Cadastru. Notiuni introductive

Cadastru . Notiuni introductive

Cadastrul general, ca sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica,

economica si juridica a tuturor imobilelor de pe intreg teritoriul tarii, in subsidiar

include pozitia, forma, marimea, proprietatea si valoarea fiecarui imobil.

La nivelul Uniunii Europeane, preocuparea realizarii unui sistem performant in

domeniu a fost dezbatut si prezentat de catre comisia de specialitate in materialul

Cadastru 2014", din care spicuim cateva aprecieri la concluziile Raportului:

"Cadastre 2014 A report of the activities of the Commission 7 working group on

modern cadasters"

Cadastrul 2014 va arata situatia legala completa a unui imobil, drepturile

private si publice, din punct de vedere tehnic, economic si juridic, precum si

constrangerile instituite pe un teritoriu administrativ.

- Profesionalismul specialistilor in cadastru va trebui sa se manifeste mai

pregnant si din punct de vedere juridic, astfel evitandu-se conflicte potentiale.

- Economia libera cere flexibilitate pe piata imobilelor, in vederea utilizarii

acestora. Flexibilitatea poate fi obtinuta mai usor de catre firmele private.

Pentru asigurarea coordonarii unitare si asigurarea securitatii datelor

cadastrale, sitemului public ii va reveni sarcina de supervizare si control asupra

activitatii din domeniu.

- Tehnologia informaticii a devenit instrumentul natural de lucru si in domeniul

cadastrului

- Ca urmare a utilizarii tehnologiei moderne, separarea intre "harti" si "registre"

va disparea. Separarea exista datorita tehnologiei disponibile; "hartia si

creionul" nu a permis o alta solutie.

- Timpul necesar pentru a se realiza schimbarile ce se impun va depinde de

conditiile de start si de situatia politica, economica si sociala a diferitelor

sisteme cadastrale nationale.

- Sistemul legislativ in domeniul amenajarii teriroriului, urbanismului si

cadastrului trebuie reformat pentru a asigura securitatea sistemelor cadastrale.

- Este nevoie de schimabarea mentalitatii in cadrul profesiei de specialist in

cadastru, pentru a face fata cerintelor economiei de piata si satisfacerii nevoilor

cetatenilor

- Pentru satisfacerea nevoilor societatii, sunt necesare eforturi politice,

completate cu pregatirea profesionala si educatia corespunzatoare.

- Fuziunea partii geografice si descriptive a cadastrului este o posibilitate de a

imbunatatii eficacitatea si eficienta sistemului cadastral.

- Realizarea evidentelor imobilelor cu atributele tehnice, juridice si economice

sunt o solutie necesara pentru administrarea corecta a unei comunitati locale.

Pe baza acestor informatii, admninistratia publica poate stabili strategii corecte

de dezvoltare pe termen scurt, mediu si lung.

Fond funciar. Definitie. Clasificari

Un element foarte important care face obiectul evaluarilor funciare este

terenul

Legea nr. 18/1991, republicata, defineste fondul funciar al Romaniei ca

fiind:"Terenurile de orice fel, indiferent de destinatie, de titlul pe baza caruia sunt

detinute sau de domeniul public ori privat din care fac parte."

Terenurile se impart dupa cum urmeaza:

Dupa destinatie

Terenurile cu destinatie agricola, din care:

Terenurile agricole productive

Arabile(A)

In aceasta categorie se incadreaza acele terenuri care se ara in fiecare an sau la mai

multi ani (2-6 ani) si sunt cultivate cu plante anuale sau perene cum ar fi: cereale,

leguminoase pentru boabe, plante tehnice si industriale, plante medicinale si aromate,

plante furajere, legume etc. In categoria de folosinta arabil se includ: arabil propriuzis,

pajisti cultivate, gradini de legume, orezarii, sere, solarii si rasadnite, capsunarii,

alte culturi perene. Se inregistreaza ca terenuri arabile:

Terenurile destinate culturilor furajere perene (trifoisti, sparcetiere, lucerniere sau alte

terenuri insamantate cu diferite amestecuri de plante leguminoase si graminee

perene), care se ara o data la cel mult 6 ani;

Terenurile ramase temporar neansamantate datorita inundatiilor, colmatarilor,

degradarilor sau altor cauze;

Terenurile cu sere si rasadnite sistematizate, cu mentiunea 'sere' sau 'rasadnite

Terenurile arabile amenajate sau ameliorate prin lucrari de desecare, terasare, irigare

etc. se vor delimita si se vor inscrie la arabil cu intreaga lor suprafata, incluzand si

suprafetele ocupate de canale, diguri, taluzuri, debusee, benzi inierbate etc., care au

latimi mai mici de 2 m, cu exceptia celor din proprietatea Societatii Nationale

'Imbunatatiri Funciare'- S.A. si Companiei Nationale 'Apele Romane' - S.A., care

se vor inregistra la categoria de folosinta curti-constructii.

