STUDIU GEOTEHNIC

pentru CORIDORUL PREFERAT PENTRU NOUL PROIECT DE AUTOSTRADA PROPUS SIBIU - PITESTI

SECTOR I SIBIU (VESTEM) - RACOVITA (CORNET)

RAPORT FINAL

ANEXE TEXT

Fise sintetice sondaje geotehnice SR 1 SR 44

Fise sintetice sondaje geotehnice FR 1 FR 55

Rapoarte de incercari geotehnice si geomecanice

ANEXE DESENATE

Harta geologica Talmaciu - Copaceni, scara 1 : 50.000

Plan de situatie km 0 + 000 - km 28 + 000, scara 1 : 25.000

Plan de situatie km 28 + 000 - km 40 + 200, scara 1 : 25.000

Planuri amplasament foraje 003 020, scara 1 : 2.000

Profile geotehnice longitudinale Sector I, scara 1 : 2000/200

Profile geotehnice transversale Sector I, scara 1 : 1000/500   

MEMORIU TEHNIC

CAP.1 DATE GENERALE

Denumire obiectiv. Localizare amplasament. Date de tema.

Traseul autostrazii SIBIU - PITESTI se va desfasura intre Vestem (intersectia cu drumul expres Sibiu - Fagaras) si Pitesti (intersectia cu centura Pitesti).

Traseul se afla pe teritoriul administrativ a trei judete:

Ø     SIBIU: km 0+000 20+300 - localitatile Selimbar, Talmaciu, Turnu Rosu;

Ø     VALCEA: km 20+300 57+100 - localitatile Caineni, Racovita, Perisani;

Ø     ARGES: km 57+100 116+640 - localitatile Salatrucu, Suici, Cepar, Tigveni, Curtea de Arges, Baiculesti, Merisani, Budeasa, Bascov.

Lungimea traseului este de cca 116,64 km, aceasta autostrada facand parte din Coridorul Pan-European IV si are o importanta majora in desfasurarea traficului pe aceasta directie, cu cea mai scurta legatura intre zona de vest si centrala cu zona de sud-est a tarii, prin traversarea carpatilor Meridionali la o cota mult mai joasa decat cota traseelor existente (cota maxima de 840 m).

In functie de zonele traversate si variantele de traseu studiate, autostrada Sibiu - Pitesti a fost impartita in trei sectoare:

SECTOR I SIBIU (VESTEM) - RACOVITA (CORNET)

l      Sectiunea Vestem - Boita

Traseul autostrazii va incepe in zona localitatii Vestem, la intersectia cu drumul expres Sibiu - Fagaras. Intersectia vafi amenajata cu un nod rutier care va asigura toate fluxurile de trafic, fara conflicte, la viteza proiectata de 50 - 100 km/h. In continuare, traseul autostrazii traverseaza, la vest de Talmaciu, drumul judetean DJ 105G Avrig - Marsa - Talmaciu - Sadu, unde a fost propus a se realiza un nod rutier care sa deserveasca aceasta zona. In continuare traseul propus traverseaza DN 7 la km 8+50, ocoleste dealul Magurii, dupa care intra in defileul Oltului.

Aceasta sectiune are o lungime de cca 10,4 km.

l        Sectiunea Boita - Racovita (Cornet)

Stabilirea amplasamentului autostrazii pe acest sector ridica probleme complexe atat de ordin tehnico-economic, cat si, mai ales, in privinta impactului asupra factorilor de mediu.

Alegerea unui traseu corespunzator in aceasta zona a fost conditionata de mai multi factori, precum: configuratia terenului, structura geologica, reteaua hidrografica, amenajarile hidroenergetice existente si in curs de ealizare, localitati, cai de comunicatii (in special DN 7 si CF 201 Ramnicu Valcea - Sibiu).

Pe acest sector, existenta raului Olt, cu amenajarile hidrotehnice existente sau in curs de realizare, a condus la stabilirea unui amplasament al autostrazii, care sa asigure stabilitatea versantilor prin mentinerea unei zone de protectie impadurite.

Traseul autostrazii intra in defileul Oltului la km 10+400, traverseaza DN7 la km 11+500, desfasurandu-se pe partea stanga a DN 7 pana la km 17+500. De aici si pana la km 18+750 traseul se desfasoara pe partea stanga a raului Olt, iar, pentru evitarea sectorului sinuos din zona Lazaret al acestui curs de apa, traseul se va desfasura pe partea stanga a DN 7, pana la km 20+800, traversand zona muntoasa prin doua tunele cu lungime de cca 1,4 km.

In continuare traseul autostrazii se va desfasura in lungul raului Olt, pe partea stanga a acestuia, pana la km 26, unde va traversa dealul Urii, la vest de localitatea Cainenii Mari, printr-un tunel cu lungime de cca 1,58m. Traversarea se face si sub valea Urii, pentru a evita demolarea constructiilor existente.

In continuare, traseul autostrazii se mentine in lungul raului Olt, a lacurilor de acumulare Robesri si Cornet, pe partea stanga a acestora, pana la km 40+200, in zona localitatii Racovita, unde traseul intra pe valea Baiasului. In zona amenajarii hidroenergetice de la Robesti, traseul autostrazii traverseaza versantul stang al Oltului printr-un tunel cu o lungime de cca 0,9 km. De asemenea, in zona km 36, traseul autostrazii traverseaza versantul stang al Oltului printr-un tunel cu o lungime de cca 0,45 km.

Sectorul Sibiu (Vestem) - Racovita (Cornet) se finalizeaza in nodul rutier propus pentru a face legatura cu DN7 prin DJ 703M (Curtea de Arges - Cornet).

Din punct de vedere al amplasarii administrative, acest sector se afla pana la km 20+300 pe teritoriul administrativ al judetului Sibiu, iar sectiunea km 20+300 - km 40+200 pe teritoriul administrativ al judetului Valcea. Lungimea sectorului I este de 40,2 km.

SECTOR II RACOVITA (CORNET) - TIGVENI

Traseul acestui sector va incepe in nodul Cornet si se va indrepta spre est pe Valea Baiasului, in lungul drumului judetean 703M. Traseul se va desfasura la sud de localitatea Baiasu si la vest de Pripore, traverseaza localitatea Surdoiu, dupa care se apropie de DJ 703H, la sud de Poiana. In zona km 56 autostrada va traversa dealul Frasinet printr-un tunel cu lungime de cca 1,7 km, evitandu-se astfel zona cu alunecari active de pe partea dreapta a Vaii Poienii.

In continuare, traseul se desfasoara la vest de localitatea Salatrucu, indreptandu-se spre valea Topolog, iar in zona localitatii Valeni traseul intra pe Valea Topologului si se desfasoara in lungul acesteia la vest de localitatea Suici, pe partea stanga a lacului Suici. In zona km 69+300 se propune realizarea unui nod rutier, care sa faca legatura intre autostrada si DJ 703H. In continuare traseul autostrazii se desfasoara la vest de localitatile Ceparii Pamanteni, Valea Magurei si Barsestii de Jos, pana la intersecaia cu DJ 678A (km 78+000), unde se propune un nod rutier pentru legatura cu DN 73C.

Acest sector cu lungime de 38,3 km se afla pe teritoriul administrativ a judetelor Valcea (km 41+000 - km 57+100) si Arges (km 57+100 - km 78+500).

SECTOR III TIGVENI - CURTEA DE ARGES - PITESTI

Dupa intersectia cu DJ 678A, traseul autostrazii paraseste Valea Topologului, traverseaza dealul Momaia si se apropie de DN 73C. In zona de traversare (km 80+800 - km 82+150) se va realiza un tunel cu o lungime de cca 1,35 km. La iesirea din tunel traseul autostrazii traverseaza DN 73C (km 83+100) si se indreapta spre Curtea de Arges, trecand la sud de cartierul Capu Dealului, dupa care se inscrie pe valea Argesului. La intersectia cu DJ 704H se va realiza un nod rutier (km 86+600) pentru legatura in Curtea de Arges.

Dupa traversarea canalului de fuga Zigoneni si a raului Arges (km 87=000) traseul propus se desfasoara in spatele digului lacului Zigoneni, intre acesta si CF906 Pitesti - Curtea de Arges.

In zona km 91+500 traseul autostrazii traverseaza drumul de acces la CHE Zigoneni si canalul de fuga al CHE Baiculesti, dupa care se indreapta spre sud-est, paralel cu DN 7C si CF Pitesti - Curtea de Arges, in dreapta CHE Manicesti. La km 98+100 traseul autostrazii traverseaza canalul Arges in coada lacului Valcele (Merisani), dupa care traverseaza CF 906 si DN 7C. In zona km 101+250 se propune realizarea unui nod rutier de legatura cu DN 7C.

In continuare, traseul autostrazii se desfasoara in lungul DN 7C, intersecteaza DJ 703I, dupa care traverseaza raurile Valsan si Arges in coada lacului Budeasa, de unde se inscrie intre CF 906 si acest lac pana la intersectia cu centura Pitesti, unde se va realiza un nod rutier.

Acest sector III, desfasurat numai pe teritoriul administrativ al judetului Arges, are o lungime de 38,14 km.

In vederea elaborarii proiectului de autostrada Sibiu - Pitesti, s-a solicitat investigarea geotehnica a amplasamentului ales si elaborarea studiului geotehnic care sa ofere date cu privire la :

- geologia si geomorfologia zonei;

- antecedentele terenului;

- identificarea succesiunii, tipului, si stabilirea caracteristicilor fizico - mecanice ale straturilor care alcatuiesc terenul de fundare;

- categoriile si tipurile de pamanturi, care se folosesc la executarea terasamentelor

- portanta si deformatiile probabile ale terenului de fundare;

- adancimea maxima de inghet;

- nivelul hidrostatic ;

- caracteristicile geotehnice ale terenurilor ;

- adancimea si sistemul de fundare recomandat;

- incadrarea amplasamentului din punct de vedere seismic;

- conditii speciale care pot influenta desfasurarea normala a lucrarilor si exploatarea autostrazii, respectiv identificarea zonelor problematice care ar putea justifica o eventuala modificare a traseului propus si sa prevada masuri speciale pentru asigurarea stabilitatii.

Prezentul studiu sintetizeaza rezultatele investigatiilor geotehnice efectuate pentru SECTOR I : SIBIU (VESTEM) - RACOVITA (CORNET). Investigatiile s-au efectuat conform standardelor in vigoare, prin respectarea reglementarii tehnice  Normativ privind documentatiile geotehnice pentru constructii , indicativ NP 074-2007.

Date de tema

Prin tema de proiectare s-a solicitat determinarea caracteristicilor geotehnice principale pentru pamanturi, precum si descrierea petrografica si determinarea indicelui de tarie pentru roci tari.

Lucrarea va indica cota apelor subterane si agresivitatea asupra betoanelor in zona lucrarilor de arta. De asemenea, va oferi recomandari asupra stratului de fundare si presiunea conventionala la talpa fundatiei.

Investigatiile s-au efectuat luand in considerare solicitarile formulate de Coordonatorul lucrarilor.

Morfologia si topografia terenului

Din punct de vedere geomorfologic se deosebesc sectoare apartinand mai multor entitati morfologice:

Ø      Depresiunii Transilvaniei;

Ø      Carpatilor Meridionali;

Ø      Depresiunii Brezoi-Titesti (Tara Lovistei).

Depresiunea Transilvaniei este separata de Depresiunea Brezoi Titesti prin masivul Fagaras, iar la vest valea Oltului o desparte de M-tii Cibinului.

In zona investigata, pana la intrarea in defileul Oltului la Boita, Depresiunea Transilvaniei prezinta aspectul unei regiuni deluroase cu altitudini cuprinse intre 200 - 600 m, cu urmatoarele subdiviziuni:

l      Depresiunea Cibinului se extinde spre nord pana la Ocna Sibiului si spre sud pana la localitatea Talmaci;

l      Depresiunea Fagarasului se dezvolta in culoarul depresionar al vaii Oltului intre localitatile Fagaras si Turnul Rosu;

Tronsonul de autostrada cercetat se afla in culoarul depresionar al raului Olt, format prin actiunea eroziva-acumulativa a acestui curs de apa in urma careia au rezultat zone de lunca si trepte de terasa bine conturate.

Peisajul morfologic al zonelor unde traseul autostrazii urmareste raul Olt este marcat si de existenta conurile de dejectie si a grohotisurilor de panta marcate si pe hartile geologice.

Carpatii Meridionali separa Depresiunea Transilvaniei de Depresiunea Getica. La alcatuirea lor participa mai multe masive constituite din roci metamorfice: Sebes-Lotru, Fagaras, Iezer-Papusa. Muntii Cibinului si ai Lotrului constituie partea vestica a zonei muntoase, acesti munti fiind brazdati de o serie de vai adanci, orientate est-vest. Culmile sunt terminate prin platouri in portiunile cu altitudini mai mari, imbracand aspecte accidentale in apropierea vaii Oltului.

Limita geografica de vest a masivului Fagaras este mascata de valea Oltului. Formatiunile metamorfice ale seriei de Cumpana si de Fagaras traverseaza aceasta vale, determinand zone cu relief accidentat si la vest de Olt.

