| CATEGORII DOCUMENTE |
| Arhitectura | Auto | Casa gradina | Constructii | Instalatii | Pomicultura | Silvicultura |
LUCRARI EDILITARE
MEMORIU JUSTIFICATIV
Elemente generale
Date program pentru proiectare
Necesitate si oportunitate
Recomandari privind executarea lucrarilor
2. baze teoretice. SISTEME DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE
Recomandari referitoare la modul de alimentare a consumatorilor
Stabilirea numarului statiilor de predare
Stabilirea marimii sectoarelor de distributie si amplasamentul statiilor de reglare-masurare
Recomandari referitoare la alcatuirea si amplasarea retelelor de repartitie si de distributie
2.5.1. Alegerea traseelor, conditii pentru amplasarea si echiparea conductelor
2.6. Stabilirea debitelor de calcul.
3. BREVIAR DE CALCUL
4. CAIET DE SARCINI
5. CONDITII DE EXECUTIE RETELE DE DISTRIBUTIE GAZE NATURALE PRESIUE REDUSA
6. TEHNOLGIA DE EXECUTIE A SAPATURILR PENTRU MONTAREA CONDUCTELOR DE GAZE NATURALE
7. TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A SUDURII
CAP LA CAP A TEVILOR DIN PE
8. TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A SUDURII PRIN ELECTROFUZIUNE A TEVILOR DIN PE
9. PROTECTIA, SIGURANTA SI IGIENA MUNCII
10. BIBLIOGRAFIE
MEMORIU JUSTIFICATIV
executie retea de distributie gaze naturale, presiune redusa din polietilena de inalta densitate
1.1 ELEMENTE GENERALE
Denumire investitiei:
Ø INFIINTARE DISTRIBUTIE GAZE NATURALE in Localitatile muntenii de jos, Bacauani, secuia, minjesti, comuna muntenii de jos, Jud. vaslui
Denumire obiect:
Ø RETELE DE DISTRIBUTIE GAZE NATURALE - PRESIUNE REDUSA, satul MUNTENII de JOS, com. MUNTENII de JOS, jud. VASLUI
Sursa de alimentare:
Ø Conducta magistrala (presiune inalta) f 12"(Dn 300) Glavanesti-Vaslui.
1.2 DATE PROGRAM PENTRU PROIECTARE
2.1
Date program pentru proiectare privind investitia "INFIINTARE DISTRIBUTIE GAZE NATURALE in
Localitatile
Ø Alimentarea cu gaze naturale pentru localitatile muntenii de jos, Bacauani, secuia si minjesti, comuna muntenii de jos, Jud. vaslui se realizeaza printr-un racord Dn 150 mm la conducta de transport de Dn 300 de presiune inalta si prin intermediul unui SRMP,
(Q = 1.290Nmc/h)
Debit de gaz instalat:
Qi = 3.070 Nmc/h
Debit de calcul:
Qc = 1.290 Nmc/h
Date
program pentru proiectare privind obiectul - Retele de distributie gaze
naturale - presiune
redusa - conducta PE - localitatea
Ø In comuna Muntenii de Jos - alimentarea cu gaze naturale a consumatorilor se realizeaza prin intermediul unei retele de repartitie proiectate (proiect nr.502/2004), gaze naturale, presiune medie, din polietilena de inalta densitate (PE80, SDR11);
Ø Debit de calcul: Qc = 380 Nmc/h
* Observatie:
Pentru alimentarea cu gaze naturale a consumatorilor din localitatea Muntenii de jos, distributia s-a proiectat in sistem ramificat astfel:
Pentru alimentarea cat mai echilibrata a consumatorilor, conducta de distributie se ramifica, in sensul ca, aceasta va fi dispusa pe ambele parti ale drumului principal (drumul national DN 24). S-a adoptat aceasta solutie pentru a evita desele traversarile de drum care s-ar fi impus pentru a putea alimenta cu gaze naturale consumatorii situati pe partea opusa a drumului.
Astfel:
à conducta de distributie amplasata pe partea dreapta a drumului national DN 24 (directia Vaslui - Barlad) va constitui RAMURA PRINCIPALA DREAPTA (RP - D);
à conducta de distributie amplasata pe partea stanga a drumului national DN 24 (directia Vaslui - Barlad) va constitui RAMURA PRINCIPALA STANGA (RP - S);
à conductele de distributie secundare derivate din RP-D precum si cele ce dervate din RP-S, vor constituie RAMURI SECUNDARE DREAPTA
(RSn - D, RSn - S); n = numarul ramurei secundare;
1.3 NECESITATE SI OPORTUNITATE
In prezent locuitorii comunei Muntenii de Jos, folosesc pentru incalzirea locuintelor in perioada sezonului rece si pentru prepararea hranei, pe intreg parcursul anului, combustibili solizi (lemne, carbune), lichizi (pacura, motorina), gaze lichefiate din butelii si energia electrica.
Aceiasi combustibili precum si energie electrica folosesc si obiectivele social culturale bugetare (primarie, biblioteca, caminul cultural, gradinite, scoli, biserici, dispensare) precum si unitatile agroindustriale existente.
Atat pentru persoanele fizice, cat si pentru cele juridice amintite, procurarea si asigurarea stocurilor necesare de combustibil reprezinta o problema dificila, avand in vedere distantele mari pana la sursele de aprovizionare precum si lipsa unor mijloace adecvate de transport. Un aspect care nupoate fi neglijat, consta in lipsa resurselor materiale pentru procurarea si stocarea acestora in cantitatile necesare pentru intregul sezon rece.
Noul cadru legislativ care acorda prioritare masurilor de protectie a mediului inconjurator, face ca solutia existenta utilizata in prezent pentru incalzire si preparare hrana (cu combustibil solizi sau lichizi ce au arderea incompleta si constituie surse de poluare dispersate si greu de controlat) sa fie reconsiderata si inlocuita cu o varianta optima posibila.
Avand in vedere aceste considerente precum si posibilitatea de racordare la conducta de gaze naturale de inalta presiune Glavanesti-Vaslui, Dn 300 mm care trece prin apropierea localitatii Muntenii de Jos, s-a propus infiintarea distributiei retelei de gaze naturale in comuna Muntenii de Jos, respectiv, satele mai-sus enumerate.
1.4 RECOMANDARI PRIVIND EXECUTAREA LUCRARILOR
Alegerea traseelor si montarea conductelor de distributie gaze naturale presiune redusa
Ø Alegere traseelor pentru montarea conductei s-a efectuat pe baza urmatoarelor criterii:
Sa fie teren stabil si rezistent, fara pericol de alunecari de teren;
Profilul longitudinal sa fie cat mai aplatizat posibil, evitandu-se astfel eventualele eroziuni ale solului in zona conductelor de repartitie;
Sa fie evitate zonele in cre terenul are o agresivitate ridicata;
Sa fie cat mai scurt posibil.
Ø Traseele conductelor de repartitie sunt prezentate in planurile de situatie si de incadrare in zona;
Ø
Conductele
de repartitie gaze naturale (presiune redusa 0,2 - 2
Ø Santul va fi astfel sapat incat, partea inferioara a acestuia sa fie formata din portiuni drepte pentru asigurarea unei rezemari continue a conductei pe pamant;
Ø Imbinarea conductelor, traversarea cailor de comunicatie, probele de presiune se vor efectua in conformitate cu prevederile Ordinului 58/2004 - prevederi care sunt stipulate in "Memoriu tehnico - justificativ privind necesarul de gaze, solutii si instructiuni pentru executia conductelor de distributie gaze naturale presiune redusa, din PE".
Recomandari privind executia retelelor de distributie gaze naturale presiune redusa
Ø Se recomanda, ca inainte de inceperea lucrarilor, constructorul sa ia legatura cu beneficiarul obiectivelor traversate de amplasamentul proiectat (cabluri electrice, Tc, conduce etc.) in scopul deteriorarii acestora si pentru protejarea personalului.
Ø Lucrarile se vor executa in conformitate cu prevederile proiectului, cu respectarea tuturor prescriptiilor de calitate cuprinse in norme, normative, STAS -uri precum si a tehnologiilor de executie;
Ø Nu se admit abatweri de la proiectul tehnic. In cazuri bine justificate derogarile vor fi date numai in scris de catre seful de proiect;
Ø Lucrarile se vor executa numai cu formatii specializate, cu experienta in acest gen de lucrari, dotate corespunzator cu mijloace tehnice si organizate cu personal instruit, specializat si autorizat in acest sens;
Ø Pe toata durata de executie lucrarile vor fi coordonate de sefi de formatie cu experienta in astfel de lucrari care vor avea capacitatea de a lua , in orice moment masurile corespunzatoare pentru realizarea lucrarilor in conformitate cu proiectul tehnic.
Recomandari privind urmatirea calitatii lucrarilor pentru retelele de repartitie gaze naturale presiune medie
Pentru executarea lucrarilor conform cu proiectul tehnic nominalizarea si responsabilitatile principalilor factori de executie pentru verificarea pe teren a calitatii lucrarilor sunt:
Investitorul si administratorul lucrarii sunt obligati sa urmareasca, in permanenta, derularea lucrarilor pe faze, operatii si categorii de lucrari, in conformitate cu prevederile documentatiei de executie si responsabilitatilor stabilite in capitolul 3, sectiunea 1 si 6 din Ordonanta Guvernului privind calitatea in constructii.
Proiectantul, poarta raspunderea privind asigurarea prin proiect a rezistentei durabilitatii si sigurantei in exploatare, bunei comportari in timp, precum si a celorlalte insusiri calitative specifice fiecarei constructii, in functie de destinatia si conditiile prevazute pentru realizarea si exploatarea acestora si are obligatia sa urmareasca cum se realizaeza efectiv pe timpul xecutiei respectarea prevederilor din proiectul tehnic.
Executantul - raspunde de executarea lucrarilor privind calitatea in constructii si urmareste ca pe toata durata de executie sa aplice intocmai prescriptiile tehnice referitoare la:
Respectarea prevederilor cuprinse in documentatia de executie pentru toate fazele, operatiile si categoriile de lucrari;
Organizarea efectuarii controlului de calitate in vigoare;
Materialele, armaturile si confectiile folosite vor corespunde prescriptiilor tehnice de calitate prevazute in proiect, luandu-se masuri de pastrare a parametrilor de calitate in toate fazele de executie
Se interzice uitatilor de executie, inlocuirea materialelor sau modificarea solutiilor fara acordul anticipat si scris al proiectantului;
Unitatile de executie raman rarunzatoare dupa receptionarea lucrarilor pe toata durata de garantie prevazuta de actele normative in vigoare, pentru orice vicii de executie care nu au putut fi evidentiate inainte de punerea in functiune a lucrarilor.
baze teoretice. SISTEME DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE
Prin gaze combustibile se inteleg, gazele folosite in practica in vederea obtinerii caldurii, prin ardere
Dupa provenienta lor, gazele combustibile se impart in doua categorii:
Gazele naturale, constituite din hidrocarburi saturate, cu continut variabil de impuritati - hidrogen sulfurat, azot etc., extrase din zacaminte subterane si utilizate in stare bruta, sau dupa alimentarea impuritatilor prin operatii simple de separare a fractiunilor solide si lichide;
Gaze artificiale, produse prin prelucrarea combustibililor solizi inferiori.
Din punct de vedere tehnic si economic, prezinta interes, in special, gazele naturale libere, cunoscute si sub denumirea de gaz metan, datorita continutului ridicat de metan: 98
Acest combustibil are avantajul ca este usor de extras si transportat si are o putere calorifica ridicata - aproximativ 8125Kcal/m3, la temperatura de 15oC - fiind utilizat atat in instalatii individuale, cat si in centrale termice urbane sau industriale.
2.2 Transportul si distributia gazelor.
In functie de destinatia retelei in cadrul sistemului de transport si consum, precum si functie de materialul utilizat la realizarea retelelor de conducte, in sistemele de alimentare cu gaze naturale se folosesc diferite regimuri de presiuni, dupa cum urmeaza:
presiune inalta - mai mare de 6
presiune medie - intre 2 si 6 bari, pentru conducte de otel si intre 4 si 2 bari pentru conducte de otel si intre 4 si 2 bari pentru conductele din polietilena;
presiune redusa - intre 0,2 si 2
presiune joasa - sub 0,05
Transportul gazelor de la sursa la consumatori, localitati sau mari industrii, se realizeaza prin conducte magistrale, la presiune inalta sau medie, in functie de presiunea zacamantului si de distanta de transport.