Pasuni (P)

Pasunile sunt terenuri inierbate sau intelenite in mod natural sau artificial prin

insamantari la maximum 15-20 de ani si care se folosesc pentru pasunatul animalelor.

In cadrul acestei categorii de folosinta se inregistreaza:

Pasuni curate - pasunile acoperite numai cu vegetatie ierboasa;

Pasuni cu pomi - pasunile plantate cu pomi fructiferi, in scopul combaterii eroziunii

sau a alunecarilor de teren, precum si pasunile care provin din livezi paraginite.La

incadrarea acestora se va tine seama de faptul ca productia principala este masa verde

care se pasuneaza, iar fructele pomilor reprezinta un produs secundar;

Pasuni impadurite - pasunile care in afara de vegetatie ierboasa sunt acoperite si cu

vegetatie forestiera, cu diferite grade de consistenta;

Pasuni cu tufarisuri si maracinisuri.

Fanete (F)

La categoria fanete se incadreaza terenurile inierbate sau intelenite in mod

natural sau artificial prin insamantari la maximum 15-20 de ani, iar iarba se coseste

pentru fan. Se inregistreaza la fanete: fanete curate, fanete cu pomi, fanete

impadurite, fanete cu tufarisuri si maracinisuri.

Vii (V)

In aceasta categorie se incadreaza terenurile plantate cu vita de vie:

Vii altoite si indigene:

viile altoite au la baza lor un portaltoi;

- viile indigene sunt nealtoite, dezvoltandu-se pe radacini proprii.

Impreuna mai sunt denumite si vii nobile;

Vii hibride - sunt cele care poarta si denumirea de producatori directi;

Hamei - deoarece au o agrotehnica asemanatoare cu a vitei de vie, plantatiile de

hamei se includ in aceasta categorie de folosinta;

Pepiniere viticole - terenuri pentru producerea materialului saditor viticol: plantatiile

portaltoi si pepinierele propriu-zise sau scolile de vite.

Livezi (L).

Livezile sunt terenuri plantate cu pomi si arbusti fructiferi. Se inregistreaza ca livezi:

Livezi clasice - terenurile plantate cu pomi fructiferi in diferite sisteme de cultura

traditionale, si anume: livezi cu culturi intercalate, livezi inierbate, livezi in sistem

agropomicol, livezi pure etc.;

Livezi intensive si superintensive - livezi amenajate avand o mare densitate de pomi

pe hectar, cu conducerea dirijata a coroanelor si mecanizarea lucrarilor de intretinere

si recoltare;

Plantatii de arbusti fructiferi - terenuri plantate cu zmeura, agrise, coacaze, trandafiri

de dulceata etc.;

Pepiniere pomicole - terenurile destinate pentru producerea materialului saditor

pomicol

Plantatii de duzi.

Drumurile de exploatare din extravilan(De)

Drumurile care nu au un caracter permanent, nu se inregistreaza ca detalii si se

atribuie in proportie egala parcelelor din imediata vecinatate.

Terenuri cu vegetatie forestiera(Pdt).

In aceasta categorie de folosinta intra terenurile care nu sunt cuprinse in

amenajamentele silvice.

T erenurile agricole neproductive

Sunt terenurile care pot fi amenajate si folosite pentru productia agricola;

Terenuri cu destinatie forestiera si anume:

Paduri si alte terenuri forestiere(P).