In privinta proceselor geomorfologice actuale si degradarea terenurilor, se mentioneaza faptul ca, in zona montana, in desfasurarea proceselor actuale de modelare se contureaza doua subetaje:

Subetajul crionival, situat la peste 1800 m deasupra limitei padurilor. Frecventa oscilatiilor termice sub si peste 0 C, durata mare a stratului de zapada, impun ca predominante procesele criogene si pae cele de nivatie. Dezagregarile de pe versantii abrupti au dat nastere unor intinse grohotisuri si abrupturi de retragere. Pe pantele inierbate, cu inclinare mai mica, au loc procese de solifluxiune si mai rar de tasare nivala. In timpul topirii zapezii si al ploilor torentiale, pe aceleasi areale isi fac aparitia si procesele de ravenare si torentialitate a caror mare intensitate este favorizata de fondul criogen al versantilor.

Subetajul fluvio - torential cuprinde restul domeniului montan, unde vegetatia abundenta micsoreaza efectul scurgerii pe versanti si al eroziunii. Procesele dominante sunt cele de eroziune si transport, restranse insa in lungul albiilor torentiale si fluviatile.

O situtie cu totul aparte o are Depresiunea Brezoi-Titesti (Tara Lovistei), unde datorita prezentei marnelor eocene, modelarea actuala a reliefului se realizeaza predominant prin eroziune in suprafata, alunecari de teren si ravenare, intensitatea acestora avand un accentuat caracter de degradare (versantii vailor Baisoara, Titesti, Ciurii, Perisani, Gresiilor,etc.).

Geologia zonei

Din punct de vedere geologic, cea mai mare parte a teritoriului apartine masivelor cristalofiliene ale Carpatilor Meridionali centrali, alcatuiti din formatiuni metamorfozate apartinand mai multor geosinclinale prealpine.

Cristalinul Sebes-Lotru si in continuare partea sudica a masivului Fagaras reprezinta depozitele cele mai vechi, intens metamorfozate ale Carpatilor Meridionali. La partea superioara a stivelor de sisturi cristaline de la vest de Olt au fost puse in evidenta depozite slab metamorfozate, reprezentand formatiunea initiala a geosinclinalului caledonian.

Seriile intens metamorfozate sunt reprezentate prinparagneise cu biotit si muscovit, gneise cuarto-feldspatice, gneise amfibolice, amfibolite si micasisturi. Granitele constituie corpuri lenticulare de dimensiuni de ordinul metrilor. Sunt roci cu textura masiva, constituite din cuartit, plagioclaz, microclin si mice.

Peste formatiunile intens metamorfozate ale cristalinului de Sebes-Lotru se astern depozite metamorfozate in faciesul sisturilor verzi.

Complexul sisturilor amfibolice este caracterizat prin predominanta sisturilor amfibolice nodulare, sisturi amfibolice, roci ultrabazice si gabroide. Incepand din bazinele vailor Sadu si Talmacel pana in valea Lotrioare apar termeni ai complexului sisturilor amfibolice si complexul calcaros.

Cristalinul Fagarasului se caracterizeaza printr-o succesiune de zone caracteristice in ceea ce priveste constiutia petrografica si gradul de metamorfism:

zona gneiselor oculare de Cozia;

zona gneiselor de Cumpana;

zona micasisturilor cu granat de Magura Cainenilor;

zona micasisturilor de Viermisoara;

zona calcarelor cristaline si a paraamfibolitelor de Suru;

zona paragneiselor cu granati de Serbota;

zona micasisturilor de valea Satului-Porcesti;

zona cloritosisturilor de Poiana Neamtului.

In sectiunea Vestem - Talmaciu - Boita, traseul autostrazii proiectate strabate formatiuni miocecene medii - Badenian, Sarmatian, alcatuite din marne, argile cenusii si nisipuri, aceasta structura litologica fiind mascata de formatiunile aluvionare recente.

In sectiunea Boita - Cornet, traseul strabate sisturile cristaline prehercinice mezometamorfice ale unitatii de Fagaras, reprezentate prin metamorfite cu un grad inalt de cristalinitate (amfibolite, gneise si micasisturi). In acest ansamblu se disting urmatoarele complexe:

• complexul inferior Cumpana - Holbav;
• complexul median Serbota;
• complexul superior de Fagaras, care nu este przent in zona.

Pe tronsonul Boita-Valea Vadului, traseul strabate formatiunile cristalinului de Serbota, format predominant din micasisturi asociate cu paragnaise amfibolice si gnaise.

In zona Valea Vadului traseul urmareste malul stang al Oltului si strabate, pana in dreptul localitatii Caineni, formatiunile Cristalinului de Cumpana - Holbav, reprezentate prin sisturi, migmatite oculare sau lenticulare, gnaise rubanate si gnaisuri amfibolice.

La sud de Caineni, traseul trece prin formatiuni cristaline mezometamorfice nedifierentiate, pana in zona localitatii Priloage, unde revine in formatiunile Cristalinului de Cumpana-Holbav, pana in dreptul localitatii Racovita (Cornet), unde traseul traverseaza formatiuni aluvionare recente ale Oltului, reprezentate prin nisipuri si pietrisuri cu elemente de roci cristaline. In acest tronson Boit-Cornet, majoritatea forajelor au strabatut numai prin aceste depozite aluvionare din coperisul sisturilor cristaline.

1.4. Date hidrologice si hidrogeologice

Reteaua hidrografica a teritoriului este formata, in principal, de raul Olt si afluentii sai, avand de la intrarea in judetul Sibiu si pana la confluenta cu Cibinul, o panta medie de 1%o. In aval de Cibin si pana la iesirea din judet, raul traverseaza Carpatii Meridionali, prin defileul de la Turnu Rosu, cu o panta medie de 1,5%o. Debitul mediu multianual al Oltului variaza, pe teritoriul judetului Sibiu, intre 75 mc/s, la intrare si 110 mc/s, la iesire. Debitele maxime, cu probabilitatea de depasire de 1% (o data la 100 ani) variaza, de-a lungul r5.Olt, intre 2000 mc/s, in sectiunea de intrare in judet si 2600 mc/s la iesirea din judet, iar volumele maxime scurse, corespunzatoare aceleiasi probabilitati, pe un interval de 10 zile, sunt de cca.720 mil.mc si, respectiv 1200 mil mc. Debitul mediu zilnic minim cu probabilitatea de 80% (o data la 5 ani), calculat considerand ca perioada intregul an, variaza intre 9,5 mc/s si 14,5 mc/s pentru cele doua sectiuni extreme, de intrare si iesirea din judet.

Reteaua hidrografica a teritoriului judetului Vilcea apartine in totalitate bazinului raului Olt si afluentilor sai de pe tronsonul aval confluenta Vadu (S = 13340 kmp) - aval confluenta Cungra Mica (S = 18180 kmp), intre care importanti sunt Lotru si Topolog. Densitatea acestei retele este ridicata, fiind cuprinsa intre valori de 1,1 - 1,4 km/kmp in zona inalta a muntilor Lotru, Capatanii, Fagaras si 0,5 - 0,7 km/kmp in zona deluroasa. R.Olt reprezinta axul hidrografic principal al judetului pe care il strabate de la N la S pe o lungime de 135 km, cu o panta medie de 1,5%o. De-a lungul cursului sau, raul strabate doua mari unitati de relief si anume: Carpatii Meridionali, pe cca 40 km pana la Calimanesti, prin intermediul defileelor Turnu Rosu si Cozia, separati de Depresiunea Lovistei si dealurile subcarpatice si piemontane, aval de Calimanesti, pe cca. 95 km. Debitul mediu multianual al Oltului variaza, pe teritoriul judetului, intre 110 mc/s, la intrare si 160 mc/s, la iesire, aportul cel mai mare datorandu-se raurilor Lotru (20,0 mc/s) si Topolog (6,0 mc/s) . Debitele maxime, cu probabilitatea de depasire de 1% (o data la 100 ani) variaza, de-a lungul r. Olt, intre 2600 mc/s, in sectiunea de intrare in judet si 3250 mc/s la iesirea din judet, iar volumele maxime scurse, corespunzatoare aceleiasi probabilitati, pe un interval de 10 zile, sunt de cca.1200 mil.mc si, respectiv 1800 mil mc. Debitul mediu zilnic minim cu probabilitatea de 80% (o data la 5 ani), calculat considerand ca perioada intregul an, variaza intre 14,5 mc/s si 23,0 mc/s, pentru cele doua sectiuni extreme, de intrare si iesirea din judet.

Din punct de vedere hidrogeologic, apele subterane din culoarul depresionar al raului Olt sunt cantonate in formatiunile aluvionare ale raului, reprezentand ape freatice cu nivel liber. Alimentarea acestui freatic se realizeaza prin infiltrarea directa a precipitatiilor si a apelor din raul Olt, care asigura si drenarea freaticului in functie de nivelul determinat de conditiile hidro-meteorice.

In cadrul depozitelor deluviale, coluviale si propuviale de pe versanti si la baza versantilor, apa subterana este cantonata in intercalatii nisipoase permeabile, emergentele acestei structuri cu ape subterane captive fiind semnalate sub forma de izvoare de versant.

1.5. Date climatice

Teritoriul judetului Sibiu apartine in proportie de cca.75% (N si centru) sectorului cu clima continental - moderata si in proportie de cca.25% (S) sectorului cu clima de munte.

Regimul climatic general este diferentiat pe cele doua trepte principale ale reliefului in functie mai ales de altitudinea, expozitia si formele acestuia. In sectorul montan sunt caracteristice verile racoroase cu precipitatii abundente si iernile friguroase cu ninsori bogate si strat de zapada stabil, punctate din cand in cand de intervale de incalzire.

Circulatia generala a atmosferei este caracterizata prin frecventa mare a advectiilor de aer temperat- oceanic din V si NV (mai ales in semestrul cald) si prin frecventa relativ mica a advectiilor de aer temperat - continental din NE si E

Temperatura aerului se diferentiaza foarte mult in functie, mai ales, de altitudinea reliefului. Mediile anuale oscileaza in jurul valorii de 9 C partea joasa a judetului(9,4 C la Boita si 8,9 C la Sibiu , coboara sub 5 C, pe pantele muntilor mijlocii (4,3 C la Paltinis) si sub 0 C, pe culmile muntilor inalti. Mediile lunii celei mai calde, iulie, inregistreaza valori de 20,2 C la Boita si - 9 - 10 C pe culmile cele mai inalte ale muntilor.

Precipitatiile atmosferice insumeaza an linii generale cantitati cu atat mai mari cu cat altitudinea este mai mare. Cantitatile medii anuale totalizeaza 906,1 mm la Paltinis, 849,8 mm la Boita, 775,9 mm la Talmaciu, 652,9 mm la Sibiu, 606,7 mm la Ocna Sibiului si peste 1200 mm - 1300 mm pe culmile montane cele mai inalte. Cantitatile medii lunare cele mai mari cad in iunie si totalizeaza 153,3 mm la Paltinis, 142,6 mm la Boita, 117,0 mm la Talmaciu, 111,6 mm la Sibiu, 103,7 mm la Ocna Sibiului si peste 150 mm pe culmile montane cele mai inalte. Cantitatile medii lunare cele mai mici cad in februarie in partea joasa a judetului (36,5 mm la Boita, 29,0 mm la Talmaciu, 26,1 mm la Sibiu, 24,3 mm la Ocna Sibiului), in noiembrie pe muntii mijlocii (41,5 mm la Paltinis) si in septembrie pe muntii inalti (cca. 50 mm).

Vanturile sunt puternic influentate de relief atat in privinta directiei cat si na vitezei. Frecventele medii anuale inregistrate la Sibiu, indica predominarea vanturilor din NV (13%) si SE (8,2%).

Teritoriul judetului Valcea apartine in proportie de cca.60% sectorului cu clima continentala si in proportie de cca.40% sectorului cu clima de munte.

Regimul climatic general este diferentiat pe treptele principale ale reliefului in functie mai ales de altitudinea, expozitia si formele acestuia. In sectorul montan verile sunt racoroase cu precipitatii abundente si iernile friguroase cu ninsori bogate si strat de zapada gros si stabil pe o perioada indelungata. In tinutul de dealuri, pe masura cresterii latitudinii si altitudinii, temperaturile scad treptat, iar precipitatiile devin mai bogate.

Circulatia generala a atmosferei este caracterizata prin frecventa mare a advectiilor de aer temperat- oceanic din V (mai ales in semestrul cald), prin patrunderi frecvente ale aerului temperat - continental din sectorul estic(mai ales in semestrul rece), prin advectii relativ dese de aer tropical - maritim din SV si S, precum si prin rare invazii ale aerului arctic din N si ale aerului tropicaL - continental din SE.

Temperatura aerului inregistreaza o scadere treptata de la S catre N datorita cresterii altirudinii si latitudinii. Mediile anuale sunt mai ridicate in S, ceva mai coborate in sectorul de dealuri si substantial coborate in sectorul montan (sub - 2 C pe culmile cele mai inalte). Mediile lunii celei mai calde, iulie, sunt de 21,9 C la Dragasani, 21,3 C la Ramnicu Valcea si de aproape 6 C pe culmile montane inalte. Mediile lunii celei mai reci, ianuarie, sunt identice sau foarte apropiate in tinuturile cu clima de campie si de dealuri (2,4 C atat la Dragasani, cat si la Ramnicu Valcea), coborand pana sub 10,5 C pe culmile montane cele mai inalte.