De la conductele magistrale, prin intermediul statiilor de predare, care realizeaza reducerea si reglarea presiunii, masurarea debitelor si odorizarea gazelor, sunt transmise in sistemele de distributie, sau direct la comsumatori. Prin sistem de distributie a gazelor naturale intr-o localitate, se intelege ansamblul de conducte si accesorii prin care se asigura alimentarea utilizatorilor la debitele si presiunile necesare.
Principalele componente ale sistemului de distributie sunt, (fig.5):
sursa de alimentare - reprezentata prin statiile de reglare-masurare de predare (S.R.M.P.) - 2;
retelele de repartitie - (R.R.) - 5, care asigura alimentarea marilor consumatori industriali si a statiilor de reglare-masurare de zona sau sector;
instalatiile de reglare a presiunii - reprezentate prin statiile de reglare-masurare de zona, de sector - 8, sau la mari consumatori industriali (S.R.M.) - 6;
retelele de distributie (R.D.) - 10, care asigura distributia gazelor de la instalatiile de reglare - masurare de consumatori;
bransamente (B) - 11, care alimenteaza consumatorii de la reteaua de distributie pana la posturile de reglare individuale (P.R.) - 12, sau direct , la instalatiile de utilizare 4.
Pentru asigurarea exploatarii si intretinerii in conditii de siguranta si securitate, in sistemele de distributie se integreaza dispozitivele si aparatura auxiliara pentru masura si control, de protectie contra coroziunii, pentru preluarea deformatiilor din variatii de temperatura, pentru localizarea avariilor si scoaterea din functiune a diferitilor consumatori etc.
Cerintele principale pe care trebuie sa le indeplineasca sistemele de distributie sunt urmatoarele:
Ø Sa asigure alimentarea neantrerupta a consumatorilor deserviti, la debitele si presiunile solicitate
Ø Sa aiba o alcatuire cat mai simpla si robusta, pentru a permite exploatarea si intretinerea in conditii de securitate;
|
|
Ø Sa permita sectionarea elementelor componente in vederea efectuarii operatiunilor de exploatare si intretinere.
Fig.5. Schema de principiu a unui sistem de alimentare cu gaze naturale
unde
1. Conducta de transport;
2. Statiile de reglare-masurare de predare;
3. Sistemul de distributie;
4. Instalatiile de utilizare la consumator important racordat la presiune medie;
5. Reteaua de repartitie;
6. Statii de reglare la consumatorii industriali;
7. Instalatie de utilizare industriala;
8. Statii de reglare de sector in care presiunea gazelor se reduce de la presiunea
medie la presiunea redusa;
9. Statii de reglare de sector in care presiunea gazelor se reduce de la presiunea
medie la presiunea joasa;
10. Reteaua de distributie la presiune redusa;
11. Bransament;
12. Posturi de reglare de la presiune redusa la presiune joasa;
13. Statii de utilizare la presiune joasa;
14. Retea de distributie la presiune joasa;
15. Bransamente;
16. Robinete de bransament.
Forma si structura sistemului de alimentare cu gaz pentru o localitate depind de mai multi factori printre care cei mai importanti sunt:
configuratia si marimea localitatii;
structura, marimea si perspectivele consumului;
repartizarea diverselor tipuri de consumatori (concentrarea consumatorilor industriali sau a altor consumatori importanti).
Pentru o localitate de intindere redusa este suficienta o singura retea de distributie (fig.6). Dimpotriva, pentru localitati mari sau foarte mari, in raport cu factorii mentionati, este necesar sa se utilizeze una sau doua retele de distributie si una sau doua retele de repartitie (fig.7 - 10).
|
|
Fig.6 Schema de principiu a unui sistem de alimentare cu gaze combustibile constituit exclusiv dintr-o retea de distributie (buclata si ramificata)
Independent de regimul de presiune utilizat, retelele pentru distributia gazelor pot fi realizate in urmatoarele configuratii:
ramificat sau arborescent;
inelar sau buclat;
mixt.
Schema se adopta de la caz la caz, in fucntie de situatia locala, avand in vedere necesitatile functionale si considerente de ordin tehnico-economic.
2.3.1.1. Retele ramificate (fig.7, 8).
Alimenteaza consumatorii succesiv, fiind alcatuie din tronsoane de conducte dispuse ramificat, in serie.
Extremitatile ramificatiilor nu sunt legate intre ele. Datorita acestei particularitati curgerea gazelor se face in sens unic, presiunea reducandu-se continuu de la punctul de injectie spre extremitatile retelei
Ca avantaj, necesita un consum mai mic de tevi in comparatie cu schema inelara.
Are dezavantajul unei sigurante reduse in exploatare, ca urmare a scoaterii din functiune a tuturor consumatorilor situati dupa sectiunea intrerupta in caz de avarii.
Aceasta schema se aplica pentru:
distributia gazelor in incinte si in interiorul cvartalelor de locuinte;
|
|
Fig.7 Schema de principiu a unui sistem de alimentare cu gaze combustibile
constituit dintr-o retea de repartitie ramificata (in coloana vertebrala)
si retea de distributie buclata si ramificata
|
|
Fig.8 Schema de principiu a unui sistem de alimentare cu gaze combustibile constituit dintr-o retea de repartitie in coloana vertebrala, alimentata in doua puncte deservind mai multe localitati, fiecare cu retea de distributie buclata si ramificata.
unde
1. Conducta de transport;
2. Statie de predare;
3. Retea de repartitie;
4. Statie de reglare de sector;
5. Statie de reglare la consumatori importantI;
6. Retea de distributie;
7. Traseu de interconectare;
8. Zona industriala;
9. Limita zonei alimentate
2.3.1.2. Retele inelare (fig.8, 9)
Sunt alcatuie din tronsoane de conducte legate intre ele in sisteme inchise, in forma de inele.
Comparativ cu schema ramificata, schema inelara prezinta urmatoarele avantaje:
mareste gradul de siguranta in exploatare, ca urmare a posibilitatilor de alimentare a consumatorilor din mai multe directii;
uniformizeaza regimul de presiuni la consumatori;
usureaza operatiunile de interventie pentru exploatare si intretinere.
Ca dezavantaje se mentioneaza:
cantitatea mai mare de tevi necesare si volumul sporit de lucrari de constructii - montaj;
Schema se utilizeaza cu precadere pentru alimentarea consumatorilor mari, cu cerinte de functionare neantrerupta.
In sistemele de distributie schema se recomanda pentru:
- retelele de repartitie si distributie in regim de medie presiune;
- retelele principale in regim de joasa presiune;
unde
1. Conducta de transport;
2. Statie de predare;
3. Retea de repartitie;
4. Statie de reglare de sector;
5. Statie de reglare la consumatori importantI;
6. Retea de distributie;
7. Traseu de interconectare;
8. Zona industriala;
9. Limita zonei alimentate.
10. Localitate satelit;
11. Inel exterior;
12. Statie de reglare intre inelul exterior si a doua retea de repartitie;
2.3.1.3. Retele mixte.
Reprezinta combinari de retele inelare cu retele ramificate.
Schema este caracteristica pentru retelele de repartitie si de distributie de inalta, medie si joasa presiune, din localitati mari.
2.3.1.4. Criterii ce trebuiesc respectate la alegerea schemelor de alimentare cu gaze.
Adoptarea schemei pentru alimentarea cu gaze naturale a unei localitati se face pe baza comparatiei tehnico-economice a variantelor posibile de rezolvare.
La stabilirea solutiilor se iau in considerare urmatorii factori:
configuaratia si marimea localitatii;
programul de dezvoltare social economic si planul de sistematizare al localitatii, in perspectiva;
densitatea populatiei pe zone, tipul, marimea si amplasamentul diferitilor consumatori industriali;
particularitatile de mediu natural-configuaratia terenului, cursuri naturale de apa, conditii climatice, caracteristici geotehnice
elemente de sistematizare de suprafata sau subterana - trama stradala, schema cailor de comunicatie rutiere si feroviare, tipul si densitatea echipamentelor tehnice subterane etc.
2.4.1 Recomandari referitoare la modul de alimentare a consumatorilor
In mod obisnuit, alimentarea cu gaze a localitatilor se face prin intermediul unor sisteme unitare care deservesc in comun atat consumatorii urbani, cat si pe cei industriali.
In cazul existentei unor zone sau platforme industriale cu mari consumatori de gaze naturale, amplasate in vecinatatea localitatilor, acestea pot fi alimentate si independent, avand in vedere regimul specific de consum (debite si presiuni) si gradul de siguranta in exploatare cerut.
De asemenea, centralele electrice de termoficare (CET) se racordeaza independent, cu alimentare dubla sau din doua magistrale de transport, distincte.
Adoptarea solutiei de alimentare unitara se justifica prin efortul de investitie mai mic, comparativ cu sistemele paralele, datorita ponderii reduse a consumului urban fata de cel industrial.
Pentru preluarea variatiilor zilnice si sezoniere ale consumului de gaze este necesara prevederea unor masuri de compensare corespunzatoare:
-asigurarea capacitatii de acumulare in depozite subterane sau rezervoare supraterane;
- amenajarea unor statii de alimentare de varf, pentru injectie de amestec gaz-aer;
stabilirea unor consumatori-regulatori a caror alimentare se poate face si cu alte tipuri de combustibili.
2.4.2 Stabilirea numarului statiilor de predare.
Siguranta alimentarii cu gaze a consumatorilor este determinata, printre altele si de numarul statiilor de predare, care reprezinta sursa pentru sistemele de distributie.
In cazul prevederii unei singure statii de predare, se recomanda ca alimentarea sistemului de distributie sa fie realizata prin conducte duble, pentru marirea gradului de siguranta.
2.4.3. Stabilirea marimii sectoarelor de distributie si amplasamentul statiilor de reglare-masurare.
Dupa stabilirea regimului de presiuni in retelele de repartitie si de distributie, este necesar sa se determine marimea sectoarelor de alimentare, numarul si amplasamentul optim al statiilor de reglare-masurare.
Solutia se stabileste pe baza calculului tehnico-economic, avand in vedere tipul si marimea consumatorilor, precum si capacitatile de deservire ale statiilor de reglare-masurare tipizate.
Marimea sectoarelor deservite, rezulta in fuctie de marimea si repartitia consumatorilor alimentati, corespunzator capacitatii statiilor de reglare-masurare adoptate.
Amplasamentul optim din punct de vedere tehnologic se considera in centrul de greutate al zonei, in cazul consumurilor uniform distribuite, respectriv in apropierea marilor consumatori concentrati, in cazul unei repartitii neuniforme.
In cazul localitatilor cu diferente mari de nivel, amplasarea statiilor de reglare-masurare si a retelelor principale de distributie trebuie facuta la cotele minime, avand in vedere efectul presiunii ascensionale a gazelor.
Recomandari referitoare la alcatuirea si amplasarea retelelor de repartitie si de distributie
La stabilirea schemei de distributie se au in vedere urmatoarele principii de ordin general:
Din considerente de siguranta in exploatare se prefera sistemele inelare, in special in regimurile de presiune inalta si medie.
In regim de joasa presiune se recomanda schema de distributie ramificata; sistemul inelar se adopta pentru conductele principale.
Retelele de acelasi nivel de presiune alimentate din mai multe statii de reglare-masurare se interconecteaza prin intermediul unor conducte de legatura prevazute cu vane de sectionare.
Pentru sectorizarea retelelor si izolarea consumatorilor in caz de avarii, se prevad dispozitive de inchidere in numar corespunzator pentru realizarea interventiei, operativ si eficient.
Pentru asigurarea conditiilor de exploatare si intretinere in conditii de siguranta si securitate, retelele de distributie se echipeaza cu dispozitivele auxiliare necesare:
organe de compensare;
armaturi de inchidere, retinere si reglare;
separatoare de lichide si impuritati;
descarcatoare de presiune si facle de aerisire;
guri pentru verificare, tuburi de control si rasuflatori;
instalatii de protectie pasiva si activa contra coroziunii.
In cazul ansamblurilor urbane izolate, distributia se realizeaza prin sisteme independente.
Lungimea bransamentelor la retelele de distributie va fi limitata la 50 - 100 m.