In aceasta categorie de folosinta intra toate terenurile care sunt cuprinse in

amenajamentele silvice si in afara acestora, indiferent de proprietar. Se inregistreaza

la aceasta categorie de folosinta:

2.2.2.2.1.1. Paduri - terenuri acoperite cu vegetatie forestiera, cu o suprafata mai

mare de 0,25 ha;

2.2.2.2.1.2. T erenuri destinate impaduririi - terenuri in curs de regenerare, terenuri

degradate si poieni prevazute a fi impadurite prin amenajamente silvice;

2.2.2.2.1.3. Terenuri care servesc nevoilor de cultura, productie si administratie

silvica - terenuri ocupate de pepiniere, solarii, plantatii, culturi de rachita, arbusti

ornamentali si fructiferi, cele destinate hranei vanatului si animalelor din unitatile

silvice, cele date in folosinta temporara personalului silvic;

Perdele de protectie - benzi ordonate din plantatii silvice si uneori silvopomicole,

care au diferite roluri de protectie, ca: perdele pentru protectia culturilor agricole,

perdele pentru protectia cailor de comunicatie, pentru protectia asezarilor umane,

perdele pentru protectia digurilor, perdele pentru combaterea eroziunii etc.;

Tufarisuri si maracinisuri - terenuri acoperite masiv cu vegetatie arborescenta de

mica inaltime, catinisuri, ienuparisuri, salcami, maracinisuri etc.

Terenuri cu ape si ape cu stuf

In aceasta categorie intra terenurile acoperite permanent cu apa, precum si cele

acoperite temporar, care dupa retragerea apelor nu pot avea alta folosinta. Se

inregistreaza la aceasta categorie:

A pe curgatoare (HR) : fluviul Dunarea, bratele si canalele din Delta Dunarii,

cursurile de apa, paraurile, garlele si alte surse de ape cu denumiri locale (izvoare,

privaluri etc.). La apele curgatoare se va inregistra suprafata ocupata de intreaga albie

minora a cursului de apa, din mal in mal, chiar daca aceasta nu este in intregime si

permanent sub apa. De obicei apele curgatoare formeaza de o parte si de alta a

luciului apei prundisuri care numai la viituri mari sunt acoperite pentru scurt timp cu

apa

Albia minora a unui curs de apa include toate zonele joase ale cursului, Insulele si

prundisurile. Toate aceste terenuri din albia minora nu se inscriu la neproductiv, ci la

terenuri cu ape;

A pe statatoare (HB) . Limita acestor ape variaza in functie de anotimp si de regimul

de precipitatii. La delimitarea acestor ape se va lua in considerare limita lor la nivelul

mediu al apelor. In aceasta categorie se incadreaza si apele amenajate in mod special

pentru cresterea dirijata a pestelui, precum si suprafetele cu ape statatoare de mica

adancime unde cresc trestisuri si papurisuri si alte tipuri de vegetatie specifica in

regim amenajat sau neamenajat;

Marea teritoriala si marea interioara Suprafata marii teritoriale este cuprinsa intre

liniile de baza ale celui mai mare reflux de-a lungul tarmului, inclusiv ale tarmului

dinspre larg al insulelor, ale locurilor de acostare, amenajamentelor hidrotehnice si

ale altor instalatii portuare permanente si linia din larg, care are fiecare punct situat la

o distanta de 12 mile marine (22.224 m), masurata de la punctul cel mai apropiat de

la liniile de baza. Suprafata marii interioare este cuprinsa intre tarmul marii si liniile

de baza asa cum au fost definite mai sus. Limita terenurilor reprezentand albiile

minore ale cursurilor de apa, cuvetele lacurilor naturale si artificiale, ale baltilor, ale

tarmului si plajei de nisip ale Marii Negre, este stabilita prin norme specifice

elaborate de ministerele interesate si avizate de A.N.C.P.I.

Caile de comunicatii rutiere (DR) si caile ferate (CF).

Din punct de vedere functional si al administrarii caile de comunicatii rutiere se

impart, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al

drumurilor, dupa cum urmeaza:

Din punct de vedere al destinatiei drumurile se impart in:

Drumuri publice - obiective de utilitate publica destinate transportului rutier in

scopul satisfacerii cerintelor economiei nationale, ale populatiei si de aparare a tarii;

acestea apartin proprietatii publice;

Drumuri de utilitate privata - servesc autoritatilor economice, forestiere, petroliere,

miniere, agricole, energetice, industriale si altora asemenea, de acces in incinte, ca si

cele din interiorul acestora, precum si cele pentru organizari de santier; ele sunt

administrate de persoanele fizice sau juridice care le au in proprietate sau in

administrare

Din punct de vedere al circulatiei drumurile se impart in:

Drumuri deschise circulatiei publice, care cuprind toate drumurile publice si acele

drumuri de utilitate privata care servesc obiectivele turistice ori alte obiective la care

publicul are acces;

Drumuri inchise circulatiei publice, care cuprind acele drumuri de utilitate privata

care servesc obiectivelor la care publicul nu are acces.