Precipitatiile atmosferice sunt puternic diferentiate ca urmare a marilor variatii altitudinale ale reliefului. Cantitatile medii anuale cresc cu paralel cu cresterea inaltimii absolute:770,5 mm la Baile Govora, 707,3 mm la Ramnicu Valcea, 578,8 mm la Dragasani si peste 1200 mm pe culmile montane cele mai inalte. Cantitatile medii lunare cele mai mari cad in iunie si totalizeaza 99,1 mm la Ramnicu Valcea, 96,2 mm la Baile Govora, 82,6 mm la Dragasani si peste 150 mm pe culmile montane cele mai inalte. Cantitatile medii lunare cele mai mici cad in februarie (45,1 mm la Baile Govora, 36,5 mm la Ramnicu Valcea,) sau martie (30,8 mm la Dragasani).

Vanturile sunt puternic influentate de relief atat in privinta directiei cat si in a vitezei. Frecventele medii anuale inregistrate la Dragasani, indica predominarea vanturilor din N (14,8%) si NE (10,8%), urmate de cele din SV (8,6 %), E (8,5 %) si NV (8,2 %)

1.6. Fauna, flora, rezervatii naturale

Fauna este deosebit de diversificata, intalnindu-se ursul (Ursus arctos), cerbul (Cervus elaphus), capriorul (Capreolus capreolus), mistretul (Sus scrofa attila Thomas), rasul (Lynx lynx), cocosul de munte (Tetrao urogallus rudolfi). Fauna alpina si subalpina este reprezentata, in principal, prin capra neagra (Rupicapra rupicapra), Cidaria alaudaria si Erebia pandrose roberti, elemente alpine.

Diversitatea conditiilor fizico - geografice determina o varietate mare a invelisului vegetal, unitatile de vegetatie fiind dispuse in fasii ce se succed, in linii generale, de la S la N, urmand succesiunea treptelor de relief, etajul padurilor de foioase fiind cel mai extins.

Etajul padurilor de molid apare frecvent pe masivele montane, fiind mai extins in muntii Capatanii si Lotrului.

Etajul subalpin si alpin ocupa arealele cele mai reduse.

In privinta rezervatiilor naturale, se mentioneaza ca, prezenta unor plante si asociatii vegetale rare, a unor forme de relief ori a unor depozite geologice specifice a permis delimitare3a in cadrul judetului Sibiu a unor rezervatii naturale, dintre care: complexe - Iezerele Cindrel - Gura Raului (100 ha) si lacul si golul alpin Balea (120,4 ha); botanice - Dealul Magura (16,5 ha), calcarele fosilifere de la Cisnadioara si Turnu Rosu, ocrotite in cadrul unor rezervatii paleontologice; vulcanii noroiosi de la Hasag sim Lacul fara Fund de la Ocna Sibiului (0,20 ha) declarate rezervatii geologice.

Comorile naturii din judetul Valcea sunt ocrotite si conservate in rezervatiile naturale, dintre care: complexa - Cozia (5547 ha); vegetatie cu multe plante endemice - trandafirul de Cozia; plante rare - garofita de munte; geologice-geomorfologice - Valea Stancioiului, cu frumoase piramide de pamant; Magura Slatioarei cu numeroase santuri de siroire (bad-lands).

CAP. 2. SINTEZA INFORMATIILOR OBTINUTE

2.1. Volumul de lucrari efectuate.Metode si utilaje folosite.

Explorarea terenului in adancime in acest sector s-a efectuat cu foraje geotehnice in sistem uscat, pana la adancimea de 5,00 m (simbolizate SR), respectiv cu foraje cu adancime de 18 m (simbolizate FR), lucrarile avand amplasamentele conform planurilor de situatie scara 1 : 2000 anexate, simbol 003 020. Apa subterana s-a interceptat cu mai multe din foraje, nivelul hidrostatic fiind prezentat in cadrul fiselor de foraj si a fiselor de tabel anexate. Probele de apa prelevate din foraje au fost analizate in vederea determinarii agresivitatii la betoane.

Din foraje au fost prelevate probe geotehnice in vederea efectuarii analizelor si incercarilor de laborator specifice. Coloanele litologice ale forajelor si rezultatelor lucrarilor de laborator sunt prezentate in cadrul Fiselor sintetice ale forajelor geotehnice.

Forajele de cercetare geotehnica cu adancime medie de 5,0 m, total 220 m, s-au executat cu o instalatie de foraj semimecanizat GEOPEC.

Forajele de cercetare cu adancime de 18 m, 978 m, s-au executat cu instalatii autopurtate si, partial, cu instalatii de foraj combinat (prin percutie si rotativ). Forajele executate sunt prezentate in tabelele anexate.

2.2. Stratificatia pusa in evidenta

2.2.1. Sectiunea Vestem - Boita

Sectorul investigat se caracterizeaza printr-o structura litologica relativ omogena, caracterizata prin dezvoltarea areala mare a formatiunilor aluvionare de terasa, avand in coperis argile prafoase-nisipoase de varsta cuaternara recenta, iar in culcus roci metamorfice cu diferite grade de metamorfozare.

Stratificatia strabatuta este prezentata in cadrul fiselor forajelor, precum si in fisele sintetice ale forajelor geotehnice cu rezultatele investigatiilor de laborator efectuate pana in prezent:

A. Foraje pentru structuri

Forajul FR 1

0,0 - 1,9 m nisip argilos maroniu;

1,9 - 18,0 m nisip galben grosier, indesat.

Forajul FR 2

0,0 - 3,0 m argila prafoasa maronie;

3,0 -18,0 m nisip cenusiu indesat cu pietris.

Forajul FR 3

0,0 - 1,2 m praf argilos maroniu;

1,2 - 18,0 m nisip cenusiu grosier, indesat.

Forajul FR 4

0,0 - 0,2 m sol vegetal;

0,2 - 5,8 m argila nisipoasa;

5,8 - 6,3 m nisip argilos cu pietris;

6,3 - 18,0 m nisip galbui.

Forajul FR 5

0,0 - 0,8 m sol nisipos;

0,8 - 10,0 m nisip cu pietris si bolovanis;

10,0 - 17,0 m nisip maroniu;

17,0 - 18,0 m argila nisipoasa galbuie.

Forajul FR 6

0,0 - 0,7 m sol vegetal si argila;

0,7 - 12,8 m nisip cu pietris si bolovanis;

12,8 - 13,0 m bolovanis;

13,0 - 14,0 m nisip argilos galbui;

14,0 - 18 m argila nisipoasa cenusie-maronie.

Forajul FR 7

0,0 - 0,5 m sol vegetal;

0,5 - 11,3 m nisip cu pietrs si bolovanis;

11,3 - 13,8 m nisip argilos galbui;

13,8 - 18,0 m argila nisipoasa cenusie maronie.

Forajul FR 8

0,0 - 0,9 m argila nisipoasa cuaternara;

0,9 - 2,8 m praf maroniu;

2,8 - 9,6 m nisip cenusiu indesat cu pietris;

9,6 - 18,0 m argila prafoasa consistenta, cu compresibilitate medie

Forajul FR 9

0,0 - 2,3 m sol vegetal si argila nisipoasa neagra;

2,3 - 18,0 m nisip argilos vartos, cu compresibilitate medie.

Forajul FR 10

0,0 - 1,0 m sol vegetal si argila neagra, cuaternara;

1,0 - 2,8 m nisip argilos galben;

2,8 - 14,0 m nisip cenusiu indesat, cu granulozitate uniforma;

14,0 - 18,0 m argila prafoasa vartoasa cenusie.

Nivelul hidrostatic s-a interceptat la - 2,1 m.

Forajul FR 11

0,0 - 2,0 m argila nisipoasa cafenie, cuaternara;

2,0 - 2,35 m argila cu pietris;

2,35 - 10,0 m pietris cu nisip cu granulozitate uniforma;

10,0 - 11,0 m argila nisipoasa cenusie;

11,0 - 13,0 m balast

13,0 - 18,0 m argila prafoasa cenusie, vartoasa.

Nivelul hidrostatic s-a interceptat la - 1,8 m.

Forajul FR 12

0,0 - 13,0 m nisip cu pietris si bolovanis;

13,0 - 18,0 m bolovanis cu pietris.

B. Foraje tronsoane in debleu

Forajul SR 1

0,0 - 0,3 m sol vegetal si argila neagra;

0,3 - 5,0 m argila nisipoasa cafenie-roscata, consistenta

Forajul SR 5

0,0 - 1,2 m sol vegetal si argila nisipoasa negricioasa, vartoasa;

1,2 - 5,0 m argila nisipoasa galbuie, vartoasa

Forajul SR 8

0,0 - 0,3 m sol vegetal si argila neagra;

0,3 - 5,0 m argila galbuie, vartoasa;

Forajul SR 9

0,0 - 0,3 m sol vegetal ;

0,3 - 5,0 m argila cafenie, vartoasa.

Forajul SR10

0,0 - 0,3 m sol vegetal;

0,3 - 5,0 m argila cafenie, vartoasa.

Forajul SR13

0,0 - 0,3 m sol vegetal;

0,3 - 1,8 m nisip argilos de consistenta tare;

1,8 - 2,7 m pietris si bolovanis cu nisip (aluviuni);

2,7 - 5,0 m conglomerat.

Forajul SR15

0,0 - 0,2 m sol vegetal;

0,2 - 3,2 m argila prafoasa, vartoasa;

3,2 - 5,0 m gresie slab cimentata.

Forajul SR16

0,0 - 0,3 m sol vegetal;

0,3 - 5,0 m argila cafenie, vartoasa.

Forajul SR18

0,0 - 0,2 m sol vegetal si argila neagra;

0,2 - 2,8 m nisip argilos, vartos;

2,8 - 5,0 m nisip prafos galbui.

C. Foraje tronsoane in rambleu

Forajul SR 2

0,0 - 0,3 m sol vegetal si argila neagra;

0,3 - 5,0 m argila nisipoasa cafenie-roscata.

Forajul SR 3

0,0 - 2,0 m sol vegetal si nisip prafos cenusiu cu pietris ;

2,0 - 5,5 m argila cafenie-roscata, vartoasa.

Forajul SR 4

0,0 - 0,3 m sol vegetal ;

0,3 - 1,8 m argila prafoasa cenusie, vartoasa;

1,8 - 5,0 m praf cimentat

Forajul SR 6

0,0 - 0,4m sol vegetal;

0,4 - 5,0 m argila nisipoasa roscata, cu concretiuni

Forajul SR 7

0,0 - 0,2 m sol vegetal ;

0,2 - 2,3 m argila nisipoasa , vartoasa;

2,3 - 5,0 m gresie slab cimentata

Forajul SR 11

0,0 - 0,4 m sol vegetal si argila neagra;

0,4 - 3,5 m argila nisipoasa , vartoasa;

3,5 - 5,0 m nisip prafos cu pietris (conglomerat)

Forajul SR 12

0,0 - 0,3 m sol vegetal;

0,3 - 2,1 m argila nisipoasa , vartoasa;

3,5 - 5,0 m fragmente si blocuri de conglomerat.

Forajul SR 14

0,0 - 1,5 m sol vegetal si praf nisipos galbui;

1,5 - 3,1 m pietris si bolovanis cu nisip (aluviuni);

3,1 - 5,0 m nisip argilos compact

Forajul SR 16 B

0,0 - 0,2 m sol vegetal;

0,2 - 5,0 m argila nisipoasa , vartoasa;

Forajul SR 17

0,0 - 0,2 m sol vegetal;

0,2 - 5,0 m argila nisipoasa galbuie, compacta;

Forajul SR 19

0,0 - 0,2 m sol vegetal;

0,2 - 5,0 m nisip prafos galbui;

Forajul SR 20

0,0 - 0,2 m sol vegetal ;

0,2 - 5,0 m nisip argilos galbui;

2.2.2. Sectiunea Boita - Racovita (Carpinet)

A. Foraje pentru structuri

Forajul FR 13

0,0 - 12,0 m nisip cu pietris si bolovanis;

12,0 - 18,0 m bolovanis cu pietris.

Forajul FR14

0,0 - 13,0 m nisip cu pietris si bolovanis;

13,0 - 15,0 m blocuri de amfibolit;

15,0 - 16,5 m argila nisipoasa neagra;

16,5 - 18,0 m amfibolit masiv.

Forajul FR 15

0,0 - 3,0 m argila nisipoasa verzuie;

3,0 - 10,0 m argila nisipoasa cu fragmente de stanca;

10,0 - 12,0 m ; argila nisipoasa cu fragmente de stanca

12,0 - 16,0 m fragmente d roci metamorfice;

16,0 - 18,0 m nisip cu fragmente de roci metamorfice.

Forajul FR 16

0,0 - 3,8 m argila nisipoasa neagra;

3,8 - 18,0 m amfibolit compact.

Forajul FR 17

0,0 - 2,0 m nisip cu pietris marunt;

2,0 - 4,0 m balast argilos;

4,0 - 7,8 m nisip grosier cenusiu-verzui cu pietris

7,8 - 17,0 m amfibolit cenusiu verzui;

17,0 - 18,0 m ortognais cenusiu.

Nivelul hidrostatic s-a interceptat la - 2,2 m.

Forajul FR 18

0,0 - 5,3 m pietris cu fragmente de roci metamorfice;

5,3 m - 18,0 m roca metamorfica compacta.

Forajul FR 19

0,0 - 6,3 m pietris cu fragmente de roci metamorfice;

3,3 m - 18,0 m roca metamorfica compacta.