In functie de planul general de sistematizare a localitatii, conductele de gaze vor fi amplasate de-a lungul strazilor sau in interiorul cvartalelor de locuit, in urmatoarea ordine de preferinta:
in spatii verzi;
pe trotuare sau alei pietonale;
pe strazi sau alei carosabile, evitand zonele cu gospodarie subterana aglomerata.
Pozitionarea conductelor se face in raport cu conditiile geotehnice si de sistematizare urbanistica, subteran, suprateran sau aerian, pe suporti independenti sau pe fatadele constructiilor.
Retelele de inalta presiune vor fi amplasate pe cat posibil in zone periferice, cu mica densitate de constructii.
Pentru traversarea vailor, cursurilor de apa, cailor de comunicatii etc., se recomanda utilizarea, pe cat posibil, a regimului de inalta presiune.
Concomitent cu solutionarea schemei de distributie a gazelor naturale se prevad si sistemele complexe pentru dispecerizarea, telemecanizarea si automatizarea proceselor tehnologice de alimentare cu gaze.
Traseele retelelor se adopta pe cat posibil rectilinii - in cadrul localitatilor - numai pe teritoriu public.
Conductele de gaze naturale se pozeaza subteran, la adancimi variind intre 0,5 si 1,0 m., traseele fiind marcate prin placute indicatoare aplicate pe constructiile invecinate.
Deasupra sudurilor de pozitie si a ramificatiilor de bransament, se prevad rasuflatori sau tuburi de control, pentru identificarea eventualelor scapari accidentale de gaze.
Distantele fata de celelalte categorii de conducte si constructii sunt precizate prin Normativul I-6, variind intre 0,6 si 5,5 m - distanta minima referindu-se la conductele de apa si cablurile telefonice, iar distanta maxima fata de axul liniilor ferate este de 5,5m.
Este interzisa montarea conductelor de gaze:
- sub liniile de tramvai sau cale ferata, in lungul acestora;
- sub orice fel de constructie;
- in canale de orice tip, care au legatura directa cu constructiile;
- pe terenuri rezervate prin planuri de sistematizare dezvoltarilor urbane viitoare.
Pentru trasee situate la distante mai mici de 2 m fata de cladiri, se interzice pozarea conductelor la cote inferioare talpii fundatiilor.
Conductele de gaze se monteaza in pamant numai dupa protejarea impotriva coroziunii, prin aplicarea unor straturi izolante exterioare pe intreaga suprafata. Structura izolatiei anticorozive se stabileste de la caz la caz, in functie de agresivitatea solului.
Traversarile subterane ale soselelor, cailor ferate sau liniilor de tramvai se executa prin montarea conductei de transport intr- teava de protectie, cu robineti de separare la cele doua extremitati.
Traversarea conductelor de apa, canalizare, sau a retelelor termice, se face, de regula, pe deasupra acestora, fara a lua alte masuri de siguranta.
Daca acest lucru nu este posibil, aceste retele se subtraverseaza, montand conducta de gaze intr-un singur tub protector.
Traversarea cablelor electrice se face cu respectarea masurilor specifice de protectie.
2.5.1. Alegerea traseelor, conditii pentru amplasarea si echiparea conductelor
Traseele retelelor si instalatiilor de gaze se aleg astfel incat sa fie cat mai rectilinii, la alegerea lor prioritate are siguranta inaintea esteticii. Traseele vor fi marcate prin inscriptii sau prin aplicare de placute indicatoare, pe constructii si stalpi din vecinatate.
Conductele retelelor de distributie si instalatiilor exterioare din obiectivele neindustriale se monteaza de regula, subterane. In instalatiile exterioare ale consumatorilor industriali se prefera montajul arerian, pe peretii exteriori ai cladirilor, pe estacade etc.
Montarea conductelor subterane se realizeaza numai in teritoriul public, tinandu-se seama de urmatoarea ordine de preferinta: zone verzi, trotuare, alei pietonale, in portiunea carosabila, folosind trasee mai putin aglomerate cu alte instaltii subterane.
In cazul in care se prevad galerii pentru retelele edilitare, conductele de distributie a gazelor fara bransamente, se monteaza in cadrul acestora cu respectarea urmatoarelor conditii:
- prevederea unui sistem de ventilare care sa asigure evacuarea in esterior a scaparilor de gaze, in cazul unei avarii pe conducta de gaze;
- prevederea unui sistem automat de avertizare, la depasirea concentratiei de 0,5% gaz in aer;
- pozarea conductelor de gaze la partea superiaora a galeriei (deasupra celorlalte conducte);
- controlul nedistructiv al tuturor sudurilor;
- evitarea legaturii directe a galeriilor cu subsolurile cladirilor;
- amplasarea vanelor in camine adiacente galeriei.
In zonele construite, aglomerate cu diverse instalatii subterane (orase, intreprinderi etc.), cand nu este asigurat controlul scaparilor de gaze cu detectoare pe retelele de distributie, respectiv instalatiile exterioare, se monteaza rasuflatori deasupra fiecarui teu de bransament si deasupra sudurilor de pozitie. Pentru retelele de distributie la care se prevede controlul pierderilor de gaze cu detectoarele, se recomanda ca in locul rasuflatorilor sa se monteze tuburi de control. De mentinut ca diametrul interior al unei rasuflatori este de 4 - 5 cm, iar al unui tub de control de 2 cm.
In cazul retelelor montate sub carosabil modernizat (artere de circulatie pe fundatie de beton) se monteaza rasuflatori, respectiv tuburi de control deasupra sudurilor, dar nu la distante mai mici de
8 m. Se mai prevad rasuflatori sau tuburi de control:
- deasupra fiecarei ramificatii subterane;
- in locul in care conductele ies din pamant, langa un perete;
- la capetele tuburilor de protectie.
Pe traseele fara constructii, pe camp, precum si in zone cu agresivitate redusa, se monteaza la fiecare schimbare de directie, si suduri de pozitie, rasuflatori cu inaltimea de 0,6 m deasupra solului, la distante ce nu vor depasi 50m.
Mai jos sunt prezentate tipurile de rasuflatori sau tuburi de control folosite in diverse imprejurari (fig.14) si distantele minime intre conductele subterane de gaze si alte instalatii, constructii sau obstacole (Tabelul 3).
|
|
Fig. 14 Tipuri de rasuflatori: a - cu capac din fonta pentru carosabil; b - cu gauri pentru montaje in spatii verzi; c - cu capatul tijei curbat pentru montaje in spatii verzi; d - pentru montaje in carosabil, cu tija scoasa in spatiul verde
unde
1. Conducta; 9. Pietris;
2. Calota; 10. Nisip
3. Tija;
4. Cutie din fonta;
5. Capac;
6. Opritor;
7. Stut perforat;
8. Gauri;
Tabel 3
|
Nr. crt |
Instalatia, constructia sau obstacolul |
Distanta minima in m, de la conducta de gaze de: |
|||
|
p.j.+p.i. |
p.r. |
p.m. |
|||
|
1 |
Cladiri cu subsoluri sau aliniamente de terenuri, susceptibile de a fi construite | ||||
|
2 |
Cladiri fara subsoluri | ||||
|
3 |
Canale pentru retele termice, canale pentru instalatii telefonice | ||||
|
4 |
Conducte de canalizare | ||||
|
5 |
Conducte de apa, cabluri de forta, cabluri telefonice montate direct in sol, sau caminele acestor instalatii | ||||
|
6 |
Camine pentru retele termice, telefonice si de canalizare, statii sau camine subterane in constructii independente | ||||
|
7 |
Linii de tramvaie (pana la sina cea mai apropiata) | ||||
|
8 |
Copaci | ||||
|
9 |
Stalpi | ||||
|
Linii de cale ferata exclusiv cele din statii, triaje si incinte industriale |
- in rambleu - in debleu, la nivelul terenului | ||||
Distantele intre conducte de gaze si linii de cale ferata, triaje si incinte industriale sunt stabilite pe baza acordului organelor CFR.
Cand respectarea distantelor indicate in tabelul 3 nu este posibila, acestea pot fi reduse pentru pozitiile 1-6, cu 20% cu conditia ca pe portiunea subdistantata sa se prevada tevi trase, suduri intarite, verificarea cu peria electrica a continuitatii izolatiei anticorozive, controlul nedistructiv al tuturor sudurilor, rasuflatori sau camine pentru drenarea in atmosfera a eventualelor scapari de gaze, sau montarea in tub de protectie.
Se evita instalarea a doua conducte de gaze pe traseu paralel. Cand o astfel de solutie nu poate fi evitata, distanta intre cele doua conducte de gaze va fi de cel putin 0,4 m. De preferinta, conducta de presiune mai mica va fi pozata spre imobil.
Adancimea de pozare a conductei de distributie masurata de de la fata terenului, pana la generatoarea superioara a conductei este de 1,0 m in carosabil cu fundatia de beton, de cel putin 0,7 m in spatii pavate si de cel putin 0,5 m in spatii verzi. In instalatiile exterioare de utilizare adancimea de ingropare este de cel putin 0 m.
Se interzice montarea conductelor de gaze la un nivel inferior celui bazei fundatiilor cladirilor, pe trasee paralele cu cladirile, pana la distanta de 2 m de la cladire.
De asemenea, se interzice montarea conductelor de gaze:
- sub linii de tramvai sau de cale ferata, in lungul acestora;
- sub orice fel de constructie;
- in canale de orice fel care au comunicare directa cu cladirea;
- pe terenuri destinate constructiilor.
La ramificatiile importante ale retelelor de repartitie si distributie precum si in instalatiile exterioare industriale se prevad robinete de sectionare. In functie de continutul de impuritati al gazelor, si de considerentele de exploatare, in puncte convenabil alese, ale retelelor de distributie si instalaþtilor exterioare se monteaza regulatoare prevazute cu cate doua robinete. Cand se distribuie gaze care pot contine fractiuni condensabile sau apa, se monteaza separatoare de lichide.
Armaturile, imbinarile cu flanse, separatoarele de lichide, imbinarile electroizolante si dispozitivele de dilatare se introduc in camine de vizitare (fig.15) sau, dupa caz, in cutii inglobate in masa de bitum sau de material plastic (fig.16).
|
|
Langa armaturile din finta montate in subteran si pe conductele aeriene rectilinii se prevad dispozitive de dilatare conform prevederilor proiectului.
unde
1. Perete din beton;
2. Capac din fonta;
3. Orificii pentru ventilare;
4. Radierul (fundul) caminului;
5. Orificiu pentru scurgerea apei
6. Drenaj din pietris;
7. Conducta de gaz;
8. Tub de protectie;
9. Vana;
10. Flanse;
11. Prize de presiune;
12. Robinete de control.
|
|
unde
1. Vana;
2. Cutie de vizitare;
3. Conducta;
4. Prizele de presiune;
5. Tija de manevra;
6. Tub de protectie a tijei din material plastic.
2.5.2. Traversari
Intersectarea conductelor de gaze cu alte instalatii subterane sau lucrari la suprafata solului, se face, in general, perpendicular pe axul instalatiei sau lucrarii tranversate: in cazuri exceptionale, se admit traversari sub un unghi mai mic, insa cel puþin 60o. La intersectari cu alte instalatii subterane, conductele de gaze se monteaza deasupra conductei, canalului sau cablului traversat, la o distanta de cel putin 100 mm. In cazul in care aceste conditii nu pot fi indeplinite, conducta de gaze va fi introdusa in tub de protectie.
De asemenea, la subtraversarea liniilor de tramvai si de cale ferata, conductele de gaz se introduc in tuburi de protectie. In cazul intersectiei cu conductele de gaz existente, executia se face sub controlul delegatului intreprinderii de distributie a gazelor.
Liniile de cale ferata vor fi traversate la adancime de cel putin 0 m, de la talpa sinei la generatoarea superioara a tubului de protectie. Tuburile de protectie vor depasi ce cel putin 0 m, in ambele parti, limitele instalatiei sau constructiei traversate, si se prevad rasuflatori.
Traversarea cursurilor de apa, a podurilor, pasajelor de nivel, intersectiilor de autostrazi etc., se va executa subteran sau aerian, in functie de conditiile locale. La traversarea cailor ferate, pasajelor de nivel, autostrazilor etc., se prevad vane de sectionare care sa permita scoaterea din functiune a conductei de gaze fie in ambele parti ale traversarii, fie numai inainte de traversare, in cazul conductelor alimentate dintr-o singura directie.
