CAIET DE SARCINI PENTRU LUCRARI DE PODETE

CAP. 1 LUCRARI DE COFRAJE

Cofrajele si sustinerile lor trebuie sa fie astfel alcatuite incat sa indeplineasca cerintele:

- sa asigure obtinerea formei si dimensiunile prevazute in proiect; abaterile admisibile ale cofrajelor si elementelor din beton si beton armat dupa decofrare, sunt cele prevazute in anexa III.1, din normativul NE 012-99 si cap. VII din C56/85

- sa fie etanse, stabile si rezistente sub incarcari

- sa asigure ordinea de montare si demontare fara a se degrada elementele din beton sau componentele de cofraje si sustineri

- sa permita la decofrare o preluare treptata a incarcarii de catre elementele care se decofreaza.

Cofrajele se vor confectiona din lemn sau produse din lemn, metal sau produse pe baza de polimeri care vor corespunde reglementarilor tehnice in vigoare.

Realizarea lucrarilor de cofraje presupune, in mod obligatoriu, parcurgerea urmatoarelor operatii: intocmirea fiselor tehnologice, pregatirea lucrarilor, montarea cofrajelor, controlul si receptia lucrarilor de cofraje.

a. Intocmirea fiselor tehnologice

Fisele tehnologice vor cuprinde toate datele privitoare la lucrarile de cofraje (lucrari pregatitoare; utilajele si materialele necesare; formatiile de lucru si supraveghere a lucrului; fazele, ordinea si ritmul de lucru; organizarea tehnologica a punctului de lucru; programul de control al calitatii lucrarilor, masuri PSI si de protectia muncii, etc.), precum si dimensiunile cofrajelor (sectiuni rigle, dulapi, popi, etc.) stabilite printr-un calcul de dimensionare.

b. Pregatirea lucrarilor

Inainte de inceperea operatiei de montare a cofrajelor se vor curati si pregati suprafetele de beton care vor veni in contact cu betonul proaspat turnat si se va verifica si corecta pozitia armaturilor de legatura sau continuitate, precum si a benzilor de rost. Se vor respecta precizarile din fisa tehnologica privitoare la aceasta faza.

c. Montarea cofrajelor

Montarea cofrajelor va cuprinde operatiile:

- trasarea pozitiei cofrajelor

- asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor

- verificarea si corectarea pozitiei panourilor

- incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor

In cazul in care sustinerile cofrajelor reazema pe teren, se va asigura repartizarea solicitarilor la teren, tinand seama de gradul de compactare si posibilitatile de inmuiere (prin umezire sau prin inghet-dezghet), in scopul evitarii tasarilor.

Pentru a reduce aderenta intre beton si cofraje, acestea se vor unge cu agenti de cofrare pe fetele care vin in contact cu betonul, dupa o curatire prealabila si inainte de fiecare folosire.

Agentii de decofrare nu trebuie sa pateze betonul, sa nu corodeze betonul si cofrajul, sa se aplice usor, si sa-si pastreze proprietatile neschimbate in conditiile climatice de executie.

Manipularea si depozitarea cofrajelor se va face astfel incat sa se evite deformarea si degradarea lor.

d. Controlul si receptia cofrajelor

La executarea lucrarilor de cofraje se vor efectua:

controlul preliminar pentru lucrarile pregatitoare si pentru elementele de cofraje si sustineri

controlul in cursul executiei, verificandu-se trasarea si pozitia cofrajelor in raport cu proiectul

controlul final (alcatuire, etanseitate, siguranta, dimensiuni, pozitia golurilor, etc.) si receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor in 'registrul de procese-verbale pentru verificarea lucrarilor ce devin ascunse' .

La executarea lucrarilor de cofraje se vor respecta prevederile C56-85.

CAP. 2 LUCRaRI DE ARMaTURI

Lucrarile de armaturi consta in totalitatea operatiilor de pregatire, fasonare, montare si verificare finala.

a. Materiale utilizate pentru armaturi

La lucrarile proiectate in cadrul proiectului se utilizeaza numai armaturi nepretensionate realizate din otel OB 37, PC 52 (STAS 438/1-89) si STNB sub forma de plase sudate (conform STAS 438/2-89), se poate accepta si utilizarea unor oteluri din import, dar numai pe baza certificatului de calitate emis de unitatea care a importat otelul sau cea care asigura desfacerea acestuia.