Forajul FR 20

0,0 - 8,1 m pietris si nisip cu fragmente de roci metamorfice;

8,1 m - 18,0 m roca metamorfica compacta.

Forajul FR 21

0,0 - 5,2 m pietris si nisip cu fragmente de roci metamorfice;

8,1 m - 18,0 m roca metamorfica compacta.

Forajul FR 22

0,0 - 0,9 m umplutura;

0,9 - 14,0 m nisip cu pietris cu indesare medie

14,0 - 14,4 m stanca compacta.

Forajul FR 23

0,0 - 9,2 m pietris si nisip cu fragmente de roci metamorfice;

9,2 - 18,0 m roca stancoasa compacta.

Forajul FR 24

0,0 - 8,3 m pietris si nisip cu fragmente de roci metamorfice;

8,3 m - 18,0 m roca metamorfica compacta.

Forajul FR 25

0,0 - 18,0 m amfibolit compact.

Forajul FR 26

0,0 - 6,0 m nisip cu pietris si fragmente de roci metamorfice;

6,0 - 8,0 m roca stancosa metamorfica compacta.

Forajul FR 27

0,0 - 8,2 m pietris cu nisip;

8,2 - 10,0 m blocuri de roci metamorfice;

10,0 - 18,0 m roca stancosa metamorfica compacta.

Forajul FR28

0,0 - 0,6 m sol vegetal si argila neagra ;

0,6 - 18,0 m pietris cu fragmente si blocuri de roci metamorfice.

Forajul FR29

0,0 - 0,6 m sol vegetal si argila neagra ;

0,6 - 18,0 m pietris cu fragmente si blocuri de roci metamorfice.

Forajul FR30

0,0 - 1,1 m sol vegetal si argila neagra ;

1,1 - 18,0 m pietris cu fragmente si blocuri de roci metamorfice.

Forajul FR31

0,0 - 1,2 m sol vegetal si argila neagra ;

1,2 - 18,0 m pietris cu fragmente si blocuri de roci metamorfice.

Forajul FR32

0,0 - 5,3 m pietris cu fragmente de roci metamorfice ;

5,3 - 18,0 m blocuri de roci metamorfice.

Forajul FR33

0,0 - 0,6 m sol vegetal si argila neagra ;

0,6 - 7,4 m pietris cu fragmente si blocuri de roci metamorfice;

7,4 - 18 m blocuri de roci metamorfice.

Forajul FR 34

0,0 - 0,6 m sol vegetal si argila neagra ;

0,6 - 4,6 m praf nisipos cu fragmente de roci metamorfice.

4,6 - 9,2 m amfibolit compact

Forajul FR 34 B

0,0 - 5,1 m nisip argilos cu fragmente de roci metamorfice ;

5,1 - 6,6 m pietris si bolovanis;

6,6 - 18 m blocuri de roci metamorfice.

Nivelul hidrostatic s-a interceptat la - 5,1 m.

Forajul FR 35

0,0 - 3,15 m umplutura de pietris;

3,15 - 5,5 m bolovanis;

5,5 - 14,8 m nisip cu pietris;

14,8 - 18,0 roca metamorfica stancoasa.

Forajul FR 36

0,0 - 0,9 m sol vegetal si argila neagra;

0,9 - 3,2 m pietris cu nisip argilos;

3,2 - 4,7 m nisip mijlociu;

4,7 - 18,0 m nisip cu fragmente de roci metamorfice.

Forajul FR37

0,0 - 18,0 m balast grosier.

Forajul FR 38

0,0 - 1,2 m sol vegetal cu pietris;

1,2 - 9,3 m praf argilos cu fragmente de roci metamorfice;

9,3 -18,0 m blocuri de roca metamorfica.

Forajul FR 39

0,0 - 0,9 m sol vegetal cu pietris;

0,9 - 7,3 m praf nisipos cu fragmente de roci metamorfice;

9,3 -18,0 m blocuri de roca metamorfica.

Forajul FR 40

0,0 - 1,2 m sol vegetal cu pietris;

1,2 - 6,5 m praf nisipos cu fragmente de roci metamorfice;

6,5 -18,0 m blocuri de roca metamorfica.

Forajul FR 41

0,0 - 1,8 m sol vegetal cu pietris;

1,8 - 9,5 m praf nisipos cu fragmente de roci metamorfice;

9,5 -18,0 m blocuri de roca metamorfica.

Forajul FR 42

0,0 - 0,6 m sol vegetal cu pietris;

0,6 - 18,0 m pietris si bolovanis.

Forajul FR 43

0,0 - 0,7 m sol vegetal cu pietris;

0,7 - 3,3 m pietris cu nisip;

3,3 -18,0 m pietris cu bolovanis.

Forajul FR 44

0,0 - 0,5 m sol vegetal cu pietris;

0,5 - 18,0 m pietris cu bolovanis.

Forajul FR 49

0,0 - 7,2 m nisip galben fin;

7,2 - 8,0 m nisip cu pietris;

8,0 - 11,3 m pietris cu nisip;

11,3 - 18,0 m pietris cu blocuri de roci metamorfice.

Forajul FR 50

0,0 - 0,8 m sol vegetal si praf nisipos;

0,8 - 8,3 m nisip fin;

8,3 - 13,5 m pietris cu nisip;

13,5 - 18 m pietris si bolovanis cu nisip.

Nivelul hidrostatic s-a interceptat la - 4,2 m.

Forajul FR 51

0,0 - 0,9 m argila cu pietris;

0,9 - 18,0 m pietris cu nisip.

Nivelul hidrostatic s-a interceptat la - 4,4 m.

Forajul FR 52

0,0 - 1,0 m nisip cu pietris;

1,0 - 6,0 m pietris cu nisip;

6,0 - 7,0 m nisip cu indesare medie;

7,0 - 18,0 m pietris cu nisip.

Nivelul hidrostatic s-a interceptat la - 4,8 m.

Forajul FR53

0,0 - 1,0 m nisip argilos;

1,0 - 18,0 m pietris cu nisip.

Nivelul hidrostatic s-a interceptat la - 5,5 m.

Forajul FR 54

0,0 - 5,0 m nisip argilos cu pietris;

5,0 - 10,0 m pietris cu nisip;

10,0 - 18,0 m amfibolit.

Nivelul hidrostatic s-a interceptat la - 5,2 m.

Forajul FR 55

0,0 - 1,0 m argila cu pietris;

1,0 - 7,0 m nisip grosier cu pietris;

7,0 - 18,0 m blocuri de roci metamorfice cu nisip.

Nivelul hidrostatic s-a interceptat la - 5,6 m.

B. Foraje tronsoane in debleu

Forajul SR22

0,0 - 1,0 m sol vegetal si argila neagra;

1,0 - 5,0 m nisip argilos cu fragmente de amfibolit.

Forajul SR23

0,0 - 1,0 m sol vegetal si argila neagra;

1,0 - 5,0 m praf nisipos cu fragmente de roci metamorfice.

Forajul SR 24

0,0 - 2,8 m argila nisipoasa negricioasa;

2,8 - 3,8 m argila nisipoasa negricioasa cu fragmente de roci metamorfice;

3,8 - 5,0 m ortogneis cenusiu compact.

Forajul SR25

0,0 - 5,0 m nisip cu pietri; cu fragmente de roci metamorfice.

Forajul SR27

0,0 - 0,8 m argila neagra;

0,8 - 8,0 m nisip argilos cu fragmente de roci metamorfice.

Forajul SR29

0,0 - 2,1 m nisip cu pietris;

2,1 - 4,6 m nisip cu indesare medie;

4,6 - 5,0 m pietris cu nisip.

Forajul SR30

0,0 - 1,1 m sol vegetal si argila neagra;

1,1 - 5,0 m praf argilos cu fragmente de roci metamorfice.

Forajul SR31

0,0 - 1,3 m sol si argila neagra;

1,3 - 5,0 m pietris cu fragmente de roci metamorfice.

Forajul SR32

0,0 - 0,8 m sol si argila neagra;

0,8 - 5,0 m blocuri de roci metamorfice.

Forajul SR33

0,0 - 0,9 m sol si argila neagra;

0,9 - 5,0 m praf nisipos cu fragmente de roci metamorfice.

Forajul SR37

0,0 - 0,9 m sol si argila neagra;

0,9 - 5,0 m pietris cu nisip cu fragmente de roci metamorfice.

Forajul SR38

0,0 - 0,9 m sol si argila neagra;

0,9 - 5,0 m pietris cu nisip cu fragmente de roci metamorfice.

Forajul SR41

0,0 - 0,2 m sol vegetal;

0,2 - 5,0 m pietris cu nisip cu fragmente de roci metamorfice.

Forajul SR42

0,0 - 0,2 m sol vegetal;

0,2 - 5,0 m pietris cu nisip cu blocuri de roci metamorfice.

Forajul SR43

0,0 - 0,7 m sol si argila neagra;

0,7 - 2,8 m pietris cu nisip cu fragmente de roci metamorfice;

2,8 - 5,0 m roca stancoasa metamorfica compacta.

C. Foraje tronsoane in rambleu

Forajul SR 24

0,0 - 2,8 m argila nisipoasa neagra;

2,8 - 3,8 m argila nisipoasa fragmente de roci metamorfice;

3,8 - 5,0 m ortogneis cenusiu compact.

Forajul SR 36

0,0 - 0,9 m argila neagra;

0,9 - 5,0 m nisip cafeniu cu indesare medie

Forajul SR 39

0,0 - 0,8 m sol vegetal si argila neagra;

0,8 - 5,0 m pietris cu nisip si blocuri de roci metamorfice.

2.3. Consideratii privind apele subterane

Apele subterane in zona investigata sunt cantonate in formatiunile aluvionare permeabile din albia minora a raului Olt, respectiv in intercalatii nisipoase permeabile ale prafurilor argiloase si argilelor prafoase.

In forajele executate in Sectorul I : Sibiu (Vestem) - Racovita (Cornet), apa subterana s-a interceptat la adancimi variabile, cuprinse intre 1,2 - 9,2 m.

Pentru determinarea agresivitatii la betoane, au fost analizate apele subterane prelevate din forajele executate in sectoarele II si III: FR89 FR91, FR92, FR96, FR97, FR98, FR99, FR100A, SR87, SR88, FR108B, FR112, FR116, FR121, FR122 si FR125.

Conform rezultatelor de laborator prezentate in Rapoartele de incercare nr.268/05.11.2008 si nr.278/14.11.2008, apele subterane nu prezinta agresivitate la betoane, exceptand zona forajului FR89, unde apa subterana prezinta agresivitate carbonica foarte slaba. Apa subterana s-a interceptat la urmatoarele adancimi:

Ø     in forajul FR89 la - 0,8 m;

Ø     in forajul FR91 la - 8,6 m;

Ø     in forajul FR92 la - 7,4 m;

Ø     in forajul FR96 la - 7,2 m;

Ø     in forajul FR97 la - 3,1 m;

Ø     in forajul FR98 la - 3,6 m;

Ø     in forajul FR99 la - 3,6 m;

Ø     in forajul FR100A la - 3,1 m;

Ø     in forajul SR87 la - 4,3 m;

Ø     in forajul SR88 la - 4,5 m;

Ø     in forajul FR108B la - 4,8 m;

Ø     in forajul FR112 la - 4,8 m;

Ø     in forajul FR116 la - 4,6 m;

Ø     in forajul FR121 la - 5,1 m;

Ø     in forajul FR122 la - 5,2 m;

Ø     in forajul FR125 la - 2,8 m.

Valorile indicatorilor determinati sunt prezentate in tabelele urmatoare:

Apa subterana foraj FR89 - cod proba 220

Observatii : agresivitate carbonica foarte slaba.

Apa subterana foraj FR91 - cod proba 221

Observatii : nu prezinta agresivitate la betoane.

Apa subterana foraj FR92 - cod proba 222

Observatii : nu prezinta agresivitate la betoane.

Apa subterana foraj FR96 - cod proba 235

Observatii :nu prezinta agresivitate la betoane.

Apa subterana foraj FR97- cod proba 236

Observatii : nu prezinta agresivitate la betoane

Apa subterana foraj FR98- cod proba 237

Observatii : nu prezinta agresivitate la betoane

Apa subterana foraj FR99 - cod proba 238

Observatii : nu prezinta agresivitate la betoane

Apa subterana foraj FR100A - cod proba 239

Observatii : nu prezinta agresivitate la betoane

Apa subterana foraj SR87 - cod proba 223

Observatii : nu prezinta agresivitate la betoane

Apa subterana foraj SR88 - cod proba 224

Observatii : nu prezinta agresivitate la betoane

Apa subterana foraj FR108B - cod proba 257

Observatii : nu prezinta agresivitate la betoane

Apa subterana foraj FR112 - cod proba 261

Observatii : nu prezinta agresivitate la betoane

Apa subterana foraj FR116 - cod proba 260

Observatii : prezinta agresivitate carbonica foarte slaba la betoane

Apa subterana foraj FR121 - cod proba 262

Observatii : nu prezinta agresivitate la betoane

Apa subterana foraj FR122 - cod proba 258

Observatii : prezinta agresivitate carbonica foarte slaba la betoane

Apa subterana foraj FR125 - cod proba 259

Observatii : nu prezinta agresivitate la betoane

2.4. Rezultatele investigatiilor de teren si de laborator

Terenurile interceptate prezinta urmatoarele caracteristici geotehnice principale:

2.4.1. Sectiunea Vestem - Boita

A. Foraje pentru structuri (0,0 -18,0 m)

Zona forajului FR1

Nisipul argilos maroniu, superficial (0,0 - 1,9 m) prezinta granulozitate neuniforma, cu predominarea farctiei de nisip.