Traversarile aeriene ale cailor de circulatie de pe teritoriul unitatilor industriale se fac la inaltimi convenabile, nu mai mici de 5 m.
2.6. Stabilirea debitelor de calcul.
Determinarea debitelor de calcul se face diferit dupa cum este vorba de un sistem de distributie, de o retea de distributie intr-un ansamblu sistematizat, de un bransament sau de o instalatie de utilizare.
In retelele de repartitie si in ramurile principale ale retelelor de distributie, adica in acele parti din retea care sunt susceptibile a fi solicitate peste capacitatea determinata la un moment dat, trebuie avute in vedere toate dezvoltarile de debit posibile in perspectiva adica acelea care pot aparea intr-un interval de timp determinat, de regula, egal cu viata prescrisa a conductei, la noi cel putin 20 ani pentru retelele realizate din conducte de otel si mai mare pentru reselele de conducte din PE . Trebuie avute in vedere sistematizarea si dezvoltarea viitoare a zonelor deservite, posibilitatea maririi densitatii si modificarea regimului de inaltime a constructiilor existente etc
Pentru determinarea debitelor de gaz se foloseste fie calculul analitic, fie calculul pe baza de indici.
In ambele cazuri trebuie tinut seama, in functie de starea retelei, si de pierderile prin scapari.
In general se intalnesc urmatoarele tipuri de consumuri de gaze naturale:
1) consumul pentru icalzit (locuinte, spatii cu alte destinatii);
2) consumuri pentru prepararea hranei (locuinte, bucatarii colective);
3) consumul pentru prepararea apei calde;
4) consumuri pentru dotari si scopuri comerciale;
5) consumuri industriale.
In timp ce consumurile industriale sunt, in general, caracterizate prin constanta, continuitate sau periodicitate, consumurile abonatilor casnici se realizeaza, aproape integral, in aparate cu functionare discontinua (masini de gatit, incalzitoare de apa, aparate pentru inlalzit etc.). De aceea, consumul (simultan) instantaneu al unui grup de abonati casnici poate fi sensibil diferit de acela realizat ca medie orara, sau medie zilnica.
Stabilirea debitelor de calcul nu se face uniform, se calculeaza mai larg pentru osaturile sistemului de distributie, de functionarea carora depinde un mare numar de consumatori, si mai strans pentru ramurile secundare si cele periferice ale retelelor de distributie.
Pentru instalatii de utilizare se insumeaza debitele nominale ale aparatelor deja instalate sau care urmeaza a fi instalate (tinand cont de regimul lor de functionare) si se aplica factorii de incarcare corespunzatori tipului si numarului de aparate.
Debitele nominale ale aparatelor vor fi cele indicate de producator.
Pentru ansambluri de locuinte prevazute cu incalzire centrala se recomanda folosirea indicelui de 34 MJ (8 Mcal/h.ap.), in medie, in care se cuprinde: prepararea apei calde, prepararea hranei, incalzirea si consumurile pentru dotari.
In fondul vechi de locuinte, pentru incalzit, indicii variaza intre 0,173 si 0,34 MJ (0,04 0,08 Mcal.)/h.m3 construit in raport de pozitia localitatii, tipul constructiei, incalzitului etc.
Indicii de consum unitar (pe apartament sau pe persoana) sunt foarte diferiti.
Pentru calcul se foloseste debitul orar, desi cele mai multe varfuri au o durata mult mai scurta.
Daca totalul consumului anual Qa s-ar desfasura uniform, debitul zilnic ar trebui sa fie: Qz = Qa / 365.
Dat fiind ca pentru diverse feluri de utilizari intervin fluctuatii care, in medie se gasesc, pentru consumul menajer (si incalzit), in jur de 4/1, intre iarna si vara, dar care, in anumite situatii pot ajunge la 7/1 8/1, evident nu se pot folosi mediile orare.
In raport de cele aratate, cand in consum se gaseste si incalzirea, debitul maxim zilnic ar putea fi obtinut din raportul Qz = Qa / 160. Adica aceasta inseamna:
La fel debitul orar mediu:
Raportul dintre consumul maxim orar si consumul mediu orar variaza intre 2,5 si 40.
BREVIAR DE CALCUL
pentru dimensionarea retelei de distributie presiune redusa din PE 80 SDR 11
Localitatea: MUNTENII DE JOS
Ipoteze de calcul:
Dimensionarea conductei de distributie gaze naturale - presiune reusa, s-a efectuat pentru ramurile principale RPD - ramura principala dreapta si RPS - ramura principala stanga, in conformitate cu:
"Norme tehnice privind proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale'-2004;
Presiunea initiala la iesirea din SRMS 1 (avand in vedere precizarile art.5.5 din Ord.58/2004 si proiect 502/2004 PE):
Pinitiala = 0,7 bar
Presiunea finala, estimata a fi la capatul celui mai lung tronson:
Pfinala (SRMS 3 ) = 0,35 bar
Pentru perspectiva, la dimensionarea ramurilor principale aleretelelor de repartitie (conf. art.5.5 din Ord.58/2004 )se va avea in vedere "dezvoltarea zonelor care vor fi alimentate cu gaz - pe baza planurilor de urbanism, eventuala modificare a densitatii consumatorilor, precum si de schimbarile de amplasament ale unor consumatori importanti".
In acest sens, se specificam faptul ca: Dezvoltarea zonelor care se alimenteaza cu gaze naturale se apreciaza prin majorarea debitului de calcul cu 20%.
CONSUMATORII DIN SATUL: Muntenii de Jos
Ø Nr. gospodarii individuale (constatate pe teren):
q Mutenii de Jos: 325 gospodarii
Ø Obiective social culturale si economice:
q Muntenii de Jos: 15 obiective - scoala, primarie, politie, biserica, dispensar uman, gradinita, camin cultural, 8 unitati economice;
Ø DEBIT INSTALAT
Qi = (0,67 x 340) + (340 x 2) = 770 + 2300 = 908 Nm3 /h
Qi = [(0,67 x 340) + (340 x 2)] x 1,055 x 1,2 = 770 + 2300 = 1.150 Nm3 /h
Ø DEBIT DE CALCUL
Debitul de calcul se determina in functie de debitele nominale ale aparatelor de utilizare, tinand seama de simultaneitatea in functionare a acestora, astfel:
Ø Debitul de calcul gaze naturale - pentru preparare hrana:
à Debit mediu conventional de gaze naturale pentru un apartament (casa):
Qc ph = 0,67 Nm3 /h
à Cantitatea de gaze necesara (debit de calcul) pentru prepararea hranei pentru toti consumatorii:
Qct ph = 340 x 0,67 x 0,34 = 77 Nm3/h
Ø Debitul de calcul - gaze naturale - pentru preparare agent termic:
Qc i = Qnec i/ h x Pci
à Cantitatea de caldura pentru deserevirea unui apartament (casa) mediu conventional:
Q nec = 5000 kcal/h
à Randamentul unei centrale termice:
h
à Puterea calorifica a gazului metan: 8500
Pci= 8500
à Cantitatea de gaze naturale (debit de calcul) pentru prepararea agentului termic necesar pentru incalzirea unui apartament (casa) mediu conventional:
Qc i = Qnec/ h x Pci = 5000/0,9 x 8500 = 0,653 Nm3/h
à Cantitatea de gaze naturale (debit de calcul) pentru prepararea agentului termic de incalzire pentru toti consumatorii:
Qct i = Qc i x 1150 = 0,653 x 340 = 222 Nm3/h
Ø Debitul de calcul (total) - gaze naturale - pentru acoperirea necesitatilor de consum (preparare hrana, incalzire) penru un apartament (casa) mediu conventional:
Qct = Qct ph + Qct i + Qct acc = 222 + 77 = 299 Nm3/h
Qct = 299 x 1,2 x 1,055 = 380 m3s /h
F Qitotal = 1.150 Nm3 /h
F Qctotal = 380 m3s /h
Tronson: SRMS 1 - P 3
F Determinarea diametrului conductei de distributie Tronson: SRMS 1 - P 3
Ø Di - diametrul interior al conductei, (cm) f = 2" (Di = 10,22 mm se propune
De = 125 x 11 cm
Ø P1- presiunea initiala la iesirea din SRMS 1 P1 = 0,7 bar;
Ø P2- presiunea finala in P 3 P2 = 0,699 bar - se propune;
Ø Qcs - debitul de calcul: Qcs = 380 m3s/h
Ø L - lungimea tronsonului considerat (km) L = 0,005 km
Ø T - temperatura gazelor T = 288,15K
Ø d - densitatea relativa a gazelor d
Ø k - rugozitatea conductelor (k = 0,007 cm pentru conducte din PE
Pentru 
si 
(
Þ 
Diametrul conductei proiectate este D = 125 x 11,4 mm (Di = 10,22 cm), PE 80 SDR 11.
à Presiunea reala in P 3
Ø P1- presiunea la iesirea din SRMS 1 P1 = 0,7 bar;
Ø Di - diametrul conductei de g.n pres redusa f = 5" (Di = 10,22 mm
De = 125 x 11 cm
P2real = 0,699 bar
à Verificare
Viteza maxima (admisa) a gazelor (calculata in sectiunea aval) in conducte se calculeaza cu formula:
Conform art.5.17, Ord.58-2004, pentru conducte de gaze naturale subterane Vmax = 40 m/s.
V< V max
Tronson: P 3 - P 4
F Determinarea diametrului conductei de distributie Tronson: P 3 - P 4
Ø Di - diametrul interior al conductei, (cm) f = 2" (Di = 5,14 mm se propune
De = 63 x 5 cm
Ø P1- presiunea initiala in P 3 P1 = 0,699 bar;
Ø P2- presiunea finala in punctul P4 P2 = 0,695 bar - se propune;
Ø Qcs - debitul de calcul: Qcs = 51 m3s/h
Ø L - lungimea tronsonului considerat (km) L = 0,015 km
Ø T - temperatura gazelor T = 288,15K
Ø d - densitatea relativa a gazelor d
Ø k - rugozitatea conductelor (k = 0,007 cm pentru conducte din PE
Pentru 
si 
(
Þ 
Diametrul conductei proiectate este D = 63 x 5,8 mm (Di = 5,14 cm), PE 80 SDR 11.
à Presiunea reala in P4
Ø P1- presiunea in P3 P1 = 0,699 bar;
Ø Di - diametrul conductei de distributie g.n pres redusa f = 2" (Di = 5,14 mm
De = 63 x 5 cm
Deci presiunea reala in punctul P 4:
P2real = 0,697 bar
à Verificare
Viteza maxima (admisa) a gazelor (calculata in sectiunea aval) in conducte se calculeaza cu formula:
Conform art.5.17, Ord.58-2004, pentru conducte de gaze naturale subterane Vmax = 40 m/s.
V< V max
Tronson: P 4 - P 7
F Determinarea diametrului conductei de distributie Tronson: P 4 - P 7
Ø Di - diametrul interior al conductei, (cm) f = 2" (Di = 5,14 mm se propune
De = 63 x 5 cm
Ø P1- presiunea initiala in P 4 P1 = 0,995 bar;
Ø P2- presiunea finala in punctul P7 P2 = 0,994 bar - se propune;
Ø Qcs - debitul de calcul: Qcs = 20 m3s/h
Ø L - lungimea tronsonului considerat (km) L = 0,120 km
Ø T - temperatura gazelor T = 288,15K
Ø d - densitatea relativa a gazelor d
Ø k - rugozitatea conductelor (k = 0,007 cm pentru conducte din PE
Pentru si 
Diametrul conductei proiectate este D = 63 x 5,8 mm (Di = 5,14 cm), PE 80 SDR 11.
à Presiunea reala in P7
Ø P1- presiunea in P4 P1 = 0,995 bar;
Ø Di - diametrul conductei de distributie g.n pres redusa f = 2" (Di = 5,14 mm
De = 63 x 5 cm
P2real = 0,993 bar
à Verificare
Viteza maxima (admisa) a gazelor (calculata in sectiunea aval) in conducte se calculeaza cu formula:
Conform art.5.17, Ord.58-2004, pentru conducte de gaze naturale subterane Vmax = 40 m/s.