Din punct de vedere functional si administrativ-teritorial, in ordinea

importantei, drumurile publice se impart in urmatoarele categorii:

Drumuri de interes national;

Drumurile de interes national apartin proprietatii publice a statului si cuprind

drumurile nationale care asigura legatura capitalei tarii cu orasele resedinte ale

judetelor, legaturile intre acestea, precum si cu tarile vecine, si pot fi:

- autostrazi;

- drumuri expres;

- drumuri nationale europene (E);

- drumuri nationale principale;

- drumuri nationale secundare.

Incadrarea in aceste categorii se face de catre Ministerul Transporturilor, cu

exceptia drumurilor nationale europene, a caror incadrare se stabileste potrivit

acordurilor si conventiilor internationale la care Romania este parte.

Propunerile de clasificare a drumurilor nationale in categoria drumurilor

nationale europene (E) se face de catre Ministerul Transporturilor.

Drumuri de interes judetean;

Drumurile de interes judetean fac parte din proprietatea publica a judetului si cuprind

drumurile judetene care asigura legaturile intre:

-municipiile resedinte de judet si resedintele de comune, municipii, orase, statiuni

balneoclimaterice si turistice, porturi, aeroporturi, obiective importante legale de

apararea tarii si obiective istorice importante;

-orase si municipii intre ele.

Drumuri de interes local.

Drumurile de interes local apartin proprietatii publice a unitatii administrative pe

teritoriul careia se afla si cuprind:

Drumurile comunale asigura legaturile intre:

- resedinta de comuna si satele componente;

- oras si satele care ii apartin, precum si alte sate;

Drumurile vicinale sunt drumuri ce deservesc mai multe proprietati, fiind situate la

limitele acestora;

Strazile sunt drumuri publice din interiorul localitatilor, indiferent de denumire:

strada, bulevard, cale, chei, splai, sosea, alee, fundatura, ulita etc.

Strazile din localitatile urbane se clasifica in raport cu intensitatea traficului si

functiile pe care le indeplinesc astfel:

Strazi de categoria I - magistrale, care asigura preluarea fluxurilor majore al

orasului pe directia drumului national ce traverseaza orasul sau pe directia principala

de legatura cu acest drum;

Starzi de categoria a II-a - de legatura, care asigura circulatia majora intre zonele

functionale si de locuit;

Strazi de categoria a III-a - colectoare, care preiau fluxurile de trafic din zonele

functionale si le dirijeaza spre strazile de legatura sau magistrale;

Strazi de categoria a IV-a - de folosinta locala, care asigura accesul la locuinte si

pentru servicii curente sau ocazionale, in zonele cu trafic foarte redus.

Strazile din localitatile rurale se clasifica in:

Strazi principale;

Strazi secundare.

Drumurile nationale, judetene si comunale isi pastreaza categoria functionala din care

fac parte, fiind considerate fara intrerupere in traversarea localitatilor, servind si ca

strazi

Modificarea traseelor acestora in traversarea localitatilor se poate face numai

cu acordul administratiei drumului respectiv, in concordanta cu planul urbanistic

aprobat

Incadrarea in categorii functionale a drumurilor nationale, judetene si

comunale se face prin hotarare a Guvernului, iar a drumurilor vicinale si a strazilor

prin hotarare a consiliului judetean sau local, dupa caz.

Proprunerile de incadrare in drumurile nationale si judetene se fac de catre

administratorii acestor categorii de drumuri, iar pentru drumurile comunale de catre

consiliile locale interesate, prin consiliile locale interesate, prin consiliile judetene si

Consiliul General al Municipiului Bucuresti.

Promovarea propunerilor se face cu avizul Ministerului Transporturilor.

Drumuri de interes national: autostrazi, drumuri expres, drumuri nationale europene,

drumuri nationale principale, drumuri nationale secundare;

Drumuri de interes judetean: drumurile care fac legatura intre resedintele de judet si

resedintele de municipiu si orase, statiuni balneoclimaterice, porturi, aeroporturi si

alte obiective importante;

Drumuri de interes local: drumurile comunale si drumurile vicinale;

Strazile din localitatile urbane;

Strazile din localitatile rurale: strazi principale si strazi secundare;

Cai ferate simple, duble si inguste, triaje.

