DELIMITAREA HOTARELOR TERITORIILOR CADASTRALE ADMINISTRATIVE SI BORNAREA PUNCTELOR DE HOTAR

DELIMITAREA HOTARELOR TERITORIILOR CADASTRALE ADMINISTRATIVE SI BORNAREA PUNCTELOR DE HOTAR

Lucrari pregatitoare . In etapa de pregatire a lucrarilor de delimitare a hotarelor teritoriile cadastrale, se efectueaza urmatoarele operatiuni preliminare:

Ø           Procurarea documentelor cartografice si scriptice existente cu privire la hotarele teritoriului ce se delimiteaza;

Ø           Stabilirea comisiilor cadastrale comunale, orasenesti si municipale care sa aiba urmatorii membri: delegatii din partea Oficiului judetean de Cadastru, Geodezie si Cartografie, primarul sau secretarii Consiliilor locale si 2-4 localnici delegati de Consiliile locale, care cunosc bine situatia din teren;

Ø           Comunicarea termenului de incepere a lucrarilor de delimitare a teritoriului cadastral, cu 15 zile inainte de inceperea operatiunilor propriu-zise;

Ø           Invitarea la delimitarea teritoriului cadastral a delegtiilor primariilor din teritoriile cadastrale vecine si a proprietarilor de terenuri din zona limitrofa cu teritoriile vecine, care sad ea lamuririle necesare cu privire la identificarea limitelor dintre proprietati;

Ø           Stabilirea programului de desfasurare pe teren a operatiunilor cadastrale de delimitare si comunicarea punctului de hotar initial, care trebuie sa fie un punct de intersectie a trei sau mai multe hotare, unde se intlneste comisia comunala cu delegatii comunelor vecine.

Ø          

Lucrari de stabilire a liniilor de hotar Prin parcurgerea pe teren a intregului traseu al hotarului dintre doua teritorii vecine, de catre membrii comisiei de delimitare se stabileste, in functie de conditiile locale, atat traseul exact, ct si punctele caracteristice, care se reprezinta grafic in mod provizoriu pe planul topographic sau cadastral, pe teren, in timpul operatiunii de delimitare.

In lucrarile de delimitare cadstrala a teritoriilor administrative, se intalnesc si o serie de cazuri prticulare, din care, se mentioneaza:

Ø           Pentru hotarele care reprezinta axul de drum, cale ferata si curs de apa, punctele de hotar se amplaseaza pe una din laturile detaliilor de mai sus;

Ø           Pentru hotarele care traverseaza sosele, cai ferate, canale cu latime de peste 20 de m, albiile cursurilor de apa, lacuri de acumulare si alte detalii, se marcheaza pe teren si se reprezinta pe plan, punctele de hotar de pe ambele laturi ale acestor detalii;

Ø           Pentru hotarele care traverseaza in linie dreapta o padure, se marcheaza punctele de intrare si de iesire din padure

Ø           Pentru hotarele unde se impune efectuarea de comasari sau de dezmembrari de suprafete, se vor executa operatiile de rectificare.

Bornarea punctelor de hotar. In baza stabilirii locului din teren al punctului de hotar si al reprezentarii grafice pe planul topographic de catre membrii comisiei de delimitare, se procedeaza, mai intai, la marcarea provizorie, cu ajutorul unui pichet din lemn si a unui sant inconjurator.

Documentele finale de delimitare cadastrala. Lucrarile de delimitare cadastrala a teritoriilor administrative e finalizata prin intocmirea ''dosarului de delimitare'', care contine urmatoarele piese:

Ø           Nota de prezentare si informare asupra lucrarilor executate se intocmeste de catre delegatul cadstral;

Ø           Procesele verbale de delimitare se intocmesc in trei exemplare, pentru fiecare teritoriu cadastral vecin;

Ø           Schita generala de delimitare a hotarelor se intocmeste in functie de marimea teritoriului pe harti la scarile 1:25000 sau 1:50000 si pe planuri la scarile 1:5000 sau 1:10000;

Ø           Calcule si explicatii cu privire la rectificarea hotarelor, in cazul cand acestea au fost efectuate cu ocazia delimitarii;

Ø           Copii ale scrisorilor de convocare a reprezentantilor din comunele vecine la lucrarile comisiei de delimitare.