V< V max
Tronson: P 7 - P 8
F Determinarea diametrului conductei de distributie Tronson: P 7 - P 8
Ø Di - diametrul interior al conductei, (cm) f = 2" (Di = 5,14 mm se propune
De = 63 x 5 cm
Ø P1- presiunea initiala in P 7 P1 = 0,993 bar;
Ø P2- presiunea finala in punctul P8 P2 = 0,992 bar - se propune;
Ø Qcs - debitul de calcul: Qcs = 10 m3s/h
Ø L - lungimea tronsonului considerat (km) L = 0,10 km
Ø T - temperatura gazelor T = 288,15K
Ø d - densitatea relativa a gazelor d
Ø k - rugozitatea conductelor (k = 0,007 cm pentru conducte din PE
Pentru si 
Diametrul conductei proiectate este D = 63 x 5,8 mm (Di = 5,14 cm), PE 80 SDR 11.
à Presiunea reala in P8
Ø P1- presiunea in P7 P1 = 0,993 bar;
Ø Di - diametrul conductei de distributie g.n pres redusa f = 2" (Di = 5,14 mm
De = 63 x 5 cm
P2real = 0,992 bar
à Verificare
Viteza maxima (admisa) a gazelor (calculata in sectiunea aval) in conducte se calculeaza cu formula:
Conform art.5.17, Ord.58-2004, pentru conducte de gaze naturale subterane Vmax = 40 m/s.
V< V max
Tronson: P 7 - P 11
F Determinarea diametrului conductei de distributie Tronson: P 7 - P11
Ø Di - diametrul interior al conductei, (cm) f = 2" (Di = 5,14 mm se propune
De = 63 x 5 cm
Ø P1- presiunea initiala in P 7 P1 = 0,993 bar;
Ø P2- presiunea finala in punctul P11 P2 = 0,992 bar - se propune;
Ø Qcs - debitul de calcul: Qcs = 10 m3s/h
Ø L - lungimea tronsonului considerat (km) L = 0,40 km
Ø T - temperatura gazelor T = 288,15K
Ø d - densitatea relativa a gazelor d
Ø k - rugozitatea conductelor (k = 0,007 cm pentru conducte din PE
Pentru si
Diametrul conductei proiectate este D = 63 x 5,8 mm (Di = 5,14 cm), PE 80 SDR 11.
à Presiunea reala in P 11
Ø P1- presiunea in P7 P1 = 0,993 bar;
Ø Di - diametrul conductei de distributie g.n pres redusa f = 2" (Di = 5,14 mm
De = 63 x 5 cm
P2real = 0,991 bar
à Verificare
Viteza maxima (admisa) a gazelor (calculata in sectiunea aval) in conducte se calculeaza cu formula:
Conform art.5.17, Ord.58-2004, pentru conducte de gaze naturale subterane Vmax = 40 m/s.
V< V max
Tronson: P 3 - P 6
F Determinarea diametrului conductei de distributie Tronson: P 3 - P 6
Ø Di - diametrul interior al conductei, (cm) f = 2" (Di = 5,14 mm se propune
De = 63 x 5 cm
Ø P1- presiunea initiala in P 3 P1 = 0,995 bar;
Ø P2- presiunea finala in punctul P6 P2 = 0,992 bar - se propune;
Ø Qcs - debitul de calcul: Qcs = 16 m3s/h
Ø L - lungimea tronsonului considerat (km) L = 0,350 km
Ø T - temperatura gazelor T = 288,15K
Ø d - densitatea relativa a gazelor d
Ø k - rugozitatea conductelor (k = 0,007 cm pentru conducte din PE
Pentru si 
Diametrul conductei proiectate este D = 63 x 5,8 mm (Di = 5,14 cm), PE 80 SDR 11.
à Presiunea reala in P6
Ø P1- presiunea in P3 P1 = 0,997 bar;
Ø Di - diametrul conductei de distributie g.n pres redusa f = 2" (Di = 5,14 mm
De = 63 x 5 cm
P2real = 0,992 bar
à Verificare
Viteza maxima (admisa) a gazelor (calculata in sectiunea aval) in conducte se calculeaza cu formula:
Conform art.5.17, Ord.58-2004, pentru conducte de gaze naturale subterane Vmax = 40 m/s.
V< V max
Tronson: P 3 - P 2
F Determinarea diametrului conductei de distributie Tronson: P 3 - P 2
Ø Di - diametrul interior al conductei, (cm) f = 2" (Di = 5,14 mm se propune
De = 63 x 5 cm
Ø P1- presiunea initiala in P 3 P1 = 0,995 bar;
Ø P2- presiunea finala in punctul P2 P2 = 0,992 bar - se propune;
Ø Qcs - debitul de calcul: Qcs = 15 m3s/h
Ø L - lungimea tronsonului considerat (km) L = 0,250 km
Ø T - temperatura gazelor T = 288,15K
Ø d - densitatea relativa a gazelor d
Ø k - rugozitatea conductelor (k = 0,007 cm pentru conducte din PE
Pentru si
Diametrul conductei proiectate este D = 63 x 5,8 mm (Di = 5,14 cm), PE 80 SDR 11.
à Presiunea reala in P2
Ø P1- presiunea in P3 P1 = 0,995 bar;
Ø Di - diametrul conductei de distributie g.n pres redusa f = 2" (Di = 5,14 mm
De = 63 x 5 cm
P2real = 0,992 bar
à Verificare
Viteza maxima (admisa) a gazelor (calculata in sectiunea aval) in conducte se calculeaza cu formula:
Conform art.5.17, Ord.58-2004, pentru conducte de gaze naturale subterane Vmax = 40 m/s.
V< V max
Tronson: P 4 - P 5
F Determinarea diametrului conductei de distributie Tronson: P 4 - P 5
Ø Di - diametrul interior al conductei, (cm) f = 2" (Di = 5,14 mm se propune
De = 63 x 5 cm
Ø P1- presiunea initiala in P 4 P1 = 0,995 bar;
Ø P2- presiunea finala in punctul P 5 P2 = 0,992 bar - se propune;
Ø Qcs - debitul de calcul: Qcs = 16 m3s/h
Ø L - lungimea tronsonului considerat (km) L = 0,350 km
Ø T - temperatura gazelor T = 288,15K
Ø d - densitatea relativa a gazelor d
Ø k - rugozitatea conductelor (k = 0,007 cm pentru conducte din PE
Pentru si
Diametrul conductei proiectate este D = 63 x 5,8 mm (Di = 5,14 cm), PE 80 SDR 11.
à Presiunea reala in P5
Ø P1- presiunea in P4 P1 = 0,997 bar;
Ø Di - diametrul conductei de distributie g.n pres redusa f = 2" (Di = 5,14 mm
De = 63 x 5 cm
P2real = 0,992 bar
à Verificare
Viteza maxima (admisa) a gazelor (calculata in sectiunea aval) in conducte se calculeaza cu formula:
Conform art.5.17, Ord.58-2004, pentru conducte de gaze naturale subterane Vmax = 40 m/s.
V< V max
Tronson: P 3 - P 22
F Determinarea diametrului conductei de distributie Tronson: P 3 - P 22
Ø Di - diametrul interior al conductei,(cm) f = 5" (Di = 10,22 mm se propune
De = 125 x 11 cm
Ø P1- presiunea initiala P 3 P1 = 0,997 bar;
Ø P2- presiunea finala in P 22 P2 = 0,98 bar - se propune;
Ø Qcs - debitul de calcul: Qcs = 298 m3s/h
Ø L - lungimea tronsonului considerat (km) L = 0,14 km
Ø T - temperatura gazelor T = 288,15K
Ø d - densitatea relativa a gazelor d
Ø k - rugozitatea conductelor (k = 0,007 cm pentru conducte din PE
Pentru si 
(
Þ 
Diametrul conductei proiectate este D = 125 x 11,4 mm (Di = 10,22 cm), PE 80 SDR 11.
à Presiunea reala in P 22
Ø P1- presiunea in punctul de ramificare P3 P1 = 0,997 bar;
Ø Di - diametrul conductei de repartitie g.n pres medie f = 5" (Di = 10,22 mm
De = 125 x 11 cm
P2real = 0,996 bar
à Verificare
Viteza maxima (admisa) a gazelor (calculata in sectiunea aval) in conducte se calculeaza cu formula:
Conform art.5.17, Ord.58-2004, pentru conducte de gaze naturale subterane Vmax = 40 m/s.
V< V max
Tronson: P 22 - P 23
F Determinarea diametrului conductei de distributie Tronson: P 22 - P 29
Ø Di - diametrul interior al conductei,(cm) f = 2" (Di = 5,14 mm se propune
De = 63 x 5 cm
Ø P1- presiunea initiala P 22 P1 = 0,996 bar;
Ø P2- presiunea finala in P 23 P2 = 0,992 bar - se propune;
Ø Qcs - debitul de calcul: Qcs = 48 m3s/h
Ø L - lungimea tronsonului considerat (km) L = 0,3 km
Ø T - temperatura gazelor T = 288,15K
Ø d - densitatea relativa a gazelor d
Ø k - rugozitatea conductelor (k = 0,007 cm pentru conducte din PE
Pentru si 
Diametrul conductei proiectate este D = 63 x 5,8 mm (Di = 5,14 cm), PE 80 SDR 11.
à Presiunea reala in P 23
Ø P1- presiunea in punctul de ramificare P3 P1 = 0,996 bar;
Ø Di - diametrul conductei de distributie g.n pres redusa f = 2" (Di = 5,14 mm
De = 63 x 5 cm
P2real = 0,974 bar
à Verificare
Viteza maxima (admisa) a gazelor (calculata in sectiunea aval) in conducte se calculeaza cu formula:
Conform art.5.17, Ord.58-2004, pentru conducte de gaze naturale subterane Vmax = 40 m/s.
Tronson: P 23 - P 24
F Determinarea diametrului conductei de distributie Tronson: P 23 - P 24
Ø Di - diametrul interior al conductei,(cm) f = 2" (Di = 5,14 mm se propune
De = 63 x 5 cm
Ø P1- presiunea initiala P 23 P1 = 0,974 bar;
Ø P2- presiunea finala in P 24 P2 = 0,970 bar - se propune;
Ø Qcs - debitul de calcul: Qcs = 12 m3s/h
Ø L - lungimea tronsonului considerat (km) L = 0,28 km
Ø T - temperatura gazelor T = 288,15K
Ø d - densitatea relativa a gazelor d
Ø k - rugozitatea conductelor (k = 0,007 cm pentru conducte din PE
Pentru si 
Diametrul conductei proiectate este D = 63 x 5,8 mm (Di = 5,14 cm), PE 80 SDR 11.
à Presiunea reala in P 24
Ø P1- presiunea in punctul de ramificare P24 P1 = 0,974 bar;
Ø Di - diametrul conductei de distributie g.n pres redusa f = 2" (Di = 5,14 mm
De = 63 x 5 cm
P2real = 0,961 bar
à Verificare
Viteza maxima (admisa) a gazelor (calculata in sectiunea aval) in conducte se calculeaza cu formula:
Conform art.5.17, Ord.58-2004, pentru conducte de gaze naturale subterane Vmax = 40 m/s.
Tronson: P 23 - P 28
F Determinarea diametrului conductei de distributie Tronson: P 23 - P 28
Ø Di - diametrul interior al conductei,(cm) f = 2" (Di = 5,14 mm se propune
De = 63 x 5 cm
Ø P1- presiunea initiala P 23 P1 = 0,974 bar;
Ø P2- presiunea finala in P 28 P2 = 0,968 bar - se propune;
Ø Qcs - debitul de calcul: Qcs = 8 m3s/h
Ø L - lungimea tronsonului considerat (km) L = 0,15 km
Ø T - temperatura gazelor T = 288,15K
Ø d - densitatea relativa a gazelor d
Ø k - rugozitatea conductelor (k = 0,007 cm pentru conducte din PE
Pentru si 
Diametrul conductei proiectate este D = 63 x 5,8 mm (Di = 5,14 cm), PE 80 SDR 11.
à Presiunea reala in P 28
Ø P1- presiunea in punctul de ramificare P28 P1 = 0,974 bar;
Ø Di - diametrul conductei de distributie g.n pres redusa f = 2" (Di = 5,14 mm
De = 63 x 5 cm
P2real = 0,973 bar
à Verificare
Viteza maxima (admisa) a gazelor (calculata in sectiunea aval) in conducte se calculeaza cu formula:
Conform art.5.17, Ord.58-2004, pentru conducte de gaze naturale subterane Vmax = 40 m/s.