Terenurile ocupate cu constructii si curti (CC).

Aceasta categorie cuprinde terenurile cu diverse utilizari si destinatii, de

exemplu: cladiri, curti, fabrici, uzine, silozuri, gari, hidrocentrale, cariere, exploatari

miniere si petroliere, cabane, schituri, terenuri de sport, aerodromuri, diguri, taluzuri

pietruite, terase, debusee, gradini botanice si zoologice, parcuri, cimitire, piete, rampe

de incarcare, fasia de frontiera, locuri de depozitare, precum si alte terenuri care nu se

incadreaza in nici una dintre categoriile de folosinta prevazute la punctele anterioare.

Criteriile de identificare si inregistrare a constructiilor cu caracter permanent se

inregistreaza datele privind:

- situatia juridica;

- domeniul public sau privat;

- destinatia. Dupa destinatie constructiile se clasifica in: constructii de locuinte,

constructii administrative si social-culturale, constructii industriale si edilitare,

constructii anexe.

Te renuri degradate si neproductive (N) .

Aceasta categorie cuprinde terenurile degradate si cu procese excesive de

degradare, care sunt lipsite practic de vegetatie.

Din aceasta categorie fac parte:

Nisipuri zburatoare - nisipuri mobile nefixate de vegetatie si pe care vantul le poate

deplasa dintr-un loc in altul;

Stancarii, bolovanisuri, pietrisuri - terenuri acoperite cu blocuri de stanci masive,

ingramadiri de bolovani si pietrisuri, care nu sunt acoperite de vegetatie;

Rape, ravene, torenti - alunecari active de teren care sunt neproductive cand nu sunt

impadurite

Saraturi cu crusta - terenuri puternic saraturate, care formeaza la suprafata lor o

crusta albicioasa friabila;

Mocirle si smarcuri - terenuri cu alternante frecvente de exces de apa si uscaciune,

pe care nu se instaleaza vegetatie. Terenurile cu mlastini cu stuf nu se inregistreaza la

categoria terenurilor neproductive, ci la categoria terenuri cu ape si stuf;

Gropile de imprumut si cariere - terenuri devenite neproductive prin scoaterea

stratului de sol si roca pentru diverse nevoi de constructii;

Halde - terenuri pe care s-a depozitat material steril rezultat in urma unor activitati

industriale si exploatari miniere.

Terenuri din intravilan, aferente localitatilor urbane si rurale, pe care sunt amplasate

constructiile, alte amenajari ale localitatilor, inclusiv terenurile agricole si forestiere;

Terenuri cu destinatii speciale, cum sunt cele folosite pentru transporturile rutiere,

feroviare, navale si aeriene, cu constructiile si instalatiile aferente, constructii si

instalatii hidrotehnice, termice, de transport al energiei electrice si gazelor naturale,

de telecomunicatii, pentru exploatarile miniere si petroliere, cariere si halde de orice

fel, pentru nevoile de aparare, plajele, rezervatiile, monumentele naturii, ansamblurile

si siturile arheologice si istorice si altele asemenea.

Dupa tipul de proprietate terenurile fac parte din:

Domeniului public

Acest domeniu poate fi de interes national, caz in care proprietatea asupra sa, in

regim de drept public, apartine statului, sau de interes local, caz in care proprietatea,

de asemenea, in regim de drept public, apartine comunelor, oraselor, municipiilor sau

judetelor

Administrarea domeniului de interes public national se face de catre organele

prevazute de lege, iar administrarea domeniului public de interes local se face de

catre primarii sau, dupa caz, de catre prefecturi.

Terenurile din domeniul public sunt cele afectate unei utilitati publice.

Apartin domeniului public terenurile pe care sunt amplasate constructii de

interes public, piete, cai de comunicatii, retele stradale si parcuri publice, porturi si

aeroporturi, terenurile cu destinatie forestiera, albiile raurilor si fluviilor, cuvetele

lacurilor de interes public, fundul apelor maritime interioare si al marii teritoriale,

tarmurile Marii Negre, inclusiv plajele, terenurile pentru rezervatii naturale si parcuri

nationale, monumentele, ansamblurile si siturile arheologice si istorice, monumentele

naturii, terenurile pentru nevoile apararii sau pentru alte folosinte care, potrivit legii,

sunt de domeniul public ori care, prin natura lor, sunt de uz sau interes public.