NUMEROTAREA CADASTRAL SI

CALCULUL SUPRAFETELOR

Numerotarea cadastrala a unui teritoriu administrative

a)    Prevederi generale- in cuprinsul unui teritoriu administrative, se intalnesc urmatoarele unitati teritoriale cadastrale:

Ø  Trupul sau lanul;

Ø  Tarlaua (sectorul cadastral); è In extravilanul teritoriilor

Ø  Parcela

Ø  Cvartalul (sectorul cadastral);

Ø  Corpul de proprietate; èDin intravilanle teritoriilor

Ø  Parcela

b)   Numerotarea cadastrala a tarlalelor din extravilan.

Tarlaua este o suprafata de teren ale carei limite sunt reprezentate de detalii planimetrice naturale sau artificiale, cu o mare durabilitate in timp, din care se exemplifica:

Ø  ape curgatoare sau canale;

Ø  cai de comunicatii;

Ø  limite de paduri;

Ø  fanete sau pasuni;

Ø  etc

Numerotarea sectoarekor cadastrale se face cu cifre arabe, incepand cu numarul 1, din partea de nord-vest a teritoriului communal sau orasenesc si se continua in ordinea numerelor 2, 3, ., n in mod convenabil din aproape in aproape, in asa fel incant sa se parcurga tot teritoriul, pana la ultimul sector din partea de sus.

c)    Numerotarea cadastrala a parcelelor din extravilan

Numerotarea parcelelor se face mai intai in extravilan si apoi in cadrul intravilanelor, in ordinea numerotarii sectoarelor cadastrale. Deci numerotarea cadastrala a parcelelor incepe cu parcela nr. 1 din sectorul nr. 1, iar in continuare se vor numerota toate parcelele din celelalte sectoare, pana se ajunge la ultima parcela din ultimul sector din extravilan. In cazul acestei numerotari se include si detaliile liniare, ce separa sectoarele, din care se mentioneaza:

Ø  Ape curgatoare;

Ø  Canale;

Ø  Diguri;

Ø  Cai ferate;

Ø  Drumuri clasate; etc.

d)   Numerotarea cadastrala in intravilane. In cadrul intravilanelor se efectueaza numerootarea sectoarelor cadastrale, a corpurilor de proprietate, iat in continuare a parcelelor din fiecare corp de proprietate astfel:

Ø  Numerotarea cadastrala a sectoarelor cadastrale;

Ø  Numerotarea cadastrala a corpurilor de proprietate (bunuri imobile);

Ø  Numerotarea cadastrala a parcelelor;

CALCULUL SUPTAFETELOR PE TERITORII ADMINISTRATIVE

Din punct de vedere topo-cadastral, prin notiunea de suprafata, se defineste aria cuprinsa in limitele unui contur inchis, proiectat pe un plan orizontal de referinta, fara a se tine seama de relieful terenului. Suprafata reprezinta insusirea de baza a entitatii cadastrale primare, care este parcela (imobilul).

a)Calculul suprafetelor prin metode numerice- in cazul metodelor numerice, se uitilizeaza mijloace electronice de calcul a suprafetelor, iar datele initiale folosite sunt:     unghiuri si distante, provenite din masuratori topografice; coordonate rectangulare, obtinute din masuratori topografice clasice sau moderne; masuratori fotogrametrice analitice si masuratori realizate prin digitizarea contururilor pe planurile cadastrale.

Procedeul geometric se aplica numai la calculul ariilor relativ mici delimitate de un contur geometric, la care masuratorile pe teren s-au efectuat cu panglica de otel, cu ajutorul carei se masoara toate laturile necesare calculului suprafetelor sau panglica de otel si echerul topographic, care permite atat coborarea sau ridicarea de perpendiculare pe un aliniament de baza, cat si masurarea distantelor respective.

Pentru calculul suprafetelor prin procedeul geometric, se considera conturul polygonal 1-2-3-4-5-6-7, de suprafata 'S', care se poate imparti, intr-un numar de cinci triunghiuri, ale caror laturi d1, d2, d3,.. D11, se masoara, in conditiile terenurilor plane, cu panglica de otel de 50 m, direct reduse la orizont.