Tronson: P 23 - P 26
F Determinarea diametrului conductei de distributie Tronson: P 23 - P 26
Ø Di - diametrul interior al conductei,(cm) f = 2" (Di = 5,14 mm se propune
De = 63 x 5 cm
Ø P1- presiunea initiala P 23 P1 = 0,974 bar;
Ø P2- presiunea finala in P 26 P2 = 0,971 bar - se propune;
Ø Qcs - debitul de calcul: Qcs = 10 m3s/h
Ø L - lungimea tronsonului considerat (km) L = 0,175 km
Ø T - temperatura gazelor T = 288,15K
Ø d - densitatea relativa a gazelor d
Ø k - rugozitatea conductelor (k = 0,007 cm pentru conducte din PE
Pentru si
Diametrul conductei proiectate este D = 63 x 5,8 mm (Di = 5,14 cm), PE 80 SDR 11.
à Presiunea reala in P 26
Ø P1- presiunea in punctul de ramificare P26 P1 = 0,974 bar;
Ø Di - diametrul conductei de distributie g.n pres redusa f = 2" (Di = 5,14 mm
De = 63 x 5 cm
P2real = 0,973 bar
à Verificare
Viteza maxima (admisa) a gazelor (calculata in sectiunea aval) in conducte se calculeaza cu formula:
Conform art.5.17, Ord.58-2004, pentru conducte de gaze naturale subterane Vmax = 40 m/s.
Tronson: P 26 - P 27
F Determinarea diametrului conductei de distributie Tronson: P 26 - P 27
Ø Di - diametrul interior al conductei,(cm) f = 2" (Di = 5,14 mm se propune
De = 63 x 5 cm
Ø P1- presiunea initiala P 26 P1 = 0,974 bar;
Ø P2- presiunea finala in P 27 P2 = 0,971 bar - se propune;
Ø Qcs - debitul de calcul: Qcs = 5 m3s/h
Ø L - lungimea tronsonului considerat (km) L = 0,1 km
Ø T - temperatura gazelor T = 288,15K
Ø d - densitatea relativa a gazelor d
Ø k - rugozitatea conductelor (k = 0,007 cm pentru conducte din PE
Pentru si
Diametrul conductei proiectate este D = 63 x 5,8 mm (Di = 5,14 cm), PE 80 SDR 11.
à Presiunea reala in P 26
Ø P1- presiunea in punctul de ramificare P 26 P1 = 0,974 bar;
Ø Di - diametrul conductei de distributie g.n pres redusa f = 2" (Di = 5,14 mm
De = 63 x 5 cm
P2real = 0,9735 bar
à Verificare
Viteza maxima (admisa) a gazelor (calculata in sectiunea aval) in conducte se calculeaza cu formula:
Conform art.5.17, Ord.58-2004, pentru conducte de gaze naturale subterane Vmax = 40 m/s.
Tronson: P 22 - P 18
F Determinarea diametrului conductei de distributie Tronson: P 22 - P 18
Ø Di - diametrul interior al conductei,(cm) f = 2" (Di = 5,14 mm se propune
De = 63 x 5 cm
Ø P1- presiunea initiala P 22 P1 = 0,996 bar;
Ø P2- presiunea finala in P 18 P2 = 0,95 bar - se propune;
Ø Qcs - debitul de calcul: Qcs = 48 m3s/h
Ø L - lungimea tronsonului considerat (km) L = 1,175 km
Ø T - temperatura gazelor T = 288,15K
Ø d - densitatea relativa a gazelor d
Ø k - rugozitatea conductelor (k = 0,007 cm pentru conducte din PE
Pentru si
Diametrul conductei proiectate este D = 63 x 5,8 mm (Di = 5,14 cm), PE 80 SDR 11.
à Presiunea reala in P 18
Ø P1- presiunea in punctul de ramificare P22 P1 = 0,996 bar;
Ø Di - diametrul conductei de distributie g.n pres redusa f = 2" (Di = 5,14 mm
De = 63 x 5 cm
P2real = 0,895 bar
à Verificare
Viteza maxima (admisa) a gazelor (calculata in sectiunea aval) in conducte se calculeaza cu formula:
Conform art.5.17, Ord.58-2004, pentru conducte de gaze naturale subterane Vmax = 40 m/s.
Tronson: P 18 - P 20
F Determinarea diametrului conductei de distributie Tronson: P 18 - P 20
Ø Di - diametrul interior al conductei,(cm) f = 2" (Di = 5,14 mm se propune
De = 63 x 5 cm
Ø P1- presiunea initiala P 18 P1 = 0,895 bar;
Ø P2- presiunea finala in P 20 P2 = 0,84 bar - se propune;
Ø Qcs - debitul de calcul: Qcs = 20 m3s/h
Ø L - lungimea tronsonului considerat (km) L = 1,35 km
Ø T - temperatura gazelor T = 288,15K
Ø d - densitatea relativa a gazelor d
Ø k - rugozitatea conductelor (k = 0,007 cm pentru conducte din PE
Pentru si 
Diametrul conductei proiectate este D = 63 x 5,8 mm (Di = 5,14 cm), PE 80 SDR 11.
à Presiunea reala in P 20
Ø P1- presiunea in punctul de ramificare P18 P1 = 0,895 bar;
Ø Di - diametrul conductei de distributie g.n pres redusa f = 2" (Di = 5,14 mm
De = 63 x 5 cm
P2real = 0,757 bar
à Verificare
Viteza maxima (admisa) a gazelor (calculata in sectiunea aval) in conducte se calculeaza cu formula:
Conform art.5.17, Ord.58-2004, pentru conducte de gaze naturale subterane Vmax = 40 m/s.
Tronson: P 22 - P 29
F Determinarea diametrului conductei de distributie Tronson: P 22 - P 29
Ø Di - diametrul interior al conductei,(cm) f = 5" (Di = 10,22 mm se propune
De = 125 x 11,4 cm
Ø P1- presiunea initiala P 22 P1 = 0,987 bar;
Ø P2- presiunea finala in P 29 P2 = 0,95 bar - se propune;
Ø Qcs - debitul de calcul: Qcs = 200 m3s/h
Ø L - lungimea tronsonului considerat (km) L = 0,015 km
Ø T - temperatura gazelor T = 288,15K
Ø d - densitatea relativa a gazelor d
Ø k - rugozitatea conductelor (k = 0,007 cm pentru conducte din PE
Pentru si 
Diametrul conductei proiectate este D = 125 x 11,4 mm (Di = 10,22 cm), PE 80 SDR 11.
à Presiunea reala in P 29
Ø P1- presiunea in punctul de ramificare P22 P1 = 0,987 bar;
Ø Di - diametrul conductei de distributie g.n pres redusa f = 5" (Di = 10,22 mm
De = 125 x 11,4 mm
P2real = 0,894 bar
à Verificare
Viteza maxima (admisa) a gazelor (calculata in sectiunea aval) in conducte se calculeaza cu formula:
Conform art.5.17, Ord.58-2004, pentru conducte de gaze naturale subterane Vmax = 40 m/s.
Tronson: P 29 - P 11
F Determinarea diametrului conductei de distributie Tronson: P 22 - P 29
Ø Di - diametrul interior al conductei,(cm) f = 5" (Di = 10,22 mm se propune
De = 125 x 11,4 cm
Ø P1- presiunea initiala P 22 P1 = 0,894 bar;
Ø P2- presiunea finala in P 29 P2 = 0,85 bar - se propune;
Ø Qcs - debitul de calcul: Qcs = 200 m3s/h
Ø L - lungimea tronsonului considerat (km) L = 0,75 km
Ø T - temperatura gazelor T = 288,15K
Ø d - densitatea relativa a gazelor d
Ø k - rugozitatea conductelor (k = 0,007 cm pentru conducte din PE
Pentru si
Diametrul conductei proiectate este D = 125 x 11,4 mm (Di = 10,22 cm), PE 80 SDR 11.
à Presiunea reala in P 29
Ø P1- presiunea in punctul de ramificare P11 P1 = 0,894 bar;
Ø Di - diametrul conductei de distributie g.n pres redusa f = 5" (Di = 10,22 mm
De = 125 x 11,4 mm
P2real = 0,864 bar
à Verificare
Viteza maxima (admisa) a gazelor (calculata in sectiunea aval) in conducte se calculeaza cu formula:
Conform art.5.17, Ord.58-2004, pentru conducte de gaze naturale subterane Vmax = 40 m/s.
Tronson: P 11 - P 21
F Determinarea diametrului conductei de distributie Tronson: P 11 - P 21
Ø Di - diametrul interior al conductei,(cm) f = 3" (Di = 6,14 mm se propune
De = 75 x 6,8 cm
Ø P1- presiunea initiala P 11 P1 = 0,864 bar;
Ø P2- presiunea finala in P 21 P2 = 0,53 bar - se propune;
Ø Qcs - debitul de calcul: Qcs = 150 m3s/h
Ø L - lungimea tronsonului considerat (km) L = 2 km
Ø T - temperatura gazelor T = 288,15K
Ø d - densitatea relativa a gazelor d
Ø k - rugozitatea conductelor (k = 0,007 cm pentru conducte din PE
Pentru si 
Diametrul conductei proiectate este D = 75 x 6,8 mm (Di = 6,14 cm), PE 80 SDR 11.
à Presiunea reala in P 21
Ø P1- presiunea in punctul de ramificare P11 P1 = 0,864 bar;
Ø Di - diametrul conductei de distributie g.n pres redusa f = 3" (Di = 6,14 mm
De = 75 x 6 mm
P2real = 0,64 bar
à Verificare
Viteza maxima (admisa) a gazelor (calculata in sectiunea aval) in conducte se calculeaza cu formula:
Conform art.5.17, Ord.58-2004, pentru conducte de gaze naturale subterane Vmax = 40 m/s.
CAIET DE SARCINI
Retelele de distributie gaze naturale combustibile din tevi din polietilena
5.1. Lucrari pregatitoare
5.1.1. Analiza planurilor
Consta in studierea traseului conductei de distributie si corelarea acestuia cu traseele celorlalte instalatii si canalizatii ce se afla in zona ( conform avizelor de coexistenta) : instalatii electrice, telefonice, termice, sanitare ( apa-canal).
In scopul recunoasterii si identificarii conditiilr si stabilirii solutiilor de traversari prevazute in proiect se vor face sapaturi de sondare prealabile in zonele cu agromerari de instalatii si canalizatii subterane.
5.1.2. Pregatirea locului de munca si a atelierului de santier
In vederea executiei lucrarilor, seful punctului de lucru si maistrii isi organizeaza un atelier in care sa fie pastrate materiale necesare pentru cateva zile de lucru.
Incaperea va fi uscata, fara igresie, pentru ca materialele din otel sa nu rugineasca.
Atelierul de lucru se amenajeaza de regula intr-o magazie pe terenul prevazut pentru organizarea de santier, in atelier se pastreaza de regula scule, utilaje su echipamente, oserie de piese marunte necesare pentru lucrarile de montaj la retelele de distributie si se dezbraca muncitorii.
In atelier va exista un banc de lucru pentru fiecare ehipa din santier. Acolo unde este posibil atelierele se muta pe masura avansarii lucrarilor , astfel incat sa se afle totdeauna langa locul; de munca al echipelor.
La santirele mari, se por organiza ateliere cu utilaje de mica mecanizare, in care se executa toate operatiile de prelucrare ale materialelor si o parte din cele de montaj, astfel putandu-se executa ansambluri de instaltii transportabile ( tronsoane de conducta , noduri) gata pregatite pentru afi montate.
5.1.3. Extrasul de materiale
Lista cu necesarul de materiale se stabileste de maistrul santierului impreuna cu seful de echipa in urma studierii atente a planurilor de executie a devizului si extrasului de materiale pregatite pentru afi montate.