Nisipul galben grosier (1,9 - 18 m) este un teren cu compresibilitate redusa, caracterizata prin modul de deformatie edometrica M = 40.000 kPa si cifra porilor e = 0,62.

Zona forajului FR2

Argila prafoasa maronie, superficiala (0,0 - 3,0 m) prezinta granulozitate neuniforma, cu predominarea farctiilor de praf si argila.

Nisipul grosier indesat, de culoare galbena (3,0 - 18 m) este un teren cu compresibilitate redusa, caracterizata prin modul de deformatie edometrica M = 40.000 kPa si cifra porilor e = 0,49.

Zona forajului FR3

Nisipul cenusiu grosier indesat (1,2 - 18 m) este un teren cu compresibilitate medie spre redusa, caracterizat prin modul de deformatie liniara E = 40.000 kPa si indicele porilor e = 0,58 . Are in coperis prafuri si nisipuri argiloase cu grosimi de pana la 2,8 m.

Zona forajului FR8

Praful maroniu (0,9 - 2,8 m) prezinta granulozitate uniforma, cu predominarea fractiei de praf. Are in coperis sol vegetal si argila nisipoasa neagra, cu grosime de 0,8 m.

Nisipul cenusiu cu pietris (2,8 - 9,6 m) este un teren cu compresibilitate redusa, caracterizata prin modul de deformatie liniara E = 40.000 kPa.

Argila prafoasa consistenta (9,6 - 18 m) este un teren cu plasticitate medie (indice de plasticitate Ip = 17,5 %), de consistenta plastic consistenta (indice de consistenta Ic = 0,66) si cu compresibilitate medie caracterizata prin modul de deformatie edometrica M = 18.182 kPa si cifra porilor e = 0,81.

Zona forajului FR9

Nisipul argilos vartos (2,3 - 18 m) este un teren cu plasticitate medie (indice de plasticitate Ip = 12 %) de consistenta vartoasa (indice de consistenta Ic = 0,9) si cu compresibilitate medie spre redusa, caracterizata prin modul de deformatie edometrica M = 28.000 kPa si cifra porilor e = 0,54. Are in coperis sol vegetal si argila neagra cu grosimi de pana la 2,3 m.

Zona forajului FR10

Nisipul argilos (1,0 - 2,8 m) prezinta granulatie neuniforma, cu predominarea fractiei de nisip. Are in coperis sol vegetal cu argila neagra, cu grosime de 1,0 m.

Nisipul cenusiu indesat (2,8 - 14,0 m) este un teren cu granulatie uniforma si cu predominarea fractiei de nisip.

Argila prafoasa (14,0 - 18,0 m) compresibilitate medie, caracterizata prin cifra porilor e = 0,96.

Zona forajului FR11

Argila cu pietris (2,0 - 2,35 m) prezinta granulatie neuniforma, cu predominarea fractiilor de nisip si praf.

Pietris cu nisip (2,35 - 13,0 m) este un teren cu granulatie neuniforma, cu o intercalatie de argila nisipoasa cenusie pe intervalul 10,0 - 11,0 m.

Argila prafoasa cenusie (13,0 - 18,0 m), este terenul de fundare. Prezinta plasticitate mare (indice de plasticitate I_p = 34 %), consistenta vartoasa (indice de consistenta I_c = 0,88) si compresibilitate medie spre mare (indicele porilor e = 0,67, modulul de deformatie liniara E = l5.000 kPa). Este un teren cu rezistenta medie la forfecare nedrenata ( = 13, C_u = 30 kPa).

Zona forajului FR12

Nisip cu pietris si bolovanis (0,0 - 13,0 m) Este un teren necoeziv cu compresibilitate redusa. Pentru acest depozit se ofera urmatoarele valori informative ale principalilor caracteristici geotehnic, conform STAS 3300/1-85: modul de deformatie liniara E = 44.000 kPa, unghi de frecare interna

si coeziune C = 0,0 kPa.

Bolovanis cu pietris (13-18 m) este un teren grosier practic incompresibil.

B. Foraje tronsoane in debleu

Forajul SR1

Argila nisipoasa cafenie-roscata (0,0 - 5,0 m) este un teren cu plasticitate mare (indice de plasticitate I_p = 25 %), de consistenta plastic consistenta (indice de consistenta I_c = 0,7), si cu compresibilitate medie spre redusa (Modul de deformatie edometrica M = 19.231 kPa si indicele porilor e = 0,46). Face parte din categoria terenurilor foarte umede, caracterizat prin grad de umiditate S _r = 0,88. Calitatea ca material pentru terasamente: mediocra - Simbol 4a

Forajul SR5 (km 1 + 915)

Argila negricioasa compacta (0,0 - 1,2 m) este un teren cu plasticitate mare (indice de plasticitate I_p = 52 %), de consistenta vartosa (indice de consistenta I_c = 0,92). Calitatea ca material pentru terasamente:rea - Simbol 4c.

Argila nisipoasa galbuie (1,2 - 5,0 m) prezinta plasticitate mare (indice de plasticitate I_p = 44 - 45 %), consistenta vartosa (indice de consistenta I_c = 0,92). Calitatea ca material pentru terasamente: mediocra - Simbol 4a.

Forajul SR8 (km 2 + 750)

Argila compacta galbuie (0,0 - 5,0 m) este un teren cu plasticitate mare (indice de plasticitate I_p = 54 %), de consistenta vartoasa (indice de consistenta    I_c = 0,94), si cu compresibilitate medie (Modul de deformatie edometrica M = 12.821 kPa si indicele porilor e = 0,62). Face parte din categoria terenurilor foarte umede, caracterizat prin grad de umiditate S_r = 0,91. Calitatea ca material pentru terasamente: mediocra - Simbol 4a

Forajul FR4 (km 3 + 080)

Solul vegetal cu argila nisipoasa (0,0 - 0,9 m) Calitatea ca material pentru terasamente: rea - Simbol 4c.

Praful maroniu (0,9 - 2,8 m) Este un teren cu granulozitate foarte uniforma, compresibilitate mijlocie si sensibilitate la inghet-dezghet. Calitatea ca material pentru terasamente: mediocra - Simbol 4b.

Nisipul cenusiu cu pietris (2,8 - 9,6 m) este pamant necoeziv cu granulozitate neuniforma s sensibilitate mijlocie l inghet-dezghet. Calitatea ca material pentru terasamente: foarte buna - Simbol 2a.

Argila prafoasa cenusie (9,6 - 18 m) este pamant fin cu plasticitate mijlocie (indice de plasticitate I_p = 17,5 %), de consistenta plastic consistenta (indice de consistenta I_c = 0,66) si cu compresibilitate medie (modulul de deformatie edometrica M = 18.182, indicele porilor e = 0,81. Prezinta rezistenta ridicata la forfecare nedrenata (unghi de frecare interna = 7⁰, coeziune C_u = 88,9 kPa).

Forajul SR9 (km 2 + 750)

Argila cafenie (0,3 - 5,0 m) este un teren cu plasticitate mare (I_p = 51 %), de consistenta vartoasa (I_c = 0,91), foarte umed (S_r = 0,91) si cu compresibilitate medie (M = 10.417 kPa si e = 0,71). Calitatea ca material pentru terasamente: mediocra - Simbol 4a

Forajul SR10 (km 3 + 490)

Argila compacta cafenie (0,3 - 5,0 m) Calitatea ca material pentru terasamente: mediocra - Simbol 4a.

Forajul SR13 (km 4 + 810)

Nisipul argilos (0,3 - 1,8) este un teren cu plasticitate mare (I_p = 24 %), de consistenta tare (I_c = 1,0), foarte umed (S_r = 0,85) si cu compresibilitate medie (M = 14.706 kPa si e = 0,54). Calitatea ca material pentru terasamente: mediocra - Simbol 4a.

Formatiunea de pietris si bolovanis cu nisip (1,8 - 2,7 m) prezinta granulozitate neuniforma, cu predominarea fractiei de nisip si pietris. Calitatea ca material pentru terasamente: foarte buna - Simbol 2a.

Conglomeratul cenusiu (2,70 - 5,0 m) este o roca stancoasa compacta.

Forajul SR15 (km 6 + 110)

Argila prafoasa vartoasa (0,3 - 3,2 m) este un teren cu plasticitate mare (I_p = 34 %), de consistenta vartoasa (I_c = 0,87), foarte umed (S_r = 0,94) si cu compresibilitate medie (indicele porilor e = 0,72). Calitatea ca material pentru terasamente: mediocra - Simbol 4a.

Forajul SR16 (km 6 + 550)

Argila compacta galbuie (0,3 - 5,0 m) Calitatea ca material pentru terasamente: mediocra - Simbol 4a.

Forajul SR18 (km 7 + 760)

Nisipul argilos (0,3 - 3,2 m) este un teren cu plasticitate mare (I_p = 28 %), de consistenta vartoasa (I_c = 0,79), foarte umed (S_r = 0,9) si cu compresibilitate medie (indicele porilor e = 0,66). Calitatea ca material pentru terasamente: mediocra - Simbol 4a.

Nisipul prafos galbui (3,2 - 5,0) prezinta granulozitate neuniforma, cu predominarea fractiei de nisip.

C. Foraje tronsoane in rambleu

Forajul FR1 (km 0 + 000)

Nisipul argilos maroniu (0,0 - 1,9 m) este un pamant coeziv fin, cu granulozitate neuniforma si cu predominarea fractiei de nisip.

Nisipul galben grosier, indesat (1,9 - 18 m) este un pamant cu granulozitate uniforma, cu predominarea fractiei de nisip mijlociu. Prezinta compresibilitte medie, cu indicele porilor e = 0,62

Forajul SR2 (km 1 + 005)

Sol vegetal (0,0 - 0,3 m)

Argila nisipoasa cafenie-roscata (0,3 - 5,0 m) este un pamant fin foarte umed (grad de umiditate S_r = 0,89) si cu compresibilitate medie spre redusa (indicele porilor e = 0,57). Prezinta rezistenta foarte ridicata la forfecare nedrenata (unghi de frecare interna = 19,1⁰, coeziune C_u = 185,7 kPa).

Forajul SR4 (km 1 + 675)

Sol vegetal (0,0 - 0,3 m)

Argila prafoasa cenusie (0,3 - 1,8 m) este un pamant fin cu plasticitate mare (indice de plasticitate I_p = 27 %) si de consistenta vartoasa (indice de consistenta I_c = 0,76).

Praful cimentat (1,8 - 5,2 m) este un pamant fin cu granulozitate uniforma (grad de neuniformitate U_n= 4), cu predominarea fractiei de praf (67 %)

Forajul SR5 (km 1 + 915)

Sol vegetal (0,0 0,4 m)

Argila negricioasa compacta (0,4 - 1,2 m) este un pamant fin cu plasticitate mare (indice de plasticitate I_p = 57 %) si de consistenta vartoasa (indice de consistenta I_c = 0,92).

Argila nisipoasa galbuie (1,2 - 5,0 m) este un pamant fin cu plasticitate mare (indice de plasticitate I_p = 44 - 45 %) si de consistenta vartoasa (indice de consistenta I_c = 0,92).

Forajul SR6 (km 2 + 170)

Sol vegetal (0,0 - 0,4 m)

Argila nisipoasa roscata, cu concretii (0,4 - 5,0) este un pamant fin cu plasticitate mare (indice de plasticitate I_p = 38 %) si de consistenta vartoasa spre tare (indice de consistenta I_c = 0,98).

Forajul SR7 (km 2 + 500)

Sol vegetal (0,0 - 0,4 m)

Argila nisipoasa galbuie (0,4 - 2,3 m) este un pamant fin foarte umed, practic saturat (S_r = 0,98), cu plasticitate mare (indice de plasticitate I_p = 44 %), de consistenta vartoasa (indice de consistenta I_c = 0,93) si cu compresibilitate medie spre redusa (modul de deformatie edometrica M = 20.000 kPa si indicele porilor e = 0,52). Prezinta rezistenta foarte ridicata la forfecare nedrenata (unghi de frecare interna = 16⁰, coeziune C_u = 163,4 kPa). Are in culcus gresie slab cimentata, pe intervalul 2,3 - 5,0 m.

Forajul SR10 (km 3 + 490)

Sol vegetal (0,0 - 0,3 m)

Argila nisipoasa galbuie (0,3 - 5,0 m) este un pamant fin cu plasticitate mare si de consistenta vartoasa.

Forajul SR11 (km 3 + 750)

Sol vegetal (0,0 - 0,4 m)

Argila nisipoasa galbuie (0,4 - 2,3 m) este un pamant fin foarte umed, (grad de umiditate S_r= 0,84), cu plasticitate mare (indice de plasticitate I_p= 38 %), de consistenta vartoasa (indice de consistenta I_c = 0,93) si cu compresibilitate medie (modul de deformatie edometrica M = 11.111 kPa si indicele porilor e = 0,59). Prezinta rezistenta ridicata la forfecare nedrenata (unghi de frecare interna = 23,7⁰, coeziune C_u = 141 kPa). Are in baza conglomerat constituit din nisip prafos cu pietris.