Extrem de important este faptul ca terenurile care fac parte din domeniul public

sunt inalienabile, insesizabile si imprescriptibile. Ele nu pot fi introduse in circuitul

civil decat daca, potrivit legii, sunt dezafectate din domeniul public.

Domeniul privat

Domeniul privat al statului si, respectiv, al comunelor, oraselor, municipiilor si

judetelor este alcatuit din terenurile dobandite de acestea prin modurile prevazute de

lege, precum si din terenurile dezafectate, potrivit legii din domeniul public. El este

supus dispozitiilor de drept comun, daca prin lege nu se prevede altfel.

Cadastru General

In Romania cadastrul general este reglementat prin Legea nr. 7/1996 privind

cadastrul si publicitatea imobiliara.

Sarcinile de reglementare in domeniul cadastrului in Romania le are Agentia

Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara, care "elaboreaza regulamente si

norme, promoveaza tehnici, procedee si metodologii de specialitate compatibile

cu cele ale Uniunii Europene conform progreselor stiintifice si tehnice in

domeniul cadastrului, geodeziei, cartografiei si publicitatii imobiliare".

In ultima perioada, in acest domeniu s-au efectuat numeroase modificari care

introduc noutati, inclusiv privind sistemul de publicitate imobiliara.

Datorita modului in care au fost promovate modificarile, se observa aparitia

unor disfunctionalitati, care vor trebui corectate pe parcursul derularii reformei din

domeniu. De aceea, evaluatorilor le recomandam sa fie atenti la noile proceduri,

astfel incat misiunea lor sa fie realizata in concordanta cu reglementarile legale in

vigoare la data efectuarii rapotului de evaluare.

Realizarea unui sitem unitar in ceea ce priveste cadastrul, tinand cont de

compilarea a doua sisteme diferite, in mod cert va conduce la nemultumiri si

disfunctionlitati, care din nefericire nu alege cele mai realiste si functionale

proceduri, dar care, in final, va crea mecanismele necesare compatibilizarii si

uniformizarii sistemului integrat la nivel national, care trebuie sa devina compatibil

cu sistemele similare din cadrul Uniunii Europene.

Pentru un evaluator funciar, care va avea in sarcina determinarea valorilor

imobilelor si terenurilor, ori terenurilor cu constructii care deservesc agrcicultura si

nu numai, cunostintele din cadastru, cel putin cele de baza, devin indispensabile.

Dispozitiile generale ale Legii cadastrului si publicitatii imobiliare definesc

"Cadastrul general ca sistemul unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si

juridica a tuturor imobilelor de pe intreg teritoriul tarii."

Pentru a putea realiza cadastrul general, s-a stabilit ca "Entitatile de baza ale

acestui sistem sunt parcela, constructia si proprietarul"

De asemena : "prin imobil, se intelege una sau mai multe parcele alaturate, cu

sau fara constructii, apartinand aceluiasi proprietar, iar parcela este definita ca fiind

suprafata de teren cu aceeasi categorie de folosinta".

Tot din dispozitiile generale ale Legii rezulta ca sistemul de evidenta al

cadastrului general are ca finalitate inscrierea in registrul de publicitate imobiliara.

Pentru a putea sa-si indeplinesca bine datoria, evaluatorii trebuie sa stie ca prin

sistemul de cadastru general se realizeaza:

identificarea, descrierea si inregistrarea in documentele cadastrale a imobilelor

prin natura lor, masurarea si reprezentarea acestora pe harti si planuri cadastrale,

precum si stocarea datelor pe suporturi informatice;

identificarea si inregistrarea tuturor proprietarilor si a altor detinatori legali de

imobile, in vederea inscrierii in cartea funciara cu caracter definitiv;

furnizarea datelor necesare sistemului de impozite si taxe pentru stabilirea corecta

a obligatiilor fiscale ale contribuabililor, solicitate de organismele abilitate.

Functiile cadastrului General

Cadastrul general este definit prin trei functii, dupa cum urmeaza:

Functia tehnica: reprezinta determinarea, pe baza de masuratori, a pozitiei,

configuratiei si marimii suprafetelor terenurilor pe destinatii, categorii de folosinta,

pe proprietari, precum si ale constructiilor.

