Topografia ramura a stiintei. Masuratori terestre

Topografia ramura a stiintei. Masuratori terestre

Masuratori terestre

Inca de la inceput auurmarit un scop dublu si unul

Utilitar legat direct de activitatea practica a oamenilor.

Stiintific avand ca scop determinarea formei si dimensiunile pamantului

Stinta masuratorilor tereste:

1-Geodezia

2-Topografia topografia generala

2.2 topografia aplicata

3- Fopogrammetrul fotogrammetrul aerian

3.2 fotogrammetrul terestru

4- Cartografia

1- Geodezia se ocupa cu studiul formulari si dimensionarea pamantului precum si cu metodele .... De masurare de determinare si reprezinta sub forma numerica sau cartografica a unor suprafete mari de tern. Din aceasta cauza in lucrarile geodezia trebuie sa tina cont de efectele de curbua a pamantului. Rolul de baza a geodeziei consta in determinarea pozitiei spatiale a unor puncte ce foarmeaza reteaua geodezica nationala sip e care se vor sprijini lucrarile topografice si fotogrammetrice

Topografia se ocupa cu tehnica masurari unor suprafete relative mici de teren in vederea intocmiri planurilor topografice. Ea nu tine cont de efectul curburi pamantului.

Topografia generala studiaza mediul de intocmire a planului de baza ale tari care sunt folosite in toate demersurilor actiunilor oamenilor.

Topografia aplicata (speciala) se ocupa cu modul de intocmire a planului de topografie si a intregi documentatie topografica pt studio , proiectare, executie si exploatarea lucrarilor construtilor

Fotogrammetria se ocupa cu modul de masurare si repartizare cartografica a suprafetelor de teren pe baza unor fotografii speciale numite fotograme prelucrate din aer (aerofotogrammetrice) fie de la sol (geofotogrammetrice). Ea urmareste aceleasi scop ca si topografia dar foloseste tehnica si tehnologii complect diferite.

Cartografia se ocupa cu studiul procedelor matematice de trecere a pozitilor punctelor de pe suprafata curba a pamantului pe o suprafata plana in vederea intocmiri planurilor si hartilor topografice.

Rezulta 4 discipline sunt strans legate intre ele complectandu-se reciproc.

Importanta topografiei

Realizarea planurilor si hartilor topografice nu reprezinta un scop in sine deoarece ele se intalnesc ca baza la rezervarea tuturor problemelor don economia nationala. Lucrarile topografice preced, insotesc si finalizeaza orice lucrare de constructie. ......In etapa urmatoare pt realizarea proiectului de executie se folosesc planuri la scari mari in care terenul este redat cu precizie si multa exactitate. Tot aici se folosesc profile logitudinale si tranversale coordinate etc Dupa terminarea proiectului urmeaza executia pe teren. Prin lucrarile topografice se traseaza mai intai pe plan si pe verticala axele si pct construite. Aceste lucrari insotesc in toate etapele. La sfarsitul executiei planurile vechi nu mai corespund cu realitatea de aceea este necesara operatia de remodelare. Aducerea la zi a acelor plane topografice cu schimbu prod. Pt constructii mari si de mare complexitate se face si urmatoarele comparatii in timp (in situ ) in scopul asigurari de explotare ca si verificari ....de proiectare.

Forma si dimensiunile pamantului

Pt determinarea pozitiei si pct. pe suprafata globului ca si pt. alegerea unei metode de repartizare cartografica pe o suprafata plana trebuie sa se cunoasca forma si dimensiunile pamantului. Facandu-se o sectiune vertical ape glob se disting urma 3 suprafete:

Suprafata topografica este suprafata regulate a pamantului care face obiectul masuratori topografice pt a fi reprezentate pe plan avand o forma neregulata si se poate reprezenta mathematic.

Suprafata geoidala este suprafata ....a pamantului defineste ca suprafata obtinuta prin prelungirea nivelului linistit al marilor si a oceanelor. Fiind o suprafata ondulata este foarte greu de explicat mathematic. Ea a fost inlocuita cu o suprafata geometrica conventionala.

Elipsoidul de referinta este o suprafata geometrica conventionala care se apropie mult de geoid si este exprimat prin ecuatia elipsei meridiana X/a+Y/b=1.

Indecursul timpului incepand cu sec XIX s-au determinat mai multi elipsidoizi care poarta numele celui care l-au calcculat. In tara noastra in sec al XIX lea  s-au folosit elipsodoizii Beseli si Clesioe in sec XX Hayford (1930-1951) iar din 1951 si pana in present se foloseste elipsoidul Krasouskg.

Pentru suprafete mai mici (Romania) in loc elipsoidului se mai foloseste o sfera de raza medie deoarce calculul pe sfera sunt mai simple decat cele pe elipsa. Considerandu-se un punct A de pe suprafata topografica el se va proiecat pe geoid ducand varticala data pe directia firului cupru (al gravitatiei) si normala la ellipsoid obtinanduse Aο si Aο'. Unghiul dintre cele 2 proiectante notare cu δ este unghiul de deviatie a verticalei fata de normala. In cazul in care δ =0 atunci normala se confunda cu verticala facand ca coordonatele geografice pe geoid si pe ellipsoid sa fie aceleasi.

Determinand pozitia unui pct pe glob.

Se considera un punct P pe suprafata topografica caruia ii com determina pozitia spatiala pt aceasta considerandu-se geoidul ca suprafata de referinta se determina coordonatele geografice numite astronomice P( ) daca acestea sunt determinate pe ellipsoid se vor numi coordinate....si se var nota cu B,L. Mai intai punctul O de suprfata .....se va proiecta pe geoid intr-un punct Pο cu ajutorul verticalei.

Se duce meridianul de origine care trece prin Greenwich.

Latitudinea geografica este diferita de unghiu facut de planul ecuatorului cu verticala unghiului si masurat in planul meridian. Ea poate fi Nordica sau sudica functie de pozitia punctului fata de ecuator.

Latitudinea geografica este unghiul diedru format de planul meridianul de origine si planul meridianului punctului considerat. Ea poate fi estica sau vestica masurarea lor se face de la 0pana la 180.

Pag 8.