Forajul SR12 (km 4 + 250)

Sol vegetal (0,0 - 0,3 m)

Argila nisipoasa galbuie (0,3 - 2,1 m) este un pamant fin foarte umed, cu plasticitate mare, de consistenta vartoasa si cu compresibilitate medie. Are in baza conglomerat constituit din nisip cu pietris si bolovanis.

Forajul SR13 (km 4 + 810)

Sol vegetal (0,0 - 0,3 m)

Nisip argilos (0,3 - 1,8 m) este un pamant fin foarte umed (S_r = 0,85), cu plasticitate mare (indice de plasticitate I_p= 24 %), de consistenta tare (indice de consistenta I_c = 1,0) si cu compresibilitate medie (modul de deformatie edometrica M = 14.706 kPa si indicele porilor e = 0,54). Prezinta rezistenta slaba la forfecare nedrenata (unghi de frecare interna = 34⁰, coeziune C_u = 41,6 kPa). Are in baza pietris si bolovanis cu nisip aluvionar, care face trecerea la conglomerate cenusii.

Forajul SR16 (km 6 + 550)

Sol vegetal (0,0 - 0,3 m)

Argila nisipoasa (0,3 - 5,0 m) este un pamant fin foarte umed, cu plasticitate mare, si de consistenta vartoasa.

Forajul SR16B (km 6 + 950)

Sol vegetal (0,0 - 0,2 m)

Argila nisipoasa (0,2 - 5,0 m) este un pamant fin foarte umed (S_r = 0,94), cu plasticitate mare (I_p= 31 %), de consistenta vartoasa (I_c = 0,92) si cu compresibilitate medie (M=16.687 kPa si e= 0,54). Prezinta rezistenta ridicata la forfecare nedrenata (unghi de frecare interna = 15,6⁰, coeziune C_u = 113,6 kPa)

Forajul SR17 (km 7 + 450)

Sol vegetal (0,0 - 0,2 m)

Argila nisipoasa galbuie (0,2 - 5,0 m) este un pamant fin foarte umed, cu plasticitate mare, si de consistenta vartoasa.

Forajul SR20 (km 9 + 300)

Sol vegetal (0,0 - 0,2 m)

Nisipul argilos (0,2 - 5,0 m) este un pamant fin cu plasticitate mijlocie, si de consistenta vartoasa.

Forajul FR12 (km 10 + 460)

Nisip cu pietris si bolovanis (0,0 - 13,0) este un teren aluvionar necoeziv cu compresibilitate redusa, cu granulozitate neuniforma. Pentru aceste depozite se ofera urmatoarele caracteristici geotehnice informative: modul de deformatie liniara E = 40.000 - 50.000 kPa, unghi de frecare interna = 32⁰ - 35⁰ si coeziune C = 0,0 kPa.

Bolovanis cu pietris (13,0 - 18,0) este o formatiune necoeziva grosiera cu compresibilitate redusa, practic incompresibila.

2.4.2. Sectiunea Boita - Racovita

A. Foraje pentru structuri

Zona forajului FR13

Nisip cu pietris si bolovanis (0,0 - 12,0 m) Este necoeziv, cu compresibilitate redusa. Pentru acest depozit se ofera urmatoarele valori informative ale principalilor caracteristici geotehnic, conform STAS 3300/1-85: modul de deformatie liniara E = 40.000 kPa, unghi de frecare interna

Bolovanis cu pietris (13-18 m) este un teren grosier necoeziv practic incompresibil, cu urmatoarele valori informative ale principalilor caracteristici geotehnic, conform STAS 3300/1-85: modul de deformatie liniara E = 50.000 kPa, unghi de frecare interna = 35⁰- 37⁰, coeziune C = 0,0 kPa.

Zona forajului FR14

Nisip cu pietris si bolovanis (0,0 - 13,0 m) Este necoeziv, cu compresibilitate redusa. Pentru acest depozit se ofera urmatoarele valori informative ale principalilor caracteristici geotehnic, conform STAS 3300/1-85: modul de deformatie liniara E = 40.000 - 45.000 kPa, unghi de frecare interna = 33⁰- 35⁰, coeziune C = 0,00 kPa, greutatea volumica = 22,5 kN/m³

Bolovanis cu pietris (13-18 m) este un teren grosier necoeziv practic incompresibil, cu urmatoarele valori informative ale principalilor caracteristici geotehnic, conform STAS 3300/1-85: modul de deformatie liniara E = 50.000 kPa, unghi de frecare interna = 35⁰- 37⁰, coeziune C = 0,0 kPa.

Zona forajului FR15

Argila nisipoasa cu fragmente de stanca (3,0 - 10,0 m) prezinta granulatie neuniforma, cu predominarea fractiilor de praf si nisip. Are in coperis un strat de argila nisipoasa verzuie cu grosime de 3,0 m.

Pietrisul cu nisip argilos (10 - 12 m) este un teren necoeziv cu granulozitate neuniforma, cu predominarea fractiei de pietris. Prezinta compresibilitate redusa.

Fragmentele si blocurile de roci metamorfice (12,0 - 16,0 m) reprezinta grohotis de panta, care in zona prezinta grosimi de peste 4 - 6 m. Este un depozit cu compresibilitate redusa.

Nisip cu fragmente de roci metamorfice (16,0 - 18,0 m) Este un teren necoeziv cu compresibilitate medie spre redusa.

Zona forajului FR16

Amfibolitul sistos, cu structura nematoblastica (3,8 - 18,0 m) prezinta rezistenta la compresiune R_c = 13,03 Mpa, cu indice de tarie f = 1,3. Structura nematoblastica este imprimata de orientarea prismelor de hornblenda. Amfibolitul are in coperis un strat de argila nisipoasa neagra, cu grosime de 3 - 4 m.

Zona forajului FR17

Se caracterizeaza prin prezenta amfibolitului si a ortogneisului cenusiu, avand in coperis grohotis de panta reprezentat de fragmente de roci metamorfice de dimensiunea pietrisului si bolovanisului.

Nivelul hidrostatic s-a interceptat la - 2,2 m.

Zona forajelor FR18, FR19, FR20 si FR21 se caracterizeaza prin dezvoltarea areala mare a rocilor metamorfice compacte, avand in coperis grohotis de panta reprezentat prin pietris si fragmente de roci metamorfice, cu grosimi de 5,0 - 8,0 m.

Zona forajului FR22

Se caracterizeaza prin prezenta nisipurilor cu indesare medie cu grosimi de 12 - 14 m), care repauzeaza pe roca metamorfica compacta.

Zona forajelor FR23 si FR24

Se caracterizeaza prin dezvoltarea areala mare a rocilor metamorfice compacte (9,2 - 18,0 m), avand in coperis pietris cu nisip cu fragmente de roci metamorfice, cu grosimi de 8,0 - 9,0 m.

Zona forajului FR25 se caracterizeaza prin dezvoltarea areala mare a amfibolitelor negre, care reprezinta o roca metamorfica compacta incompresibila.

Zona forajului FR26

Roca metamorfica compacta (6,0 - 8,0 m) are in coperis nisipuri cu pietris (0,0 - 1,9 m), pietris cu fragmente de roci metamorfice (1,9 - 5,0 m) si pietris rulat cu nisip (5,0 - 6,0 m).

Zona forajului FR27

Roca metamorfica compacta se afla la adancimi de peste 10,0 m, fiind acoperit de blocuri de roci magmatice si aluviun grosiere.

Zona forajelor FR28, FR29, FR30, FR31 si FR32 este caracterizata prin dezvoltarea areala mare a depozitelor aluvionare si proluviale grosiere reprezentate prin pietris si blocuri de roci metamorfice. Aceste depozite necoezive fac parte din categoria terenurilor cu compresibilitate redusa.

Zona forajului FR33

Pietris cu fragmente si blocuri de roci meamorfice (0,6 - 7,4 m) constituie un depozit aluvionar-proluvial necoeziv, cu compresibilitate medie spre redusa.

Blocurile de roci metamorfice (0,6 - 7,4 m) reprezinta un depozit necoeziv cu compresibilitate redusa, practic incompresibil.

Zona forajului FR34

Roca metamorfica compacta se afla la adancimi de peste 9,2 m, pe care repauzeaza prafuri nisipoase cu fragmente de roci metamorfice (0,0 - 4,6 m) si blocuri de roci stancoase (4,6 - 9,2 m). Roca metamorfica reprezenta prin amfibolit cu structura nematoblastica prezinta rezistenta la compresiune R_c = 37,59 Mpa si indice de tarie f = 3,76.

Zona forajului FR34B

Se caracterizeaza prin dezvoltarea areala mare a blocurilor de roci metamorfice (6,6 - 18,0 m), avand in coperis nisipuri argiloase cu fragmente de roci metamorfice (0,0 - 5,1 m), precum si pietris cu nisip (5,1 - 6,6 m).

Zona forajului FR35

Roca stancoasa metamorfica (14,8 - 18,0 m) este o formatiune incompresibila, care are in coperis formtiuni aluvionare necoezive cu compresibilitate redusa.

Zona forajului FR 36

Zona se caracterizeaza prin prezenta depozitelor aluvionare si proluviale necoezive, cu compresibilitate medie si redusa, reprezentate prin pietris cu nisip argilos (0,9 - 3,2 m), nisip mijlociu cu indesare medie (3,2 - 4,7 m) si nisip cu fragmente de roci metamorfice (4,7 - 18,0 m).

Zona forajului FR37 prezinta structura litologica uniforma, caracterizata prin dezvoltarea areala mare a depozitelor aluvionare grosiere necoezive, cu compresibilitate redusa (balast grosier), care reprezinta roca magazin a apelor subterane (nivel hidrostatic Nh = 2,5 m).

Zona forajului FR38

Blocuri de roci metamorfice (9,3 - 18 m) constituie un depozit cu compresibilitate redusa, practic incompresibil. Are in coperis depozite proluviale de varsta cuaternara recenta, reprezentat prin praf argilos cu fragmente de roci metamorfice.

Zona forajelor FR39, FR40 si FR41

Zona se caracterizeza prin dezvoltarea areala mare a prafurilor nisipoase cu fragmente de roci metamorfice, care reprezinta un depozit proluvial cu compresibilitate medie. Are in culcus blocuri de roci metamorfice cu compresibilitate redusa, la adancimi de peste 6,5 - 7,0 m.

Zona forajelor FR42, FR43, FR44 si FR45

Zona se caracterizeaza prin dezvoltarea grohotisului de panta, reprezentat prin depozite necoezive cu fractii din categoria pietrisului si bolovanisului. Depozitul prezinta granulozitate neuniforma si compresibilitate redusa.

Zona forajelor FR46, FR47, FR48

Blocurile de roci metamorfice reprezinta grohotisul de panta cu grosimi variabile din coperisul rocilor stancoase compacte. Constituie un depozit necoeziv cu compresibilitate redusa, practic incompresibil.

Zona forajului FR49

Se caracterizeaza prin existenta nisipului galben fin (0,0 - 7,2 m), care are in baza fragmente si blocuri de roci metamorfice (8,0 - 18,0 m).

Zona forajului FR50

Se caracterizeaza prin dezvoltarea areala mare a formatiunii de pietris si bolovanis cu nisip (8,3 - 18,0 m) cu compresibilitate redusa, avand in coperis praf nisipos si nisip fin.

Zona forajului FR51

Prezinta structura litologica uniforma, caracterizata prin dezvoltarea areala mare a formatiunii de pietris cu nisip cu granulozitate neuniforma si predominarea fractiei de pietris (0,9-18 m), avand in coperis argila cu pietris (0,0 - 0,9 m).

Zona forajului FR52

Prezinta structura litologica uniforma, caracterizata prin dezvoltarea areala mare a formatiunii de pietris cu nisip cu granulozitate neuniforma si predominarea fractiei de pietris (1,1 - 18 m), cu o intercalatie de nisip indesat pe intervalul 6,0 - 7,0 m. In coperis exista un strat de nisip cu pietris cu grosime de 0,8 - 1,1 m.

Zona forajului FR53

Prezinta structura litologica uniforma, caracterizata prin prezenta formatiunii de pietris cu nisip cu granulozitate neuniforma si predominarea fractiei de pietris (1,0 - 18 m). In coperis exista un strat de nisip argilos cu grosime de 0,8 - 1,0 m.

Zona forajului FR54

Nisipul argilos cu pietris (0,0 - 5,0 m) prezinta granulatie neuniforma, cu predominarea faractiei de nisip.

Formatiunea de pietris cu nisip (5,0 - 10,0) este un teren indesat, cu granulatie uniforma.

Amfibolitul compact, cu structura nematoblastica prezinta rezistenta la compresiune R_c = 65,0 Mpa, cu indice de tarie corespunzator: f = 6,5

Zona forajului FR55

Se caracterizeaza prin prezenta blocurilor de roci metamorfice stancoase (7,0 - 18,0 m), avand in coperis nisip grosier cu pietris, cu granulatie uniforma (1,0 - 7,0 m).

B. Foraje tronsoane terasamente debleu

Forajul SR22 (km 11 + 950)

Argila nisipoasa neagra (0,0 - 1,0 m) Calitatea ca material pentru terasamente:rea - Simbol 4c.