Functia tehnica la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale - comuna, oras si

municipiu - este realizata prin lucrari tehnice de cadastru care constau in:

Stabilirea, potrivit legii, a hotarelor unitatii administrativ-teritoriale si a limitelor

intravilane componente;

Identificarea amplasamentelor imobilelor pe baza actelor de proprietate sau, in lipsa

acestora, pe baza posesiei exercitate sub nume de proprietar si determinarea formei si

dimensiunilor tuturor imobilelor din cuprinsul fiecarei unitati administrativteritoriale;

Consemnarea litigiilor de hotare aflate pe rolul instantelor judecatoresti;

Intocmirea documentelor tehnice cadastrale.

Documentele tehnice ale cadastrului general, care se vor intocmi la nivelul

comunelor, oraselor si municipiilor, sunt:

Registrul cadastral al imobilelor;

Indexul alfabetic al proprietarilor;

Registrul cadastral al proprietarilor;

Planul cadastral si anexele la partea I a cartii funciare.

F unctia economica : reprezinta evidenta elementelor tehnice necesare stabilirii

valorii de impozitare a imobilelor si calcularii impozitelor asupra veniturilor realizate

din tranzactii imobiliare.

Acesta functie este in curs de realizare, actorii elaboratori fiind si evaluatorii

care pot oferi solutia pentru constituirea bazei de date aferente.

Functia juridica: - reprezinta identificarea proprietarului pe baza actului de

proprietate si prin inscrierea acestuia in cartea funciara.

Sistemele informationale specifice domeniului de activitate

Complexitatea sistemelor de evidente din domenii diferite de activitate, care

stau la baza bancilor de date necesare analizei evolutiei in economia de piata conduc

la necestiatea realizarii sistemelor informationale specifice pe domenii de activitate.

Sistemele informationale specifice domeniului de activitate - subsisteme de

evidenta si inventariere sistematica din punct de vedere tehnic si economic a

bunurilor imobile, specifice unor domenii de activitate, cu scopul administrarii lor

rationale

Dintre acestea se disting:

Sistemul informational specific domeniului agricol - evidenta si inventarierea

sistematica a terenurilor agricole pe categorii si subcategorii de folosinta, specificand

natura solului, panta, pretabilitatea la anumite culturi, clasa de calitate, venitul net

etc

Sistemul informational specific domeniului forestier - evidenta si inventarierea

sistematica a fondului forestier national si a amenajamentelor silvice, specificand

suprafata, esenta lemnoasa, varsta, consistenta masei lemnoase etc., precum si

informatii referitoare la sol, relief si clima;

Sistemul informational specific din domeniul cailor ferate - evidenta si

inventarierea terenurilor, constructiilor, instalatiilor si starii retelei feroviare;

Sistemul informational specific din domeniul drumurilor - evidenta si

inventarierea terenurilor, constructiilor, instalatiilor si starii retelei de drumuri;

Sistemul informational specific din domeniul porturilor - evidenta si inventarierea

sistematica a terenurilor, constructiilor, instalatiilor, cailor de transport, retelelor

subterane si supraterane, platformelor tehnologice etc., care deservesc unitatile

portuare

Sistemul informational specific din domeniul aeroporturilor - evidenta si

inventarierea sistematica a terenurilor, constructiilor, instalatiilor, cailor de transport,

retelelor subterane si supraterane etc., care deservesc aeroporturile;

Sistemul informational specific din domeniul apelor - evidenta si inventarierea

apelor, a terenurilor acoperite de ape si stuf, precum si a instalatiilor care le

deservesc, organizate pe bazine hidrografice, specificand suprafata, calitatea,

folosinta, instalatiile de transport si exploatare, de protectie si ameliorare a calitatii,

precum si conditiile de relief si clima;

Sistemul informational specific din domeniul fondului imobiliar - evidenta si

inventarierea imobilelor din localitati, specificand pentru constructii folosinta,

materialele de constructie, structura, regimul de inaltime, fundatia, suprafata, dotarile,

starea

Sistemul informational specific din domeniul retelelor edilitare (apa, canalizare,

termoficare, gaz, electrice, telefonice) - evidenta si inventarierea retelelor edilitare si

a instalatiilor care le deservesc, specificand amplasamentele, traseele, dimensiunile,

materialele de constructii, parametrii tehnici, starea.