Certificatul de calitate va mentiona tipul corespunzator de otel din STAS 438/1-89, 438/2-89, echivalarea fiind facuta prin luarea in considerare a tuturor parametrilor de calitate.

Utilizarea altor marci de otel decat cele prevazute in proiect se va face numai pe baza acordului scris al proiectantului.

Inlocuirea armaturilor prevazute in proiect se va efectua numai atunci cand nu se dispune de sortimentul si diametrele prevazute in plansele de executie si numai de catre inginerul care are in subordine lucrarea (din partea constructorului), in conditiile prevazute in normativul NE 012-99.

Livrarea otelului beton se va face conform reglementarilor in vigoare si insotita de certificat de calitate.

Depozitarea otelurilor pentru armaturi se va face separat pe tipuri si diametre, in spatii amenajare corespunzator in scopul evitarii coroziunii, a murdaririi cu pamant sau alte materiale si cu scopul unei identificari usoare a fiecarui sortiment si diametru.

Controlul calitatii armaturilor

Operatiile de control pe fiecare cantitate si sortiment aprovizionat, sunt conform NE 012-99:

constatarea existentei certificatului de calitate

verificarea dimensiunilor sectiunii, tinand seama de reglementari

examinarea aspectului

verificarea prin indoire la rece

In caz de dubii asupra calitatii otelurilor aprovizionate, se va trece la verificarea caracteristicilor mecanice prin incercarea la tractiune si sudabilitate (dupa caz).

b. Fasonarea armaturilor

Fasonarea barelor si confectionarea carcaselor de armatura se vor efectua in stricta conformitate cu detaliile din proiectul de executie. Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte, indepartandu-se eventualele impuritati si rugina de pe suprafata barelor, (prin frecare cu perii de sarma - in cazul petelor de rugina, numai in zonele in care barele urmeaza a fi innadite prin sudura).

Otelul beton livrat in colaci sau bare indoite trebuie sa fie indreptat inainte de a se trece la fasonare. La intinderea cu troliul, lungirea maxima nu va depasi 1 mm/ml.

Fasonarea ciocurilor si indoirea armaturilor se executa cu o miscare lenta, fara socuri.

La masinile de indoit cu doua viteze, nu se admite curbarea barelor cu profil periodic la viteza mare a masinii.

Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub -10^O C. Barele cu profil periodic cu diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald.

De regula, in proiectul de executie, innadirea barelor de armatura s-a prevazut in varianta prin suprapunere.

In situatiile in care aceasta solutie nu a fost posibila sau interzisa prin normele legale aflate in vigoare, s-a adoptat varianta de innadire eclise sudate sau la diametre ³ 25 mm, varianta de innadire prin sudara cap la cap in cochilie in baie de zgura.

Fasonarea barelor de armatura, care se innadesc prin sudura se va face cu deosebita atentie, respectandu-se prevederile din proiect, precum si cerintele de calitate ale executiei prevazute in normativul C28-83.

Executarea imbinarilor sudate ale barelor de armatura se va efectua in conformitate cu normativul C28-83, cap. 5 si 6, respectiv anexa I, cap. I/3 si I/4. Verificarea calitatii imbinarilor sudate se va efectua conform normativului C28-83, cap. 10.

Executarea imbinarilor sudate se va face numai de catre sudori autorizati si numai cu echipamente si utilaje adecvate, in conformitate cu tehnologiile de sudare omologate in unitatea executanta conform C28-83.

Betonarea elementelor care au armaturi innadite prin sudara (radieri si pereti de subsol, stalpi din beton armat etc., va putea incepe numai dupa cunoasterea rezultatelor incercarilor la tractiuni efectuate pe epruvete de control ('intercalate'), confectionate de acelasi sudor in conditii de stricta concordanta cu conditiile de lucru din opera (conform C28-83, cap. 10, pct. 10.3 c).

La fasonarea armaturii se admit innadiri sudate, altele decat cele prevazute in proiect, dar numai cu acordul scris al proiectantului solicitat acestuia, in mod obligatoriu inaintea executarii innadirilor.

