii speciale, etc.) si finalizare prin centralizatoarele fondului funciar ale judetului;

Ø   'MAIA' ce prelucreaza datele sistemului 'funciar' ale judetelor si executa rapoarte de sinteza si balantele fondului funciar cerute de institutiile cantrale de statistica si prognoza.

Privite comparativ documentele, cu datele de intrare in procesul de prelucrare si cele de iesire ale subsistemului actual 'cadastru', se apropie sensibil de cele prevazute in Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare, patru din cinci fiind asemanatoare. Registrul corpurilor de proprietate, prevazut pentru cadastrul general, este absolut necesar in intravilane ca si in extravilanele cu parcele numerotate, aparute in special prin aplicarea Legii 18/91. Rubricile din formularele cadastrului funciar vechi, se impun a fi modificate in spiritul continutului registrelor cadastrului general pentru intreaga tara.

12.3.2. Sisteme informationale integrate

12.3.2.1. Principii. Conditii de baza

In viziunea moderna, corespunzatoare introducerii cadastrului general, se impune trecerea la o etapa superioara, de automatizare a intregului lant de operatii topo - cadastrale. In principiu este vorba de realizarea unui sistem informational integrat caracterizat, in esenta, de mijloace tehnice care asigura achizitionarea si prelucrarea datelor (hardware) si de programele de prelucrare (software) (fig. 72).

Sistemul hardware actual asigura urmatoarele operatii:

Ø   achizitionarea si inregistrarea magnetica a datelor primare obtinute prin masuratori pe teren cu tahimetre electronice;

Ø   achizitionarea prin procedee grafice, respectiv digitizarea contururilor parcelelor de pe foile de plan existente, valorificand astfel fondul cartografic existent;

Ø   prelucrarea automata a datelor numerice, indiferent de modul de achizitionare pe teren, pe cale grafica sau procedee combinate;

Ø   ordonarea si sistematizarea datelor, necesare registrelor cadastrale si listarea foilor componente ca rezultate finale;

Ø   redactarea planurilor cadastrale, obtinute pe baza unor ridicari noi sau prin actualizarea celor vechi;

Ø   crearea bazelor de date ale cadastrului general, pentru furnizarea de informatii diversilor utilizatori si beneficiari.

Programele de prelucrare conditioneaza, la randul lor, cel putin in aceeasi masura, performantele sistemului informational ca si configuratia hardware. Evident este vorba de programele individuale din fiecare veriga a lantului de operatii precum si de asigurarea conexiunilor dintre programe considerate in ansamblul lor.

Din acest punct de vedere, in raport cu situatia actuala de la noi, se impune elaborarea unui sistem software unitar si performant, comparabil calitativ cu mijloacele existente de achizitionare a datelor omogene ca tipuri si capacitate.

Alte conditii practice necesare, pe langa cele de principiu ar mai fi:

Ø   instruirea comuna a personalului tehnic, care impreuna cu conditia de baza, ca fisierele cu datele de intrare si iesire sa fie unitare, asigura uniformitatea lucrarilor de introducere a cadastrului in Romania;

Ø   analiza prealabila a calitatii datelor primare dupa sursa de provenienta (din masuratori, digitizare, vectorizare), pe baza unei metodologii clare, inscrisa in normativele de lucru. Se stie ca valorile deduse grafic, din a doua categorie, sunt mai slabe, fiind afectate de erori ce depind de caracteristicile planurilor topo - cadastrale (scara, metoda de ridicare, vechime, suport). ( 7.4.3.) In consecinta cuantificarea nivelelor de calitate a informatiilor de baza se impune si ca o conditie pentru implementarea cadastrului general si al publicitatii imobiliare in Sistemul Informational Geografic (GIS) de utilitate si extensie internationala.

12.3.2.2. Cerinte organizatorice. Perspective

Cerintele organizatorice mentionate, ce se impun in plus pentru realizarea in mod unitar si fara costuri suplimentare a unui sistem informational integrat, capabil sa permita inregistrarea, gestionarea si prelucrarea datelor cadastrale la nivelul teritoriului cadastral, sunt numeroase [10].