Tipuri de planuri

Pentru evaluatorul funciar este necesar sa cunosca cateva aspecte legate de

planurile ce stau la baza evidentierii proprietatii.

Astfel avem:

Planul cadastral de ansamblu al unitatii administrativ-teritoriale se obtine prin

generalizarea planului cadastral de baza si contine reprezentarea grafica a intregii

suprafete a unitatii administrativ-teritoriale, reprezentata de regula la una dintre

scarile

Elementele de continut obligatorii pentru planul cadastral de ansamblu sunt:

- denumirea unitatii administrativ-teritoriale;

- padurile si terenurile cu vegetatie forestiera;

- reteaua de sosele, drumuri, strazi, ulite si cai ferate;

-reteaua hidrografica si constructiile hidrotehnice importante (ape curgatoare,

statatoare, canale deschise, baraje, diguri);

- punctele care marcheaza hotarele unitatii administrativ-teritoriale;

- limitele si denumirea intravilanelor;

- elemente de toponimie;

- punctele din reteaua geodezica;

- nordul geografic;

- scara planului.

Pe fiecare foaie a planului cadastral de ansamblu se intocmeste (in extracadru,

in partea din stanga jos) schema cu dispunerea foilor componente.

Planul cadastral de baza se intocmeste in scopul reprezentarii in plan a datelor

rezultate la introducerea sau intretinerea cadastrului general pentru o anumita unitate

administrativ-teritoriala si cuprinde elementele de cadastru general in detaliu.

Scara uzuala la care se reprezinta planul cadastral de baza, in forma analogica,

este

- 1:5.000, in zonele de ses pentru extravilan si 1:2.000, 1:1.000 sau 1:500, in functie

de densitatea detaliilor, pentru intravilane;

- 1:2.000, in zonele de deal pentru extravilan si 1:2.000, 1:1.000 sau 1:500, in functie

de densitatea detaliilor, pentru intravilane;

- 1:5.000 si 1:10.000 sau, dupa caz, scari mai mari in zonele montane;

- 1:2.000, 1:1.000, 1:500, in functie de densitatea detaliilor, in zonele din Delta

Dunarii. Planurile cadastrale de baza redactate sub forma analogica la scarile

mentionate anterior se intocmesc pe trapeze cu nomenclatura oficiala in Romania.

Reprezentarea analogica se face in Sistemul de proiectie Stereografic 1970.

Planul cadastral de baza va contine urmatoarele elemente:

- punctele retelei geodezice de sprijin, de indesire si de ridicare;

- limitele si punctele de hotar, cu numarul de ordine, pentru hotarul unitatii

administrativ- teritoriale si pentru intravilanele componente;

- limitele si numerele cadastrale ale imobilelor, limitele, numerele cadastrale si

categoriile de folosinta ale parcelelor, limitele si numerele cadastrale ale

constructiilor cu caracter permanent;

- reteaua de drumuri;

- caile ferate;

- apele curgatoare cu sensul lor de curgere;

- apele statatoare;

- constructiile hidrotehnice;

- denumirile localitatilor, apelor, principalelor forme de relief, padurilor, drumurilor si

strazilor, ale obiectivelor industriale, social-culturale etc., care sunt prevazute in

nomenclatoarele si atlasele oficiale in vigoare;

- numerele postale ale imobilelor din intravilane;

- codul SIRSUP al unitatii administrativ-teritoriale;

- scara de reprezentare, sistemul de proiectie, anul de intocmire, schema de dispunere

si incadrare a foilor componente la nivelul trapezelor din nomenclatura Sistemului de

proiectie Stereografic 1970.

Semnele conventionale, regulile de scriere si corpurile de litera stabilite pentru

elementele de toponimie care trebuie reprezentate pe planurile cadastrale de baza si

de ansamblu sunt cele prevazute in 'Atlasul de semne conventionale pentru planurile

topografice la scarile 1:5.000, 1:2.000; 1:1.000 si 1:500', editia 1978, pana la

elaborarea si avizarea si/sau aprobarea unui nou atlas de semne conventionale.

Planul topografic - reprezentare conventionala, in plan, analogica sau digitala a unei

suprafete de teren, intr-o proiectie cartografica si intr-un sistem de referinta. In

Romania planul topografic se intocmeste in Sistemul de proiectie Stereografic 1970

si in Sistemul de referinta Marea Neagra 1975.