Ca materiale principale se folosesc:
Teava din polietilena
Robinete cu seratar din politilena pentru gaze naturale
Rasuflaturi pentru spatii verzi si cu capac
Electrozi de sudura
Bitum; impaslitura din fibra de sticla
5.1.4. Scule si dispozitive
Santierul trebuie asigurat de la inceput cu toate utilajele si sculele necesare pentru orice fel de operatii si pentru toate echipele:
Principalele utilaje si scule cu care se doteaza atelierul santierului sunt:
Grup generator pentru masinile de sudura
Unelte de ridicat
Carucior pentru tevi cu diametrul de peste 8 toli
Suporturi cu role
Macara trepied
Chingi
Grinzi de lemn pentru asezarea conductei deasupra santului
Troliu pentru indoit tevi
Racorduri
Chei mecanice si chei reglabie
Dalti pentru fier
Parii de sarma
Ciocane de diverse greutati ( de la 0.2 la 0.5 kg)
Cazane pentru topit bitum
Rulete , surubelnite. Compas, nivele de apa
Foarfece pentru tabla
Unelte de sapat
Generator de acetilena sau tub de acetilena dizolvata
Carucior pentru tubul de oxigen
Tuburi de oxigen
Bidon sau vas de tabla inchis ermatic pentru carbid
Echer de otel
Furtun pentru acetilena
Furtun pentru oxigen
Reducator de oxigen complet
Reducator de acetilena agregat de sudura
Clesti pentru lectrozi
Lansator pe senile ( acolo unde greutatea tevilor impune acest lucru)
5.1.5. Organizarea echipelor de lucru
Ca urmare a studiilor de optimizare facute de cercetare si proiectare si a datelor statistice rezultate din practica, formatia optima pentru executia instalatiior de gaze naturale ar fi :
Un muncitor categoria 4
Un muncitor categoria 2
Un muncitor categoria 1
Aceasta structura nu este obligatorie (impusa ), in functie de situatiile concrete din teren , constructorul putand adopta oricare organizare.
5.1.6. Graficul de executie a lucrarilor pentru retele de distributie gaze naturale
Fazele tehnologice pentru executia lucrarilor sunt:
Trasarea
Desfacerea pavajelor
Executia sapaturilor
Pregatirea patului de pozare
Executia camerelor de vizitare
Imbinarea conductelor pentru formarea tronsoanelor
Efectuarea probelor de casa
Lansarea tronsoanelor de conducta in sant
Imbinarea tronsoanelor de conducta (sudurile la pozitie)
Analiza defectoscopica ( in cazul conductelor din tevi de polietilena)
Montarea rasuflatorilor
Executia umpluturilor
Efectuarea probelor definitive
Intocmirea dosarului definitiv
Receptia lucrarilor si punerea in functiune
5.2. Trasarea lucrarilor
Predarea amplasamentului se va face de catre beneficiar si proiectant pe baza procesului verbal de predare-primire a amplasamentului si a bornelor de reper. La predarea amplasamentului va putea participa si un rerezentant al furnizorului gazelor naturale.
Confirmarea pozitiei retelelor subterane, se va face pe baza de proces-verbal incheiat cu (delegatii unitatilor de exploatare a retelelor din gospodaria subterana existenta in zona .
Materializarea axului conductelor si aprincipalelor constructii si accesorii se va face prin tarusi batuti in pamant ce se vor planta obligatoriu in urmatoarele puncte:
In centrul caminelor
In punctele de intersectie ale traseului cu alte retele
In punctele intersectie, daca este necesarpentru executia cotecta a lucrarilor
Raportarea tarusilor de ax se va face prin tarusi martori amplasati lateral pe directia perpendiculara fata de axul cuonductei, astfel inacat sa nu fie afectati pe durata executiei lucrarilor.
5.3. Desfacerea pavajelor
La sapaturile executate pe strazi pavate se va proceda la desfacerea prealabila a pavajului pe latimea santului plus 15cm de fiecare parte a acestuia corelat cu prevederile normelor pentru protectia muncii in vigoare.
In functie de tipul de imbracaminte , desfacerea strazii se face dupa cum urmeaza:
Desfacerea imbracamintii din asfalt: manual stratul de uzura, iar infrastructura mecanizat cu pikamerul( ciocan pneumatic)
Pentru pavele : manual, cu tarnacopul sau cu ranga; sortarea materialelor din desfacere se va face manual in vederea recuperarii si refolosarii
In functie de profilul strazii si dimensiunile sapaturii in conformitate cu prevederile proiectantului, materialul pavajului se indeparteaza din zona sau se depoziteaza pe o singura parte a transeei, de preferinta pe trotuar pentru a nu se amesteca cu pamantul care se depoziteaza pe celalalt mal.
Materialele rezultate din desfacerea pavajelor vor fi stivuite in figuri regulate si in nici un caz nu vor fi lasate in dezordine pe partea carosabila a strazilor mentinute in explotarea pe durata executiei. Latimea fasiei de teren ocupat nu va depasi 2.5m decat in situatii deosebite si in dreptul caminelor.
5.4. Executia sapaturilor
Lucrarile de sapatura se vor executa pe tronsoane astfel incat santul sa ramana deschis pe timpul minim necesar executiei . saparea si sprijinirea santurilor pentru camin se va face in conformitate cu prevedarile proiectului si ale nprmelor tehnice de protectia muncii in vigoare.
Se interzice modificarea tehnologiei si a dimensiunilor de executie la lucrarile de sapatura a unor conducte , cabluri sau alte instaltii ce nu au fost identificate la trecere, va fi anuntat proiectantul si beneficiarul de dotare pentru a stabili masurile ce se impun pentru ptrotectia si devierea privizorie.
Pamantul excedentar rezultat din sapatura va fi incarcat pe cat posibil direct in mijloc de transport si indepartat din zona. Pamantul ce urmeaza a fi folosit pentru umpluturi se depoziteaza in lungul santului pe o singura parte la o distanta de minimun 50cm de marginea sapaturii.
5.5. Pregatirea patului de pozare
Indiferent de tehnologia de executie aplicata lucrarilor de sapatura pe ultimii 25-30 cm deasupra cotei definitive a fundului santului se vor executa manual numai in momentul pozarii conductelor. In cazul in care terenul sanatos este mai jos decat este prevazut in proiect, sapatura se va executa pana la terenul sanatos.
Pentru diferente de cota mai mici de 50cm , cota proiectata se va realiza prin umplutura cu balast sau nisip in straturi de circa 20cm.
Pentru diferente de cota mai mari solutia se va stabili de la caz la caz de catre proiectant.
Amenajarea santului se va face astfel incat fundul santului sa fie fara denivelari si peretii fara aspiritati pentru a nu detriora conducta ( izolatia in cazul conductelor de polietilena) la coborarea tronsoanelor in sant si pentru a asigura o asezare corespunzatoare a conductei pe fundul santului. La nevoie conditia asezarii continue a conductei de polietilena se va asigura pe pat de nisip.
Inante de pozarea conductelor din polietilena, pe fundul santului se va aseza un strat de nisip compact, cu grosimea de 10 cm.
5.6. Montarea conductei
Nu se admite montarea conductelor care nu corespund prevederilor dimensionale si calitative ale STAS -urilor si normativelo in vigoare. Conductele , inainte de a fi lansate in sant, vor fi imbinate prin sudura n tronsoane de 21-27 m lungime sau in ronsoane cu lungimi mai mari in functie de necesitati , de punctele de intersectie sau de ocolire a unor obstacole intalnite pe traseu.
Punctele de sudura pentru realizarea tronsoanelr vor fi izolate manual, in santier, numai dupa ce s-au efectuat probele de presiune. In timpul executiei se vor respecta masurile de siguranta si cele de tehnica securitatii muncii specifice lucrarilor efectuate.
Deplasarea conductei izolate si coborarea ei in sant se va face cu ajutorul macaralelor pentru montajul conductelor. Conducta va fi suspendata cu chingi cu latimea de cel putin 15 cm care sa nu deterioreze izolatia si sa reziste la greutatea conductei.
Indepartarea chingilor , dupa coborarea conductei in sant trebuie sa se
faca fara deteriorarea invelisului protector al conductei. Este interziza
lansarea conductelor in sant cu ajutorul franghiilor lanturilor
, cablurilor sau a altor mijloace improvizate. Nu se vor
Deplasarea longitudinala va fi facuta in afar asantului cuajutorul macaralelor sau rolelor.
Dupa coborarea tronsoanelor de conducte in sant, se vor executa sudurile la pozitie. Toate aceste suduri vor fi verificate prin gamagrafiere. Se va controla calitatea izolatiei, aspectul si continuitatea , uniformitatea, grosimea si aderenta acesteia la locurile de imbinare a tronsoanelor.
Pe traseul conductei se vor monta rasuflatori deasupra sudurilor de pozitie, la capetele tuburilor de protectie ale conductelor de gaze si la schimparile de directie.
La intersectarea conductelor de distributie a gazelor cu alte instalatii subterane, acestea vor fi protejate in tuburi de protectie.
Inainte de montare , toate armaturile se vor supune probelor de presiune impus prin proiect.
5.7. Executarea umpluturilor
Umplerea santurilor se va face in straturi subtiri cu pamant maruntit si prin compactare dupa fiecare strat. Compactarea pamantului in spatiile de langa conducta se va face astfel incat sa se evite deteriorarea izolatiei. Pamantul va fi asezat de 10-20cm grosime dupa care se va compacta cu maiul de mana. Nu se va astupa santul vara in timpul amiezii, cand conduca este incalzita de razele soarelui.
Pamantul folosit la umplutura trebuie sa fie sfarimitat , curatat de corpuri strain si sa nu fie inghetat.
5.8. Camine pentru robinetele de separare
Executia caminelor se a face conform prevederilor proiectului si respectarea conditiilor si dimensiunilor standardizate.
In interiorul caminului se vor prevedea scari de acces executate din otel beton. Prima treapta fiind pozitionata la maximum 50cm distanta fata de copal.
Capacul din fonta al caminului se va monta deasupra robinetului , iar in cazul mai mutor robinete montate in acelasi camin, deasupra robinetelor care nu se gasesc in dreptulcapacului caminului se prevad capace tip rasuflatoare.
5.9. Receptia retelelor de distributie a gazelor naturale
In vederea receptionarii retelelor de distributie se vor efectua toate incercarile prevazute in normativul I.6.-98 si I.6. PE-2000. Punerea in functiune a oricaror retele de distributie se pot face numai dupa receptionarea ei de catre personalul intreprinderii de furnizare in baza dosarului definitiv.
Receptia tehnica a retelelor se face in baza urmatoarelor incercari:
Incercarea preliminara- se face de unitatea care a executat lucrarea si consta in efectuarea tuturor probelor si remedierilor necesare pentru ca lucrarea sa indeplineasca conditiile pentru covocarea comosiei de receptie
Incercarea de rezistenta si etanseitate - se face de unitatea care a executat lucrarea in prezenta instalatorului autorizat care acondus lucrarea , adelegatului intreprinderii de distributie si a beneficiarului. Daca intreprinderea furnizoare sau beneficiarul considera necesara la receptie si la punerea in functiune pot fi solicitata si prezenta proiectantului.
5.10. Prescriptii tehnice la punerea in functiune
Punerea in functiune a oricarei lucrari de gaz se poate face numai, dupa receptionare conform prevederilor cap.3 "Normativ pentru proiectare si executare a sistemelor de alimentare cu gaze naturale" si dupa incheierea contractului de furnizare a gazului. Inainte de punerea in functiune a retelelor de distributie se face refularea aerului astfel:
La conductele de distributie: prin capatul opus punctului de racordare la conducte in functiune
La bransamente cu posturi de reglare -masurare: prin robinetul de bransament.
5.11. Standarede de rferinta
SR ISO 16/I 1995 - Tevi din materiale termoplastice pentru transportul fluidelor.
Tevi din polietilena (PE). Variatia longitudinala la cald. Metode de incercare, conditie tehnica.
SR ISO 3458-1976
Asamblari intre racorduri si tevi din polietilena (PE) sub presiune. Incercarea de etanseitate la presiune interioara.
SR ISO 3459-1976
Tevi din polietilena sub presiune. Asamblari cu racorduri mecanice. Incercarea de etanseitate la subpresiune interioara si conditii necesare.
6.SR ISO 3501-1976
Asamblari intre fitinguri si tevi din polietilena sub presiune. Incercarea de rezistenta la smulgere.
7. SR ISO 3503-1976
vi din polietilena sub presiune. Asamblari cu racorduri mecanice. Incercarea de etanseitate la subpresiune interioara si conditii necesare.