La executarea sudurilor se vor utiliza electrozi conform proiect (STAS 1125/,2-80) acordandu-se o deosebita atentie alegerii diametrului electrozilor, astfel:

la innadirile cu eclise, Æ Æ22 mm se vor utiliza electrozi du Æ £4,0 mm

la innadirile in pozitie orizontala in cochilie in baie de zgura, la bare cu ƣ 28 mm se cor utiliza electrozi inveliti cu ƣ4,00 mm, respectiv la bare cu ƣ36 mm, electrozi cu ƣ5,0 mm

la innadirile in pozitie verticala in cochilie in baie de zgura la bare cu ƣ28 mm se vor folosi electrozi cu ƣ3,0 mm, respectiv la bare cu ƣ36 mm, electrozi cu ƣ4,0 mm

c. Montarea armaturilor

Montarea armaturilor va incepe numai dupa receptionarea calitativa a cofrajelor si acceptarea de catre proiectant a fisei tehnologice de betonare in cazul elementelor sau partilor de structura al caror volum depaseste 100 mc si este necesar sa fie prevazute rosturi de turnare (lucrarile de infrastructura).

La montarea armaturii se vor adopta masuri pentru asigurarea bunei desfasurari a turnarii si compactarii betonului prin:

crearea spatiilor necesare intre armaturi pentru patrunderea libera a betonului sau a furtunelor de descarcare a betonului, respectiv pentru patrunderea vibratorului (min 2.5 x f vibrator, la interval de max. 5 ori grosimea elementului)

prevederea de distantieri (cel putin 2 buc/1 mp la placi, 1 buc/1 ml la grinzi) din mase plastice sau din mortar; se interzice utilizarea distantierilor metalici cu exceptia cazului cand sunt situati intre doua randuri de armaturi, la elementele cu armatura pe mai multe randuri

prevederea de capre din otel sprijinite pe barele de la partea inferioara in cazul armarii consolelor, a placilor sau a altor elemente la care pozitia barelor nu este asigurata prin armarea insasi.

La incrucisari barele de armatura trebuie sa fie legate intre cu doua fire de sarma moale (STAS 889-80) cu 1.0 - 1.5 mm, sau prin puncte de sudura.

Retelele de armaturi din placi si din pereti vor avea legate in mod obligatoriu 2 randuri de incrucisari marginale pe intreg conturul. Restul incrucisarilor, din campul retelelor vor fi legate din 2 in 2 in ambele sensuri (in sah). La grinzi si stalpi vor fi legate toate incrucisarile barelor armaturii cu colturile etrierilor si agrafelor. Restul incrucisarilor, cu portiunile drepte ale etrierilor se vor putea lega numai in sah (din 2 in 2).

Barele inclinate ale grinzilor vor fi legate in mod obligatoriu de primii etrieri cu care se incruciseaza.

In cazul armarii cu plase sudate se vor respecta prevederile P59-80.

Praznurile si piesele metalice inglobate vor fi fixate prin puncte de sudura sau legaturi cu sarma de armatura elementului sau vor fi fixate de cofraj in scopul mentinerii la pozitie pe timpul turnarii betonului.

d. Verificarea lucrarilor de armaturi

La terminarea montarii armaturilor se vor consemna in procesul verbal constatarile rezultate in urma verificarilor efectuate cu privire la:

numarul, diametrul si pozitia armaturilor in diferite sectiuni ale elementelor de constructie

distanta dintre etrieri, diametrul si modul de legare al acestora

lungimea portiunilor de bare care depasesc reazemele (mustati pentru stalpi, calareti pentru grinzi continue sau placi, etc.)

pozitia innadirilor si lungimea de petrecere a barelor

pozitia si numarul innadirilor sudate, calitatea sudurilor, inclusiv rezultatelor incercarilor mecanice la tractiune

numarul si calitatea legaturilor dintre bare si a sudurilor de prindere a etrierilor de scheletul metalic

dispozitivele de fixare a armaturii pe timpul betonarii

grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturii

pozitia, modul de fixare si dimensiunile pieselor inglobate

tolerantele de executie a lucrarilor de armaturi (fasonare si montare) sunt cele prevazute in normativul NE 012-99 anexa II. 2.

La executarea lucrarilor de armare se vor respecta prevederile normativelor C56-85, NE 012-99, C28-83 si ale fiselor tehnologice intocmite de catre executant.

CAP. 3 BETON SIMPLU SI BETON ARMAT. ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON ARMAT

Lucrarile de beton si beton armat consta in totalitatea operatiilor de pregatirea prepararii, a prepararii si transportului, a punerii in opera a betonului, precum si a controlului pe timpul turnarii si a verificarii calitatii betonului pus in opera.

a. Pregatirea prepararii betonului

Pregatirea prepararii betonului consta in totalitatea operatiilor de livrare si transport, depozitare si control a calitatii pentru materialele componente: ciment, agregate, apa, aditivi.

b. Prepararea si transportul betonului

La prepararea betonului se au in vedere: starea tehnica a statiilor de betoane, dotarea laboratoarelor din statiile de betoane, stabilirea compozitiei betoanelor, dozarea materialelor, amestecarea betonului si incarcarea in mijlocul de transport.