Ø   implementarea unui model unic privind structura si formatul de schimb al datelor de catre toate judetele tarii;

Ø   respectarea unor aspecte calitative, elementare, ale datelor din acest format. Acestea se refera, in general, la: conditii cu aspect exclusivist, (parcela fara sau cu mai mult de un identificator respectiv numar cadastral, nici un contur de parcela sau constructie neinchis, nici o limita lipsa sau intersectata cu alta), corespondenta intre identificatorii entitatilor textuale si cele grafice, incadrarea in tolerante de prelucrare a ultimelor valori, rezolutia coordonatelor, s.a.;

Ø   formatul de schimb al datelor cadastrale trebuie sa cuprinda:

entitati grafice, respectiv punctele de coordonate rectangulare - deduse din masuratori, (ale retelelor geodezice si de ridicare, de hotar si cele ce delimiteaza corpurile de proprietate si parcelele), prin digitizare sau alte metode - si dimensiunile parcelelor si constructiilor. Prin selectarea continutului grafic trebuie sa rezulte automat limitele teritoriului administrativ, ale sectoarelor cadastrale, corpurilor de proprietate, parcelele si diverse zonari;

entitati textuale, redate in tabele, cu suprafete pe categorii de folosinta ale terenurilor si constructiilor, pe proprietari, sectoare cadastrale, centralizarile pe grupe de destinatii si grupe de posesori din cadrul teritoriului administrativ;

Ø   softurile de aplicatie trebuie sa recunoasca fisierele grafice specifice ale sistemelor geografice sau a sistemelor AUTOCAD si sa permita operatiile de:

integrare, respectiv cautarea si selectia, in functie de atribute pe diferite nivele ale bazei de date;

modificarea (actualizarea) datelor grafice si alfanumerice;

redarea datelor sub aspect grafic, pe foi de planuri cadastrale, pe parti ale acestora sau pe corpuri de proprietate si listarea registrelor cadastrale.

Ø   organizarea bazelor de date la nivelul teritoriului administrativ trebuie sa respecte structura tematica si lista de coduri ale acestora, redate in norme tehnice de lucru.

Etapele procesului tehnologic ale unui sistem informational integrat al cadastrului, cu date primare culese cu statii totale sau/si obtinute de pe planurile topo-cadastrale, pot fi urmarite dupa schema preluata dupa Mihaila si Corcodel (fig.72).

Perspectivele implementarii sistemelor informationale integrate ale cadastrului general sunt promitatoare si realizabile cu costuri si eforturi financiare rezonabile. In raport cu volumul imens al datelor cadastrale si al operatiilor legate de inregistrarea, stocarea si prelucrarea lor, trecerea la aceasta noua etapa se impune si este justificata din ratiuni de ordin tehnic si de eficienta economica.

Ø   automatizarea complexa a lucrarilor de introducere si intretinere a cadastrului general se bazeaza pe date topo-cadastrale culese, sub forma digitala, prelucrate si redactate in cadrul unor banci de date organizate in mod corespunzator;

Ø   sistemul informational in ansamblul sau dispune de baza legala fiind legiferat si pus la punct sub raport organizatoric si tehnic. Unele probleme privind

dotarea (instalatii, programe) si incadrarea cu personal specializat, urmeaza sa se realizeze in viitor;

Ø   avantajele ce decurg pentru lucrarile complexe ale cadastrului general ca si pentru cele de specialitate, sunt mai mult decat evidente:

datele stocate pentru planul digital sunt certe, usor de conservat, comod de vizualizat si listat la orice scara;

fisierele cadastrale, independente si legate relational in cadrul bancilor de date topo-cadastrale, sunt usor de folosit, raspunzand la toate interogarile si cu posibilitati de modificari in continut;

sistemul permite folosirea datelor topo-cadastrale sub forma digitala si de catre alti utilizatori din cele mai variate domenii.

Eforturile pentru ca sistemul sa devina operational si la noi sunt asadar justificate pe deplin si se impun in vederea realizarii obiectivelor cadastrului general.