Nisipul argilos cu fragmente de amfibolit (1,0 - 5,0) prezinta granulozitate neuniforma, cu predominarea fractiei de pietris. Calitatea ca material pentru terasamente: mediocra - Simbol 4a.

Forajul FR15 (km 12 + 100)

Argila nisipoasa verzuie (0,0 - 3,0 m) Calitatea ca material pentru terasamente:mediocra - Simbol 4b.

Argila nisipoasa cu fragmente de stanca (3,0 - 10,0 m) Calitatea ca material pentru terasamente:mediocra - Simbol 4a.

Forajul SR23 (km 12 + 250)

Argila nisipoasa neagra (0,0 - 1,0 m) Calitatea ca material pentru terasamente:rea - Simbol 4c.

Nisipul argilos cu fragmente de amfibolit (1,0 - 5,0) prezinta granulozitate neuniforma, cu predominarea fractiei de pietris. Calitatea ca material pentru terasamente: mediocra - Simbol 4a.

Forajul FR16 (km 12 + 610)

Argila nisipoasa neagra (0,0 - 3,8 m) Calitatea ca material pentru terasamente:rea - Simbol 4c.

Amfibolitul (3,8 - 18,0 m) este o roca stancoasa compacta,

Forajul SR24 (km 13 + 250)

Argila nisipoasa neagra (0,0 - 2,8 m) Calitatea ca material pentru terasamente:rea - Simbol 4c.

Nisipul argilos cu fragmente de amfibolit (2,8 - 3,8) Calitatea ca material pentru terasamente: mediocra - Simbol 4a.

Ortognaisul cenusiu (3,8 - 5,0 m) este un teren stancos compact.

Forajul FR17 (km 13 + 710)

Nisipul cu pietris marunt (0,0 - 2,0 m) Calitatea ca material pentru terasamente: foarte buna - Simbol 2a.

Balastul (2,0 - 4,0 m) Calitatea ca material pentru terasamente: foarte buna - Simbol 1a.

Nisipul grosier cenusiu-verzui cu pietris (4,0 - 7,8 m) Calitatea ca material pentru terasamente: foarte buna - Simbol 2a.

Amfibolitul (7,8 - 17,0 m) si ortogneisul (17,0 - 18,0 m) sunt roci stancoase compacte.

Forajul SR24B (km 13 + 250)

Argila nisipoasa neagra (0,0 - 2,8 m) Calitatea ca material pentru terasamente:rea - Simbol 4c.

Nisipul argilos cu fragmente de amfibolit (2,8 - 3,8) Calitatea ca material pentru terasamente: mediocra - Simbol 4a.

Forajul FR19 (km 14 + 560)

Pietris cu fragmente de roci metamorfice (0,0 - 6,3 m) Calitatea ca material pentru terasamente: foarte buna - Simbol 1a.

Amfibolit (8,3 - 18 m) Este roca stancoasa metamorfica compacta.

Forajul FR20 (km 15 + 190)

Pietris cu fragmente de roci metamorfice (0,0 - 6,3 m) Calitatea ca material pentru terasamente: foarte buna - Simbol 1a.

Amfibolit (8,3 - 18 m) Este roca stancoasa metamorfica compacta.

Forajul SR25 (km 15 + 350)

Nisipul cu fragmente de roci metamorfice (0,0 - 5,0) Calitatea ca material pentru terasamente: foarte buna - Simbol 2a.

Forajul FR21 (km 15 + 710)

Pietris cu fragmente de roci metamorfice (0,0 - 6,3 m) Calitatea ca material pentru terasamente: foarte buna - Simbol 1a.

Amfibolit (8,3 - 18 m) Este roca stancoasa metamorfica compacta.

Forajul FR22 (km 16 + 410)

Umplutura (0,0 - 0,9 m) si nisipul cu pietris (0,9 - 14,0 m) Calitatea ca material pentru terasamente: foarte buna - Simbol 2a.

Forajul SR27 (km 16 + 750)

Argila neagra (0,0 - 0,8 m) Calitatea ca material pentru terasamente:rea - Simbol 4c.

Nisipul argilos cu fragmente de amfibolit (0,8 - 5,0) Calitatea ca material pentru terasamente: mediocra - Simbol 4a.

Forajul FR23 (km 17 + 400)

Pietris cu nisip cu fragmente de roci metamorfice (0,0 - 8,3 m) Calitatea ca material pentru terasamente: foarte buna - Simbol 2a.

Roca stancoasa (8,3 - 18,0 m) este terenul din baza.

Forajul FR24 (km 18 + 510)

Pietris cu nisip cu fragmente de roci metamorfice (0,0 - 9,2 m) Calitatea ca material pentru terasamente: foarte buna - Simbol 2a.

Roca stancoasa (9,2 - 18,0 m) este terenul din baza.

Forajul SR29 (km 18 + 810)

Pietrisul cu nisip (0,0 - 2,1 m) prezinta granulozitate neuniforma si sensibilitate mijlocie la inghet-dezghet si la variatiile de umiditate. Calitatea ca material pentru terasamente:foarte buna - Simbol 2a.

Nisipul cu indesare medie (2,1 - 4,6) Calitatea ca material pentru terasamente: mediocra - Simbol 3a.

Pietrisul cu nisip (4,6 - 5,0 m) prezinta granulozitate uniforma si sensibilitate mijlocie la inghet-dezghet si la variatiile de umiditate. Calitatea ca material pentru terasamente:foarte buna - Simbol 2a.

Forajul SR30 (km 21 + 170)

Solul vegetal si argila neagra (0,0 - 1,1 m) Calitatea ca material pentru terasamente:rea - Simbol 4c.

Praful cu fragmente de roci metamorfice (1,1 - 5,0) Calitatea ca material pentru terasamente: mediocra - Simbol 3a.

Forajul SR31 (km 22 + 410)

Solul vegetal si argila neagra (0,0 - 1,3 m) Calitatea ca material pentru terasamente:rea - Simbol 4c.

Pietrisul cu fragmente de roci metamorfice (1,3 - 5,0) Calitatea ca material pentru terasamente: foarte buna - Simbol 2a.

Forajul FR29 (km 22 + 650)

Solul vegetal si argila neagra (0,0 - 0,6 m) Calitatea ca material pentru terasamente:rea - Simbol 4c.

Pietrisul cu fragmente de roci metamorfice (0,6 - 9,2) Calitatea ca material pentru terasamente: foarte buna - Simbol 2a.

Blocuri de roci metamorfice (9,1 - 18,0 m)Pietrisul cu fragmente de roci metamorfice (1,1 - 5,0) Calitatea ca material pentru terasamente: foarte buna - Simbol 1a.

Forajul SR32 (km 22 + 910)

Solul vegetal si argila neagra (0,0 - 0,8 m) Calitatea ca material pentru terasamente:rea - Simbol 4c.

Blocurile de roci metamorfice (0,8 - 5,0) Calitatea ca material pentru terasamente: foarte buna - Simbol 1a.

Forajul FR33 (km 24 + 910)

Solul vegetal si argila neagra (0,0 - 0,6 m) Calitatea ca material pentru terasamente:rea - Simbol 4c.

Pietrisul cu fragmente de roci metamorfice (0,6 - 7,4) Calitatea ca material pentru terasamente: foarte buna - Simbol 2a.

Blocuri de roci metamorfice (7,4 - 18,0 m) Calitatea ca material pentru terasamente: foarte buna - Simbol 1a.

Forajul FR34 (km 25+ 300)

Solul vegetal si argila neagra (0,0 - 0,6 m) Calitatea ca material pentru terasamente:rea - Simbol 4c.

Praf nisipos cu fragmente de roci metamorfice (0,6 - 4,6 m) Calitatea ca material pentru terasamente: mediocra - Simbol 4a.

Praf argilos cu fragmente de roci metamorfice (4,6 - 9,2 m) Calitatea ca material pentru terasamente: mediocra - Simbol 4b.

Blocuri de roci metamorfice (9,2 - 18,0 m) Calitatea ca material pentru terasamente: foarte buna - Simbol 1a.

Forajul FR38 (km 29 + 850)

Solul vegetal si argila neagra (0,0 - 1,2 m) Calitatea ca material pentru terasamente:rea - Simbol 4c.

Praf argilos cu fragmente de roci metamorfice (1,2 - 9,3 m) Calitatea ca material pentru terasamente: mediocra - Simbol 4b.

Blocuri de roci metamorfice (9,3 - 18,0 m) Calitatea ca material pentru terasamente: foarte buna - Simbol 1a.

Forajul SR37 (km 30 + 100)

Solul vegetal cu pietris (0,0 - 0,9 m) Calitatea ca material pentru terasamente:rea - Simbol 4c.

Pietris cu blocuri de roci metamorfice (0,9 - 5,0) Calitatea ca material pentru terasamente: foarte buna - Simbol 1a.

Forajul SR38 (km 30 + 350)

Solul vegetal cu argila neagra (0,0 - 0,9 m) Calitatea ca material pentru terasamente:rea - Simbol 4c.

Pietris cu fragmente de roci metamorfice (0,9 - 5,0) Calitatea ca material pentru terasamente: foarte buna - Simbol 2a.

Forajul FR40 (km 31 + 470)

Solul vegetal si argila neagra (0,0 - 1,2 m) Calitatea ca material pentru terasamente:rea - Simbol 4c.

Praf nisipos cu fragmente de roci metamorfice (1,2 - 6,5 m) Calitatea ca material pentru terasamente: mediocra - Simbol 4b.

Blocuri de roci metamorfice (6,5 - 18,0 m) Calitatea ca material pentru terasamente: foarte buna - Simbol 1a.

Forajul FR41 (km 31 + 770)

Solul vegetal si argila neagra (0,0 - 1,8 m) Calitatea ca material pentru terasamente:rea - Simbol 4c.

Praf nisipos cu fragmente de roci metamorfice (1,8 - 9,5 m) Calitatea ca material pentru terasamente: mediocra - Simbol 4b.

Blocuri de roci metamorfice (9,5 - 18,0 m) Calitatea ca material pentru terasamente: foarte buna - Simbol 1a.

Forajul FR43 (km 32 + 600)

Solul vegetal si argila neagra (0,0 - 0,7 m) Calitatea ca material pentru terasamente:rea - Simbol 4c.

Pietris cu nisip (0,7 - 3,3 m) Calitatea ca material pentru terasamente: foarte buna - Simbol 2a.

Pietris cu bolovanis (3,3 - 18,0) Calitatea ca material pentru terasamente: foarte buna - Simbol 1a.

Forajul FR44 (km 33 + 760)

Pietris cu bolovanis (0,5 - 18 m) Calitatea ca material pentru terasamente: foarte buna - Simbol 1a.

Forajul SR41 (km 34 + 150)

Solul vegetal cu pietris (0,0 - 0,2 m) Calitatea ca material pentru terasamente:rea - Simbol 4c.

Pietris cu fragmente de roci metamorfice (0,2 - 5,0) Calitatea ca material pentru terasamente: foarte buna - Simbol 2a.

Forajul FR45 (km 34 + 500)

Solul vegetal cu argila (0,0 - 1,2 m) Calitatea ca material pentru terasamente:rea - Simbol 4c.

Pietris cu bolovanis (1,2 - 18,0) Calitatea ca material pentru terasamente: foarte buna - Simbol 1a.

Forajul SR42 (km 34 + 660)

Solul vegetal cu argila prafoasa (0,0 - 0,7 m) Calitatea ca material pentru terasamente:rea - Simbol 4c.

Pietris cu fragmente si blocuri de roci metamorfice (0,7 - 5,0 m) Calitatea ca material pentru terasamente: foarte buna - Simbol 1a.

Forajul SR43 (km 35 + 310)

Solul vegetal cu argila prafoasa (0,0 - 0,7 m) Calitatea ca material pentru terasamente:rea - Simbol 4c.

Pietris cu fragmente si blocuri de roci metamorfice (0,7 - 2,8 m) Calitatea ca material pentru terasamente: foarte buna - Simbol 1a.

Roca metamorfica (2,8 - 5,0 m) este o roca stancoasa compacta.

C. Foraje tronsoane in debleu

Forajul SR24 (km 13 + 250)

Argila nisipoasa negricioasa (0,0 - 2,8 m)

Argila nisipoasa negricioasa cu fragmente de ortogneis (2,8 - 3,8 m)

Ortogneis cenusiu (3,8 - 5,0 m) este roca stancoasa masiva din baza.

Forajul FR17 (km 13 + 710)

Nisipul mare cu pietris mic (0,0 - 7,8 m) prezinta o intercalatie de aluviuni grosiere pe intervalul 2,0 - 4,0 m. Este o formatiune aluvionara necoeziva cu compresibilitate redusa, cu granulozitate neuniforma.

Amfibolitul cenusiu -verzui (7,8 - 17 m) apare sub forma de blocuri si fractii granulare de 70 - 200 mm. Este o formatiune necoeziva practic incompresibila.

Ortogneisul cenusiu deschis (17 - 18 m) este roca stancoasa din baza.

Forajul FR22 (km 16 + 410)

Nisipul mijlociu si mare (0,9 - 14 m) are in coperis un strat de umplutura cu grosime de pana la 0,9 m. Este o formatiune necoziva cu indesare medie, cu granulozitate uniforma. Pentru acest depozit se ofera urmatoarele valori informative ale caracteristicilor geotehnice : modul de deformatie liniara E = 30.000 - 40.000 kPa, unghi de frecare interna = 32⁰ - 34⁰ si coeziune C = 0,0 kPa.