Transportul betonului consta in transportul de la statia de betoane la obiect si transportul local, in santier.

Lucrarile prevazute la pct. a si b de mai sus se vor executa in conformitate cu prevederile normativului NE 012-99, cap. 4, 5, 6, 7, 8 si 9, respectandu-se de asemenea toate actele normative si legale aflate in vigoare cu privire la tehnologia de preparare si controlul calitatii betonului si cu privire la transportul acestuia.

Pentru transportul in santier executantul lucrarilor va intocmi fise tehnologice specifice.

Compozitia betoanelor se stabileste de catre laboratorul unitatii tutelare a statiei de betoane in conformitate cu prevederile din normativul NE 012-99, anexele I.4 si I.5.

Compozitiile de betoane se vor aproba de catre conducerea unitatii care tuteleaza laboratorul.

c. Punerea in opera a betonului

c.1. Pregatirea turnarii betonului

Executarea lucrarilor de betonare poate sa inceapa numai daca sunt indeplinite conditiile:

fisa tehnologica pentru betonarea obiectului in cauza (intocmita de catre unitatea executanta a lucrarii) a fost acceptata de catre beneficiar

sunt realizate masurile pregatitoare (cu referire la materiale, buna functionare a utilajelor si toate celelalte aspecte prevazute in fisele tehnologice)

sunt stabilite si instruite formatiile de lucru in ceea ce priveste tehnologia de executie, precum si asupra masurilor privind securitatea muncii si paza contra incendiilor

au fost receptionate calitativ lucrarile de sapatura, cofraje si armaturi, conform cap. 2, 3, 4 si 5 din prezentul caiet de sarcini

suprafetele de beton turnat anterior si intarit, care vor veni in contact cu betonul proaspat sunt curatate de pojghita de lapte de ciment, nu prezinta zone necompactate sau segregate si au rugozitatea asigurarii unei bune legaturi intre cele doua betoane

sunt stabilite dupa caz si pregatite masurile ce vor fi adoptate pentru continuarea betonarii in cazul aparitiei unor situatii speciale si accidentale (statie de betoane si mijloace de transport rezerva, surse de energie electrica, materiale pentru protectia betonului, conditii pentru crearea unui rost de lucru, etc.)

nu se intrevede aparitia unor conditii climatice nefavorabile (ger, ploi abundente, furtuna, etc.)

in cazul fundatiilor sunt prevazute masuri de dirijare si evacuare a apelor provenite din precipitatii.

Pe baza verificarii acestor conditii (pct. 1-8) se va consemna aprobarea inceperii betonarii, de catre reprezentantul beneficiarului, conform precizarilor din programul de control pe santier.

In cazul in care au intervenit evenimente de natura sa modifice situatia constatata la data aprobarii sau betonarea nu a inceput in interval de 10 zile scurse de la data aprobarii, se va reconfirma aprobarea inceperii betonarii pe baza unor noi verificari.

Inainte de inceperea betonarii se va verifica starea tehnica a utilajelor pentru transportul local (macarale, bene, pompe pentru beton, etc.) si compactarea betonului (vibratare).

c.2. Reguli de betonare si compactare

Betonarea oricarei parti din constructie va fi condusa nemijlocit de seful punctului de lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare si va supraveghea respectarea stricta a fisei tehnologice si a normelor tehnice si legale aflate in vigoare.

La executarea lucrarilor de turnare a betonului se vor respecta prevederile fisei tehnologice si prevederile normativului NE 012-99, cap. 12.

La 2-4 ore de la terminarea betonarii unei zone si in functie de stadiul de intarire, se va proceda la protejarea suprafetei libere a betonului cu materiale care sa asigure evitarea evaporarii apei din beton si racirea rapida (saltele alcatuite din rogojini intre folii de polietilena, strat de nisip, etc.) protectia va fi indepartata dupa minimum 7 zile, si numai daca intre temperatura suprafetei betonului si cea a mediului nu este o diferenta mai mare de 12

Compactarea betonului se va face de regula mecanic, prin vibrare. in toate cazurile se va utiliza procedeul de vibrare interna folosind vibratoare de interior (pervibratoare). Vibrarea externa si vibrarea de suprafata se vor utiliza la realizarea elementelor prefabricate, respectiv la turnarea placilor monolite sau prefabricate cu grosimi de pana la 20,0 cm.