Procedeul trigonometric se aplica in cazul ridicarilor tahimetrice, pe baza carora, se determina punctele unui contur poligonal, prin coordonate polare, folosindu-se metoda radierii.

Suprafata 'S' a triunghiului1-2-3 cu varfurile determinate prin metoda radierii, se obtine ca o suma algebrica a suprafetelor trinughiurilor S1, S2, si S3, ce se formeaza, pe baza masurarii a doua laturi si a unghiului cuprins intre ele.

Procedeul analitic se aplica in cazul in care se cunosc coordonatele rectangulare ale punctelor de pe conturul poligonal, care limiteaza suprafata considerata. Din punct de vedere practic, procedeul analitic asigura precizia cea mai mare, comparativ cu celelalte procedee si metode folosite,iar calculul propriu zis se poate efectua in sistem automatizat cu ajutorul calculatoarelor electronice.

Pentru stabilirea formulelor generale de calcul analitic a suprafetelor, se considera suprafta unui triunghi definit prin varfurile 1(X1, Y1), 2(X2, Y2), 3(X3, Y3), care se proiecteaza, mai intai pe axa coordonatelor.

b)Calculul suprafetelor prin metode mecanice pentru calculul suprafetelor reprezentate pe harti si palnuri cadastrale, prin metoda mecanica, se folosesc diferite tipuri de instrumente, ce poarta denumirea de planimetre.Dintre tipurile de planimetre folosite la masurarea suprafetelor delimitate de contururi liniare, si in special, de contururi sinuoase se mentioneaza: planimetrul polar planimetrul polar cu disc, planimetrul liniar, planimetre automate cuplate cu calculatoare electronice si planimetre digitale. Cu ajutorul planimetrului, care poate fi definit ca un integrator mecanic, se evalueaza cu suficeinta precizie suprafetele rapotate pe harti si palnuri si se verifica calculul suprafetelor realizate prin metode numerice sau grafice.

Descrierea planimetrului polar, acesta este instrumentul cu cea mai mare utilizare la calculul duprafetelor prin metoda macanica. Acesta se compune din trei parti principale: bratul polar, bratul trasor, dispozitivul de inregistrare.

Reguli de planimetrare si modul de lucru cu planimetru la efectuarea operatiei de planimetrare trebuie sa fie respectate o serie de reguli tehnice, din care se mentioneaza:

Planul topgrafic pe care se efctueaza palnimetrarea trebuie sa fie perfect intins pe o planseta neteda si orizontala;

Pozitia polului planimetrului trebuie sa asigure in punctul de plecare, de pe contur, un unghi aproximativ drept intre cele doua brate;

In operatia de urmarire a conturuli unei suprafete, cele doua brate ale planimetrului, sa u formeze unghiuri mai mici de 10º si mai mari de 170º;

Parcurgerea conturului suprafetei cu stiulul sau cu o lupa cu un reper, se face numai in sensul miscarii acelor de ceasornic;

In timpul planimetrarii, se urmareste ca rotita mobila sa nu depaseasa cadrul planului.

Planimetrarea cu polul in exteriorul suprafetei pentru planimetrarea unei suprafete de pe un plan la scara 1:1000, se vor extrage mai intai, din fisa tehnica a planimetrului: lungimea bratului trasor si constanta de scara.

Planimetrarea cu polul in interiorul suprafetei. In cazul planimetrarii cu polul in interiorul unei suprafete se obtie din punct de vedere principal, diferenta pozitiva sau negativa dintre suprafata planimetrata si suprafata cercului de baza.

Tipuri de planimetre automate- planimetrarea suprafetelor in sistem automatizat cuprinde doua categorii distincte de determinare si anume:

Determinarea automata a suprafetelor cu ajutorul diferitelor tipuri de planimetre cuplate cu un calculator electronic;

Determinarea automata a suprafetelor cu ajutorul planimetrelor incorporate in sisteme complexe automate de digitizare.

c) Calculul suprafetelor prin metode grafice

Metodele grafice de calcul a suprafetelor reprezentate pe planuri si harti sunt mai expeditive si asigura o precizie satisfacatoare pentru anumite categorii de lucrari. Precizia acestor metode depinde de o serie de factori: scara planului; precizia de intocmire a planului; suportul planului si modul de conservare alui; marimea si configuratia suprafetelor, etc.