Roca metamorfica (14 - 14,4 m) este roca stancoasa din baza.

Forajul FR23 (km 17 + 400 m)

Pietris cu nsip mijlociu si mare (0,0 - 9,2 m) Este o formatiune necoziva cu granulozitate neuniforma. Pentru acest depozit se ofera urmatoarele valori informative ale caracteristicilor geotehnice : modul de deformatie liniara E = 30.000 - 40.000 kPa, unghi de frecare interna = 32⁰ - 34⁰ si coeziune C = 0,0 kPa.

Roca metamorfica (9,2 - 18,0 m) este roca stancoasa din baza.

Forajul SR36 (km 29 + 550)

Sol vegetal si argila neagra (0,0 - 0,9 m) este o formatiune de varsta cuaternara recenta.

Pietris cu nisip si fragmente de roci metamorfice (0,9 - 5,0 m) este un teren necoeziv proluvial.

Forajul FR43 (km 32 + 600)

Sol vegetal cu argila neagra (0,0 - 0,7 m) este o fomatiune de varsta cuaternara recenta.

Pietris cu nisip (0,7 - 3,3 m) Este o formatiune necoziva cu granulozitate neuniforma. Pentru acest depozit se ofera urmatoarele valori informative ale caracteristicilor geotehnice : modul de deformatie liniara E = 30.000 - 40.000 kPa, unghi de frecare interna = 32⁰ - 34⁰ si coeziune C = 0,0 kPa.

Pietris cu bolovanis (3,3 - 18,0 m) este o formatiune necoeziva grosiera cu compresibilitate redusa, practic incompresibila.

Forajul SR39 (km 32 + 900)

Sol vegetal si argila prafoasa (0,0 - 0,8 m) este o formatiune de varsta cuaternara recenta.

Pietris cu nisip si fragmente de roci metamorfice (0,9 - 5,0 m) este un teren necoeziv proluvial.

Forajul FR49 (km 36 + 850)

Sol vegetal si praf galbui (0,0 - 0,7 m) este o fomatiune de varsta cuaternara recenta.

Nisip galben (0,7 - 7,0 m) este un pamant necoeziv cu predominarea fractiei de nisip fin.

Nisip cu pietris (7,0 - 8,0 m) Este o formatiune aluvionara necoeziva cu compresibilitate redusa, cu granulozitate neuniforma.

Pietris cu nisip (8,0 - 11,3) Este o formatiune aluvionara necoeziva cu compresibilitate redusa, cu granulozitate neuniforma, cu predominarea fractiei de pietris mare. Pentru acest depozit se ofera urmatoarele valori informative ale caracteristici geotehnice : modul de deformatie liniara E = 30.000 - 40.000 kPa, unghi de frecare interna = 32⁰ - 34⁰ si coeziune C = 0,0 kPa.

Pietris cu blocuri si bolovanis (11,3- 18,0 m) este o formatiune necoeziva grosiera cu compresibilitate redusa, practic incompresibila. Pentru acest depozit se ofera urmatoarele valori informative ale caracteristicilor geotehnice : modul de deformatie liniara E = 40.000 - 50.000 kPa, unghi de frecare interna = 35⁰ - 37⁰ si coeziune C = 0,0 kPa.

Forajul FR50 (km 37 + 360)

Sol vegetal nisipos-prafos (0,0 - 0,8 m) este de varsta cuaternara recenta.

Nisip fin (0,8 - 8,3 m) prezinta granulozitate uniforma, cu predominarea fractiei de nisip fin.

Pietris cu nisip (8,3 - 13,5 m) Este o formatiune aluvionara necoeziva cu compresibilitate redusa, cu granulozitate neuniforma, cu predominarea fractiei de pietris mare. Pentru acest depozit se ofera urmatoarele valori informative ale caracteristici geotehnice : modul de deformatie liniara E = 30.000 - 40.000 kPa, unghi de frecare interna = 32⁰ - 34⁰ si coeziune C = 0,0 kPa.

Pietris cu bolovanis si nisip (13,5 - 18,0 m) este o formatiune necoeziva grosiera cu compresibilitate redusa, practic incompresibila. Pentru acest depozit se ofera urmatoarele valori informative ale caracteristicilor geotehnice : modul de deformatie liniara E = 40.000 - 50.000 kPa, unghi de frecare interna = 35⁰ - 37⁰ si coeziune C = 0,0 kPa.

Forajul FR52 (km 38 + 700)

Sol vegetal nisipos cu pietris (0,0 - 1,1 m) este o formatiune de varsta cuaternara recenta.

Nisip cu bolovanis (1,1 - 1,0 m) Dimensiunile sortului de bolovanis a impus prelevarea selectionata a probei, astfel rezultatele analizelor de laborator nu prezinta real prezenta fractiilor granulometrice in teren. Pentru acest depozit necoeziv se ofera urmatoarele valori informative ale caracteristici geotehnice : modul de deformatie liniara E = 30.000 - 40.000 kPa, unghi de frecare interna = 32⁰ - 33⁰ si coeziune C = 0,0 kPa.

Forajul FR53 (km 39 + 040)

Nisipul argilos (0,0 - 0,1 m) este un depozit de varsta cuaternara recenta.

Pietris cu nisip (0,1 - 18,0 m) prezinta granulozitate neuniforma, cu predominarea fractiei de pietris mare.

Forajul FR54 (km 39 + 350)

Nisip argilos cu pietris (0,0 - 5,0 m) prezinta granulozitate neuniforma, cu predominarea fractiei de nisip fin.

Pietris cu nisip (5,0 10,0 m) prezinta granulozitate uniforma, cu predominarea fractiei de nisip mare.

Amfibolitul (10,0 - 18,0 m) este o roca stancoasa compacta, cu rezistenta la compresiune R_c = 65,04 Mpa si indicele de tarie f = 6,5.

2.5. Incadrarea seismica a zonei

Conform prevederilor codului P 100 - 1/2006 si STAS 10111, din punct de vedere seismic Sectorul I de Autostrada se situeaza in macrozona seismica de calcul "D" caracterizata prin miscari seismice moderate, cu coeficientul seismic k_s = 0,16 si perioada de colt T_c = 0,7 sec. Coeficientul de amplificare se va calcula de catre proiectant in functie de perioadele oscilatiilor proprii - Tr ale constructiilor si de conditiile seismice ale zonei caracterizate prin perioada de colt - T_{c .}

2.6. Incadrarea in categorii geotehnice

in privinta conditiilor de teren, se mentioneaza ca terenurile interceptate cu forajele executate in sectorul I de autostrada fac parte din categoria terenurilor bune de fundare, exceptand zona forajului FR8, unde terenul de fundare reprezentat prin argila prafoasa consistenta se incadreaza in categoria terenurilor medii de fundare.

pamanturi nisipoase indesate (tronsoane in rambleu si in debleu);

pamanturi fine cu plasticitate mare (I_p > 20 %): argile nisipoase, argile prafoase si argile, avand e < 1,1 si I_c ³ 0,75,(tronsoane in rambleu si in debleu);

blocuri, bolovanisuri si pietrisuri, continand mai putin de 40 % nisip si mai putin de 30 % argila (amplasamente pentru structuri);

roci stancoase compacte (amplasamente pentru structuri).

in privinta apelor subterane, se mentioneaza ca, in sectoarele in debleu, excavatiile care se vor executa nu coboara sub nivelul apelor subterane, nu sunt necesare epuismente. Eventual vor fi necesare epuismente normale.

in privinta vecinatatilor se precizeaza faptul ca realizarea excavatiilor si a lucrarilor de infrastructura aferente obiectelor care se proiecteaza nu poate afecta constructiile sau retelele subterane aflate in vecinatate (risc inexistent)

in privinta zonei seismice, Sectorul I de autostrada se afla in zona "D" , cu coeficient seismic K_S = 0,16

Luand in considerare conditiile de teren (existenta terenurilor in panta cu posibilitatea de pierdera stabilitatii), adancimea de fundare preconizata, apa subterana, categoria de importanta a constructiilor, zona de seismicitate si vecinatatile, sectorul I investigat se incadreaza in categoria geotehnica 2 cu risc geotehnic moderat (limite de punctaj 10..14).

CAP.3. ELEMENTE DE PROIECTARE

Solutii si adancimi de fundare. Calculul terenului de fundare

A. Amplasament structuri

Terenurile de fundare fac parte din categoria terenurilor buna de fundare, conform STAS 3300/2-85. Caracteristicile geotehnice ale terenurilor si sistemul de fundare preconizat permit estimarea portantei pe baza presiunii conventionale de calcul, conform STAS 3300/2-85 anexa B, in felul urmator:

B. Terasamente in debleu

C. Terasamente in rambleu

CAP. 4. CONCLUZII SI RECOMANDARI

A. Amplasamente structuri.

Podurile importante vor avea fundatii pe piloti, care constituie cel mai raspandit sistem de fundare in adancime. Structura litologica existenta permit utilizarea pilotilor purtatori pe varf, care ajung cu baza in stanca, sau in straturi practic incompresibile (pietrisuri, roci semistancoase si roci stancoase) si care transmit integral incarcarea axiala la contactul bazei cu terenul de fundare.

B. Terasamente in debleu

In conformitate cu prescriptiile STAS 2914-84 Terasamente, conditii tehnice generale de calitate, pamanturile interceptate de sondajele efectuate pe traseul autostrazii (Sector I) au fost clasificate in functie de calitatea lor ca materiale folosite la executarea terasamentelor.

Conform Indicator de Norme de Deviz pentru lucrari de Terasamente, clasificarea pamanturilor si a rocilor dezagregate, dupa natura lor si modul de comportare la sapat se face in felul urmator:

Denumirea pamanturilor	Proprietati coezive	Categoria de teren dupa modul de comportare la sapat    Manual Mecanizat
Pamant vegetal pana la 0,3 m	slab coeziv	usor I
Praf nisipos argilos	slab coeziv	mijlociu I
Nisip argilos-prafos	slab coeziv	mijlociu I
Pamant vegetal cu radacini	slab coeziv	tare II
Argila prafoasa-nisipoasa	mijlocie	tare II
Pietris de rau cu nisip	necoeziv	tare II
Bolovanis pana la 200 mm	necoeziv	foarte tare III
Deluviu de roca stancoasa	necoeziv	foarte tare IV
Stanca dezagregata	slab coeziv	foarte tare IV				Inclinarea taluzurilor la deblee pentru adancimi de maximum 12 m sunt date in tabel: Natura materialelor din debleu Inclinarea taluzului Argile nisipoase-prafoase, nisipuri argiloase, prafuri argiloase pana la pozitia verticala   C.Terasamente in rambleu La realizarea umpluturilor cu inaltimi mari se pot folosi la baza acestora blocuri de piatra sau din beton cu dimensiunea sub 0,5 m, cu conditia respectarii urmatoarelor masuri: impanarea golurilor cu pimant; asigurarea tasarilor an timp; realizarea unei umpluturi omogene din pamant de calitate corespunzatoare pe cel putin 2,0 m grosime la partea superioara a rambleului. Taluzurile rambleelor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitate portanta corespunzatoare vor avea inclinarea de 1 : 1,5 pana la urmatoarele inaltimi maxime pe verticala: Natura materialelor din rambleu Inaltimea maxima (m) Argile prafoase sau nisipoase   Stabilirea categoriei geotehnice Conform normativului NP 074/2007 -  Principiile, exigentele si metodele cercetarii geotehnice a terenului de fundare , factorii de definire ai riscului geotehnic sunt: conditii de teren:terenuri  bune ,  medii  si  dificile *):2, 3, 6 puncte apa subterana: fara epuismente sau epuismente normale: 1, 2 puncte clasa de importanta:  exceptionala ; 5 puncte vecinatati:  fara riscul afectarii obiectelor invecinate:1 punct zona seismica: zona de seismicitate  D  - ks = 0,16> 1 punct  Pe baza sumei acestor factori - 10, respectiv 14 puncte, sectorul studiat se incadreaza in categoria geotehnica 2, cu risc geotehnic moderat *) terenuri in panta, cu potential de instabilitate Sensibilitatea la inghet Argilele, argilele prafoase si argilele nisipoase se incadreaza, pe baza criteriului granulometric, la pamanturi tip  P5  ,  foarte sensibile la inghet  Intocmit, ing.geol. Gyrgy Mikls Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare DISTRIBUIE DOCUMENTUL Vizualizari: 2806 Importanta: Comenteaza documentul: Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta Creaza cont nou Termeni si conditii de utilizare | Contact © SCRIGROUP 2024 . All rights reserved Distribuie URL https://www.scrigroup.com/casa-masina/arhitectura/STUDIU-GEOTEHNIC-pentru-CORIDO84956.php Adauga cod HTML in site <a href="https://www.scrigroup.com/casa-masina/arhitectura/STUDIU-GEOTEHNIC-pentru-CORIDO84956.php" target="_blank" title=" - https://www.scrigroup.com/casa-masina/arhitectura/STUDIU-GEOTEHNIC-pentru-CORIDO84956.php">STUDIU GEOTEHNIC pentru CORIDORUL PPENTRU NOUL DE AUTOSTRADA PROPUS SIBIU - PITESTI - SECTOR I SIBIU (VESTEM) - RACOVITA (CORNET) - RAPORT FINAL</a>