Stabilirea tipului de vibrator (marimea capului vibrator, forta perturbatoare si frecventa corespunzatoare acestuia), durata de vibrare, distanta dintre punctele de vibrare, grosimea stratului de beton vibrat, masurile PSI si de protectia muncii la compactarea betoanelor se vor stabili prin fisa tehnologica intocmita de catre unitatea care executa lucrarile de betonare.

In masura in care este posibil, se vor evita rosturile de lucru, organizandu-se executia astfel incat betonarea sa se faca fara intrerupere pe nivelul respectiv.

Pentru a se asigura conditii favorabile de intarire si pentru a reduce deformatiile de contractie, se va asigura mentinerea umiditatii betonului minim 7 zile dupa turnare, protejand suprafetele libere prin:

acoperirea cu materiale de protectie

stropirea periodica cu apa

aplicarea de pelicule de protectie

In cazul in care temperatura mediului este mai mica de +5 C nu se va proceda la stropirea cu apa, ci se vor aplica materiale sau pelicule de protectie.

Pe timp ploios suprafetele de beton proaspat vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilena atat timp cat, prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei de ciment.

Decofrarea elementelor din beton sau beton armat se va face pe baza fisei tehnologice si a prevedrilor normativului NE 012-99.

Abaterile maxime admise la executarea lucrarilor de beton si beton armat monolit sunt cele prevazute in plansele de executie, respectiv cele prevazute in normativul NE 012-99, anexa III.1-III.2.

In cazul executarii de lucrari de betoane pe timp friguros se vor respecta in totalitate prevederile normativului C16-84, cap. 8.

'Zi friguroasa' este ziua in care temperatura aerului exterior, masurata la 2.0 m inaltime de la sol si la distanta de minimum 5.0 m de cladire la ora 8.00, este inferioara valorii de + 5 C si nu are tendinta de urcare.

Executarea subturnarilor la stalpii metalici nu se vor executa pe timp friguros.

c.3. Cerinte generale pentru realizarea si montarea elementelor prefabricate din beton armat

Toate elementele prefabricate se vor executa in uzine specializate in prefabricate din beton armat si care detin tehnologii omologate pentru astfel de lucrari.

Unitatea executanta, prin atelierul propriu de proiectare tehnologica, are obligatia, pe baza proiectului de executie si a tuturor normelor, normativelor si standardelor in vigoare, sa intocmeasca fisele tehnologice de executie si verificare a calitatii, pentru fiecare tip de elemente. De asemenea, va efectua verificarea documentatiei de executie, cu privire la cote si cantitati de materiale, iar toate neconcordantele constatate vor fi comunicate proiectantului spre instiintare si acceptare.

Toate modificarile de armare sau de alta natura, inclusiv tehnologice, se vor efectua numai cu acordul scris al proiectantului.

La executarea elementelor prefabricate se vor respecta precizarile din plansele de executie, precum si prevederile normativelor NE 012-99, P59-86 si C56-85.

Abaterile limita admise fata de dimensiunile din proiect sunt cele inscrise in plansele de executie. Pentru cotele fara indicatii de toleranta se vor respecta abaterile limita conform NE 012-99, anexa III. - III.2.

Se va tine o evidenta stricta cu privire la data turnarii pe tipul si numarul de ordine al fiecarui element prefabricat.

Manipularea, transportul si depozitarea elementelor prefabricate se vor executa conform fisei tehnologice si a proiectului de executie.

La primirea pe santier a elementelor prefabricate, constructorul are obligatia de a verifica existenta certificatului de calitate, corespondenta dintre tipul de element livrat si cel prevazut in proiect si aspectul, forma si dimensiunile principale.

Montarea elementelor prefabricate se vor efectua pe baza fisei tehnologice intocmita de catre unitatea care asigura montajul si care va cuprinde cel putin urmatoarele aspecte:

cantitatea de elemente de montat, defalcata pe sortimente

mijloacele de transport pana la locul de montare

locul de depozitare pe santier si conditiile de asezare si rezemare in depozit

metode de montare, utilajul necesar si amplasamentul acestuia

ordinea de desfasurare a operatiilor de montare

formatiile de lucru (inclusiv pentru conducerea si supravegherea montarii)

graficul calendaristic de lucru pentru transportul si montarea elementelor prefabricate

modul de pregatire al suprafetelor de rezemare si al zonelor de monolitizare

regulile de verificare a montajului (inclusiv a abaterilor admise)

masurile necesare pentru fixarea provizorie a elementelor

ordinea de executare a sudurilor si conditiilor de calitate a acestora

etapele la care este necesara o receptie partiala a lucrarilor de montaj si de imbinare sau a altor lucrari secundare

abaterile admise la montaj, masuri de protectia muncii.