Din punct de vedere practic, calculul ariilor prin metode grafice, se efectueaza, atat in cazul suprafetelor cu contururi liniare, cat si a celor cu contururi sinuoase.

Calculul suprafetelor delimitate de contururi rectilinii, prin procedeul descompunerii in figuri geometrice se aplica in cazul unui poligon cu un numar oarecare de laturi, prin care se efectueaza, mai intai descompunerea lui in figuri geometric elementare: triunghi; trapeze; dreptunghiuri; paralelograme, si apoi se masoara direct pe plan, cu ajutorul unei rigle, elementele necesare de calcul a suprafetelor: baze, inaltimi, lungimi. Dintre procedeele folosite, se aplica in mod frecvent, descopmunerea unui poligon in triunghiuri.

Calcul suprafetelor delimitate de contururi sinuoase- in

cazul suprafetelor delimitate de un contur sinuos, se aplica fie, geometrizarea partiala a conturului, prin care se realizeaza inlocuirea portiunilor de linii curbe cu linii drepte si apoi se determina suprafata, fie utilizarea unei retele de patrate sau a unei retele de linii drepte echidistante, desenate in prealabil pe o hartie de calc sau material plastic.

d)Succesiunea operatiilor de calcul a suprafetelor pe teritoriile adminis-trativ-cadastrale calculul suprafetelor pentru lucrarile de cadastru general funciar se executa pe teritorii administratrativ-cadastrale, pe baza planurilor topografice redactate pe suport nedeformabil, pe trapeze sau sectiuni de plan, la scarile: 1:1000; 1:2000; 1:5000; 1:10000.

In instructiunile tehnice de executare a lucrarilor de cadastru general

funciar, se prezinta procesul tehnologic de efectuare a calculului suprafetelor si de

compensare, din care, se mentioneaza urmatoarele operatiuni de baza:

Ø Calculul si compensarea suprafetelor masivelor, pe suprafata

de control a fiecarui trapez sau a unei sectiuni de plan.

Ø Calculul si compensarea suprafetelor tarlalelor (sectoarelor

cadastrale sau a cvartalelor in localitati, in cadrul suprafetei cunoscute a

masivului sau a suprafetei intravilanului obtinuta din coordonate rectangulare

plane ale punctelor de pe limita de hotar a intravilanului.

Ø Calculul si compensarea suprafetelor parcelelor, in cadrul

suprafetei cunoscute a tarlalelor din extravilan.

Ø Calculul si compensarea suprafetelor corpurilor de

proprietate, in cadrul suprafetei cvartalului din intravilan.

Ø Calculul si compensarea suprafetelor parcelelor,in cadrul

suprafetei corpului de proprietate din intravilan.

Marimea suprafetelor pentru fiecare parcela cadastrala din extravilan se exprima in hectare si ari, iar pentru intravilan in hectare si metri patrati.

In prezent, s-a trecut, la executarea in sistem automatizat a lucrarilor topocadastrale, atat in faza de masurare si culegere a datelor din teren, cat si in faza de prelucrare, reprezentare, folosite si arhivare la birou, in scop cadastral.

e) Tolerante admise la calculul suprafetelor

Pentru controlul calculelor se au in vedere o serie de constrangeri ale suprafetelor calculate pe suprafata de control, pornindu-se de la suprafata totala a unui teritoriu administrativ.

Suma suprafetelor extravilan si intravilan, trebuie sa fie egala cu suprafata calculata a teritoriului cadastral, din coordonatele punctelor de hotar - cu constrangere pe aceasta;

Suma suprafetelor sectoarelor cadastrale este egala cu suprafata calculata a extravilanului si intravilanului - cu constrangere pe acestea;

Suma suprafetelor bunurilor imobile este egala cu suprafata calculata a sectoarelor cadastrale - cu constrangere pe acestea;

Suma suprafetelor parcelelor componente ale unui bun imobil este egala cu suprafata calculata a bunului imobil - cu constrangere pe aceasta;

In functie de metodele de ridicare topo - cadastrala si de calcul a suprafetelor pe teritorii administrative, pe trapeze, masive, tarlale (cvartale) si parcele, se stabilesc si tolerantele admise in operatiile de calcul.