Montarea elementelor prefabricate va fi condusa de un inginer sau un subinginer specializat in acest domeniu si supravegheata permanent de maistru cu experienta la lucrari similare.

Inainte de inceperea lucrarilor de montare sunt necesare urmatoarele lucrari pregatitoare:

asigurarea cu utilajele necesare montajului si verificarea bunei functionari a acestora

verificarea dispozitivelor de prindere-fixare provizorie

instruirea echipelor de lucru cu privire la: cunoasterea proiectului de executie, ordinea de montaj si de executare a imbinarilor, conditiile tehnice impuse unei montari corecte, regulile pentru securitatea muncii

executarea schelelor provizorii pentru accesul la montare si monolitizare

trasarea axelor necesare pozitionarii corecte a elementelor

aducerea la nivel a tuturor suprafetelor elementelor pe care reazema elementele prefabricate si pregatirea suprafetelor de rezemare

verificarea elementelor ce se monteaza (tipul de elemente, dimensiunile, aspectul, nivelul degradarilor, etc.)

Elementele necorespunzatoare vor fi depozitate separat in vederea repararii sau rebutarii lor.

La ridicarea si deplasarea orizontala, in stare suspendata a elementelor, se recomanda a se folosi cabluri pentru oprirea balansarii.

La ridicarea elementelor prefabricate se va executa in prealabil o saltare provizorie pana la cca. 20 cm pentru verificarea prinderii elementelor in dispozitiv. Elementele vor fi eliberate din dispozitivul de prindere dupa realizarea corecta a rezemarii.

Montarea armaturii din centuri si imbinarile de continuitate ale acestora se vor efectua imediat dupa pozarea panourilor.

Suprafata orizontala superioara, care vine in contact direct cu beton din monolitizarea grinzilor prefabricate sau monolite se va prelucra prin buciardare, spituirea si spalare cu apa, pentru obtinerea unor protuberante cu adancimea de min. 5 mm, in scopul asigurarii unei bune legaturi de conlucrare cu panourile prefabricate.

Turnarea betonului in monolitizari va incepe numai dupa receptionarea armaturii din centuri.

In cazul executarii pe timp friguros a lucrarilor de montaj si a imbinarilor se vor respecta prevederile normativelor C16-84, NE 012-99 si P42-71.

d. Controlul calitatii la lucrari din beton si beton armat

In cursul betonarii elementelor din beton si beton armat monolit se va asigura daca:

a)      datele inscrise in bonurile de transport ale betonului corespund comenzii si nu s-a depasit durata maxima de transport

b)      lucrabilitatea betonului corespunde celei prevazute in fisele tehnologice

c)      conditiile de turnare si compactare asigura evitarea oricaror defecte

d)      se respecta frecventa incercarilor si prelevarilor de probe, conform NE 012-99

e)      sunt corespunzatoare masurile adoptate de mentinere a pozitiei armaturilor, dimensiunilor si formei cofrajelor

f)        se aplica masurile de protectie a suprafetelor libere ale betonului proaspat

In condica de betoane se vor consemna:

bonurile de transport corespunzatoare betonului pus in lucrare

locul unde a fost pus in lucrare

ora inceperii si terminarii betonarii

probele de beton prelevate

masurile adoptate pentru protectia betonului proaspat

evenimente intervenite (intemperii, intreruperi etc.)

temperatura mediului

personalul care a supravegheat betonarea

In cazul in care se prepara betoane pe santier, este obligatorie verificarea calitatii cimentului, agregatelor si aditivilor, precum si modul de dozare, amestecare si transport, conf. NE 012-99.

Aceste constatari se vor inscrie in condica de betoane. Responsabil pentru acest gen de lucrari este conducatorul punctului de lucru.

La decofrarea elementelor din beton si beton armat se va verifica:

a.       aspectul elementelor (existenta rosturilor, zone cu beton necompactat, segregat etc.)

b.      dimensiunile sectiunilor transversale ale elementelor

c.       distantele dintre diferitele elemente

d.      pozitia golurilor din pereti si radieri

e.       pozitia pieselor metalice inglobate

f.        pozitia armaturilor care urmeaza a fi inglobate in elemente ce se toarna ulterior

Rezultatele verificarilor vor fi consemnate in procesul verbal.

In cazul constatarii unor defecte ce depasesc limitele de acceptare se va trece la executarea remedierilor conform C149-87 si pe baza solutiilor propuse de proiectant.

La terminarea montarii elementelor prefabricate se va verifica:

a.       pozitia in plan a axelor elementelor

b.      respectarea cotelor de nivel

c.       orizontalitatea elementelor

d.      respectarea lungimilor de rezemare ale grinzilor

e.       respectarea dimensiunilor spatiilor de monolitizare

f.        respectarea armaturii in imbinari

De asemenea, se vor respecta prevederile normativului NE 012-99 si C56-85, cu privire la asigurarea calitatii lucrarilor din beton (inainte de betonare si a betonului pus in lucrare) si la receptia structurii de rezistenta.

CAP. 4 HIDROIZOLAtII

4.1. Prevederi generale

Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice generale ce trebuiesc indeplinite la realizarea hidroizolatiilor pentru lucrarile de arta rutiere: poduri, podete, ziduri de sprijin, pasaje superioare din beton, beton armat, beton precomprimat precum si poduri si pasaje superioare cu suprastructura metalica.

La proiectarea, executia si receptia hidroizolatiilor se vor respecta prevederile din STAS 5088-75 'Lucrarile de arta. Hidroizolatii. Prescriptii de proiectare si executie.

Hidroizolatiile au ca scop impiedicarea patrunderii apei in elementele de constructie, captarea si evacuarea ei, preluarea solicitarilor din incarcari si transmiterea lor la structura de rezistenta.

La lucrarile de arta hidroizolatiile sunt alcatuite, in general din:

sapa care se executa in camp continuu si racordarea acesteia la marginile elementului care se hidroizoleaza;

dispozitivele de acoperire a rosturilor, gurile de scurgere, strapungerile si racordarea sapei la acestea.

In cadrul sapei se pot distinge urmatoarele straturi:

strat hidroizolant sau sapa hidrofuga formata din:

strat de amorsare

strat de lipire

strat de baza

strat suplimentar, de la caz la caz

strat de protectie

In functie de pozitia elementului de constructie care se hidroizoleaza fata de nivelul apei freatice, hidroizolatiile pot fi:

hidroizolatii impotriva umiditatii pamantului, care se aplica la culee si ziduri de sprijin, elemente ce vin in contact cu apa mai mult timp

hidroizolatii impotriva apelor fara presiune hidrostatica ce se aplica la suprastructura podurilor, pasajelor superioare si inferioare rutiere

hidroizolatii impotriva apelor cu presiune hidrostatica care se aplica in special la tuneluri sau la subtraversari rutiere sau pietonale.

Stratul hidroizolant, in functie de materialul folosit si procedeul de aplicare, poate fi:

din materiale plastice sau bituminoase aplicate la rece care se recomanda la lucrari de arta executate la zi si la lucrari unde se asigura o ventilatie corespunzatoare

din materiale bituminoase aplicate la cald.

Stratul hidroizolant aplicat la rece sau la cald se poate executa in diverse variante si cu diferite materiale, respectandu-se insa prevederile din STAS 5088-75, tabelele 1, 3 - 6.

Alegerea variantelor se va face la fiecare lucrare in parte, tinand seama de prevederile din STAS 5088-75, precum si de conditiile de teren locale, conditiile de exploatare si de importanta lucrarii, adoptandu-se solutia optima din punct de vedere tehnic si economic.

La fiecare lucrare se vor preciza:

materialul si procedeul de aplicare a stratului hidroizolant

materialele si modul de realizare a umpluturii din spatele elementelor de constructie hidroizolante, care poate fi dren sau material filtrant

pantele de scurgere a apelor, pozitia drenurilor, a gurilor de scurgere sau a barbacanelor

pozitia rosturilor de dilatare si racordare

eventualele detalii privind amenajari pentru colectarea si eliminarea apelor din infiltratii sau care apar pe timpul executiei.

In cazul in care actioneaza forte inclinate fata de stratul hidroizolant, prin proiect se vor prevede, de la caz la caz, pinteni, praguri, etc., de prevenire a alunecarii elementelor de constructie pe stratul hidroizolant.

4.2. Materiale si prevederi pentru proiectare

Materialele necesare pentru executia hidroizolatiilor sunt conform tabelul 1 din STAS 5088-75.

Varianta de alcatuire a hidroizolatiei, tinand seama si de precizarile de la paragraful 16.1 se va alege conform tabelelor 3 - 6 din STAS 5088-75.

Calitatea materialelor si conditiilor de folosire sunt precizate in standardele de produse, precizate in tabelul 1.

In functie de varianta adoptata se vor respecta si recomandarile de proiectare cuprinse in STAS 5088-75, capitolul 3.

Se vor respecta de asemenea prevederile din cap. 3, privind racordarea hidroizolatiilor la marginile elementului de constructie ce se hidroizoleaza, la rosturi si guri de scurgere.

Referitor la stratul de protectie a hidroizolatiei, pe care urmeaza a se executa imbracamintea conform cap. 17, in principiu se poate adopta una din urmatoarele solutii constructive:

strat de protectie din beton monolit, de clasa minima BC 15, in grosime de 5 cm armat cu plase sudate STNB

strat de protectie din mortar asfaltic turnat, executat conform STAS 11348-87 si in concordanta cu prevederile capitolului 17.

4.3. Prescriptii de executie, verificare si receptie

Stratul suport al hidroizolatiei trebuie sa nu prezinte proeminente mai mari de 2 mm, suprafata neteda realizandu-se prin driscuire.

Planeitatea suprafetei suport se admite a avea o singura denivelare de 5 mm pe o suprafata verificata cu dreptarul de 3 m in orice directie.

Pentru a indeplini aceste conditii suprafata suport se va pregati astfel:

se indeparteaza toate muchiile vii, denivelarile, agregatele incomplet inglobate in beton, petele de grasimi si orice alte corpuri straine, laptele de ciment in exces se indeparteaza cu peria de sarma

se curata cu jeturi de apa sau aer comprimat, lasandu-se sa se usuce in vederea aplicarii stratului hidroizolant.

Pe suprafata suport pregatita ca mai sus se interzice circulatia personalului din santier. Muncitorii care executa lucrarile trebuie sa poarte cizme de cauciuc, circuland numai pe pasarele provizorii din lemn.

Stratul hidroizolant se va aplica pe timp uscat si la o temperatura a suprafetei suport mai mare de +5 C.

In timpul executiei stratului hidroizolant, pe portiunile inca neacoperite cu stratul de protectie se vor lua masuri pentru:

interzicerea circulatiei lucratorilor si a depozitarii de materiale pe aceste suprafete

acoperirea cu praf de creta, praf de ciment sau hartie impotriva actiunii razelor solare sau a temperaturilor ridicate

Pe stratul hidroizolant neacoperit cu stratul de protectie sau in zona in care urmeaza a se hidroizola imediat, nu se executa sprijiniri.

Eventualele schimbari de materiale sau de solutii constructive pentru hidroizolatii, fata de proiect, antreprenorul nu le poate face decat cu acordul proiectantului si al beneficiarului.

Calitatea materialelor folosite la hidroizolatia lucrarilor de arta rutiere se garanteaza prin certificate de calitate emise de unitatea producatoare. Executantul lucrarilor de hidroizolatie va verifica calitatea materialelor pe baza acestor certificate, efectuand si incercari in caz de dubiu.

Verificarea si receptia lucrarilor de hidroizolatii se face pe etape, dupa cum urmeaza:

pe parcursul executarii lucrarilor de hidroizolatii, incheindu-se procese verbale partiale de lucrari ascunse

la terminarea lucrarilor de hidroizolatii, prinincheierea unui proces verbal pentru aceste lucrari

odata cu verificarea intregii lucrari de arta

Verificarea la terminarea lucrarilor de hidroizolatie se face asupra aspectului, iar in cazul unor prevederi nefavorabile din procesele verbale de lucrari ascunse se poate face si asupra etanseitatii prin inundarea cu apa pe o inaltime de maxim 5 cm, suprafata limitata.

NOTA IMPORTANTA

Caietul de sarcini a fost intocmit pe baza prescriptiilor tehnice de baza (stas-uri, normative, instructiuni tehnice, etc.) in vigoare la data elaborarii proiectului.

Orice modificari ulterioare in continutul prescriptiilor indicate in cadrul caietului de sarcini, ca si orice noi prescriptii aparute dupa data elaborarii proiectului, sunt obligatorii, chiar daca nu concorda cu prevederile din cadrul prezentului caiet de sarcini.