8. ISO 3663-1976
Tevi si racorduri din polietilena sub presiune, serie metrica. Dimensiunile flanselor.
9. SR ISO 472-1988
Vocabular.
10. ISO 1043-1/1992
Polimeri de baza si caracteristicile lor speciale.
11. ISO 1133/1991
Determinarea fluiditatii (masa si volum MFR, MVR).
12. ISO 13949/1994
Metoda de testare pentru dispersia pigmentului in conducta din polietilena si fitinguri.
13. ISO 11420/1994
Metoda de testare pentru dispersia negrului de fum in conducta din polietilena si fitinguri.
14. SR ISOO 3607/1977
Tevi din polietilena. Tolerante la diametrele exterioare si grosimile de perete.
15. SR ISO 4059/1977
Retele din tevi din polietilena. Pierderi de fluid la imbinarile mecanice. Metode de incercare si conditii tehnice.
16. SR ISO 4065/1977
Tevi din materiale termoplastice. Tabel universal al grosimilor de perete.
17. SR ISO 4437/1987
Retele de tevi din polietilena ingropate pentru distributia de combustibili gazosi. Serie metrica. Conditii tehnice.
18. SR ISO 4440-1/1994
53. ISO/DIS 13477
54. ISO/DIS 13478
55. ISO/DIS 13479
Rezistente de propagare a fisurii in tevile de PE. Metode de incercare.
56. ASTM D 4019
Determinarea continutului de apa.
57. ISO 13953/1995
Imbinari. Determinarea rezistentei la forta de intindere.
58. ISO 13954/1995 Conducte si fitinguri din plastic. Testul de coeziune pentru asmblari prin electrofuziune.
59. ISO 13955/1995
60. ISO 13956/1995
61. A 88-800
62. ISO 10838-1 .
Fitinguri metalice pentru sisteme de conducte din PE cu diametre:
-de < 63 mm;
-de > 63 mm;
-fitinguri termoplastice pana la 63 mm.
63. STRAS 1665-75 Stare normala si volum normal.
64. STRAS 3317-67 Gaze combustibile.
65. STRAS 8281-84 Conducte de gaze naturale. Retele de transport, de distributie si instalatii de utilizare. Prescriptii fundamentale.
66. NFT-20-052 Produse chimice.Principii generale pentru dozajul apei, prin metode Karl Fiocher.
67. NFT-54-065 Conducte din PE pentru retele de distributie gaze. Specificatii si metode de testare.
68. NFT-54-077 Robineti din PE pentru retelele de distributie gaze. Specificatii si metode de testare.
69. NFT-54-078 Racorduri din PE cu capete cepuri pentru retele de distributie a gazelor. Specificatii si metode de incercare.
70. I6-86 Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor si instalatiilor de utilizare gaze naturale.
71. C-56 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente.
72. Norme generale de protectie a muncii, aprobate prin Ordinul ministrului muncii si protectiei sociale nr. 578/DB/5.840 din 20/26 noiembrie 1996.
73. Norme de igiena a localitatilor, aprobate prin Ordinul ministrului sanatatii nr. 623/1973.
74. Norme unice de protectie a muncii pentru activitatea de gospodarie comunala, elaborate de C.P.C.P., aprobate prin Hotararea C.P.C.P. nr. 1 din 30 ianuarie 1981.
75. Norme de protectie a muncii (constructii-montaj) aprobate de M.C. Ind. cu Ordinul nr. 7N/1970.
76. Norme generale de protectie a muncii impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor (Decretul nr. 290/1977).
77. Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului, indicativ P 118.
78. Norme de p.s.i.,pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, indicativ 300.
79. Norme generale de P.S.I., aprobate prin Ordinul nr. 381/1219/M.C./1994 al Ministerului de Interne si al M.L.P.A.T.
CONDITII DE EXECUTIE RETELE DE DISTRIBUTIE GAZE NATURALE PRESIUE REDUSA
1. Lucrarile se vor executa numai sub supravegherea instalatorului autorizat in gaze.
2. Se va acorda o atentie deosebita pentru pastrarea distantelor minime intre conductele de gaze si alte instalatii sau obstacole subterane conf 'Norme tehnice privind proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale' - 2004, art 6.22 distante indicate in tabelul 5) si pentru executarea corecta a montajului conductelor de gaze la intersectia cu alte instalatii si constructii subterane, conform art. 6.33
3. La intersectia cu alte instalatii subterane prevazute sau neprevazute in proiect (necunoscute), conducta de gaze se va monta in tub de protectie, care va depasi in ambele parti limitele instalatiei sau constructiei traversate cu cel putin 0,5 m. La conductele din PE, tuburile de protectiese prevad la capete, la partea superioara cu gauri si rasuflatori, iar capacele se etanseaza pe teava din PE conf 'Norme tehnice privind proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale' - 2004, art 6.35.
4. Imbinarile prin sudura se executa numai de sudori autorizati, pe baza prevederilor din instructiunile ISCIR in vigoare. Sudorii vor marca sudurile executate in conformitate cu prevederile standardelor specifice (6726, 7084/4, 8183, 8299, SR EN 29692) conf 'Norme tehnice privind proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale' - 2004, art 10.15.
5. Materialul tubular utilizat (impus prin proiect - PE 80 SDR 11) va fi insotit de certificatul de calitate al producatorului.precum si de agrementul tehnic conf. prevederilor 'Norme tehnice privind proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale' - 2004, art.9.7.
6. Inainte de inceperea sapaturii beneficiarul investitiei are obligatia sa solicite prezenta pe teren a delegatiilor intreprinderilor detinatoare de instalatii subterane, pentru depistarea acestor instalatii, marcarea zonelor si stabilirea conditiilor de executie in aceasta zona. In cazul in care traseele utilitatilor din avizele primite sunt informative, inainte de inceperea lucrarilor de sapatura se vor executa sondaje pentru depistarea exacta a cablurilor electrice, telefonice, a conductelor de apa, termoficare, canale, pentru evitarea deteriorarii acestora.
Sapaturile se vor executa manual, cu deosebita atentie pentru a nu afecta retelele existente in vecinatate.
Daca se vor intalni cabluri electrice sau telefonice ingropate, in canalizatii sau direct in pamant se va opri imediat lucrul si se vor anunta conducatorul locului de munca si detinatorii de utilitati, pentru acordarea asistentei tehnice in timpul lucrarilor. Se vor consulta si respecta in totalitate prevederile memoriului tehnic. Nu se admit modificari de la prevederile documentatiei, fara avizarea de catre proiectant.
TEHNOLGIA DE EXECUTIE
A SAPATURILR PENTRU MONTAREA CONDUCTELOR DE GAZE NATURALE
Durata de serviciu a retelelor executate din conducte PE este influentata in mod covarsitor de profesionalismul cu care se realizeaza santul si patul de fundare.
In acest sens se pot preciza urmatoarele:
Ø Influenta SDR asupra tensiunilor si deformatiilor se manifesta doar pe timpul realizarii umpluturilor;
Ø Influenta diametrului conductei, a caracteristicilor terenului si a adancimii de pozare asupra tensiunilor, respectiv a deformarilor este neglijabila;
Ø Efectul sarcinilor datorate circulatiei se manifesta doar in cazul adancimilor de pozare mai mici de 1 m;
Ø Calitatea lucrarilor de pozare, materialul si gradul de compactare al patului sunt determinante in privinta tensiunilor si deformatiilor.
Respectarea si impunerea respectarii regulilor de realizare a santului si a patului de fundare trebuie sa se faca tinand cont de cele mentionate mai sus.
Saparea santului
Factori care influenteaza configuratia sectiunii sapaturii sunt:
Ø Caracteristicile terenului (necesitatea sprijinirilor);
Ø Diametrul conductei;
Ø Tehnologia de montaj (montajul, imbinarea conductei la suprafata sau in sant)
Sapaturile pentru montarea conductelor de gaze naturale se vor executa numai, dupa preluarea de catre constructor a amplasamentului, pe baza de proces verbal semnat conform prevederilor din Program/Raport de control a lucrarilor pe santier.
Adncimea minima a santului pentru montajul conductelor subterane din otel si polietilena, masurata de la nivelul terenului pana la generatoarea superioara a conductei este de 0,9 m si, respectiv 0,5 m, la capatul conductei de bransament conf. 'Norme tehnice privind proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale' - 2004, art 10.5
Saparea santurilor se va face cu putin inainte de montarea conductelor. Fundul santului va fi fara, denivelari iar peretii vor fi fara asperitati pentru a nu zgaria conducta la coborarea in sant.
Dimensiunile gropilor pentru sudare in punctele de imbinare a tronsoanelor de conducta se realizeaza astfel:
Ø lungimea = 1,2 m
Ø latimea = latime sant + 0,6 m
Ø adancime = 0,6 m sub partea inferioara a conductei.
Fundul santului va fi fara, denivelari iar peretii vor fi fara asperitati pentru a nu zgaria conducta la coborarea in sant. Fundul santului se acopera cu un strat de nisip de 1015 cm de nisip de granulatie 0 0,8 mm conf. 'Norme tehnice privind proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale' - 2004, art 10.8.
Conductele de polietilena se aseaza serpuit in sant si se acopera cu un strat de minimum 10 cm. Pozarea se realizeaza numai dupa racirea corespunzatoare a imbinarilor sudate. Dupa stratul de nisip acoperirea conducteise efectueaza in straturi subtiri, cu pamant maruntit, prin compactare dupa fiecare strat. Acoperirea conductei (pentru primii 50 cm deasupra conductei) se efectueaza intr-o perioada racoroasa a zilei, pe zone de 2030 m, avansand intr-o singura directie, pe cat posibil, in urcare conf. 'Norme tehnice privind proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale' - 2004, art 10.9.
Pentru protejarea conductelor din PE in timpul unor eventuale lucrari edilitare, se va monta deasupra acestora, pe intreaga lungime la 25 cm de la generatoarea superioara a conductei, o banda de avertizare de culoare galbena din PE (cu marcajul "Gaz metan" ) avand o latime minima de 15 cm, 'Norme tehnice privind proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale' - 2004, art 10.45.
Pentru marcarea traseului conductelor PE se va utiliza un fir metalic insotitor. Firul metalic va fi din cupru cu izolatie corespunzatoare unei tensiuni de strapungerede 5kV, cu sectiunea minima de 0 mm2, monofilar, montat de-a lungul conductei avand rolul de a transmite semnale electrice cu ajutorul carora se poate identifica cu precizie amplasarea conductei si integritatea acesteia. Fiecare imbinare a firului trasor se executa conform tehnologiei elaborata sau aprobata de operatorul de distributie licentiat. conf. 'Norme tehnice privind proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale' - 2004, art 10.44.
In cazul in care nu exista variatii de temperatura a mediului ambiant mai mari de 5ºC intr-o perioada de 8 ore, se poate efectua umplerea santului si pe portiuni mai mari de 30 m.
Nu se vor astupa santurile vara, in timpul amiezii, cand conductele sunt puternic incalzite de razele solare.
Latimea desfacerii pavajelor de beton pe fiecare latura a santului (ld) este in functie de natura acestora:
Ø pentru pavaje din piatra cubica, bolovani, calupuri, ld = 15 cm;
Ø pentru pavaje din asfalt pe pat de beton ld = 5 cm.
Refacerea pavajelor se va realiza numai dupa ce s-a obtinut asigurarea ca umpluturile de pamant au fost bine facute si compactate.
La sfarsitul lucrarilor toate resturile de materiale se vor aduna si transporta la locul de depozitare amenajat in cadrul localitatii.
TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A SUDURII
CAP LA CAP A TEVILOR DIN PE
Pentru retelele ale sistemului de distributie din PE, se vor utiliza urmatoarele categorii de tevi conf. prevederilor 'Norme tehnice privind proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale' - 2004, art.9.7.
Ø tevi din PE cu certificat de calitate emis de producator;
Ø tevi din PE 80 sau Pe 100, SDR 11 (in functie de pres.de regim) - SR ISO 4437 + C1
(tevile din PE au culoarea neagra cu dungi longitudinale galbene sau complet galbene)
La imbinarea prin sudara cap la cap - intre conducte sau intre conducte si fitinguri din PE se folosesc
Ø coturi, teuri, reductii etc. realizate prin procedeul de injectie pentru diametre de 75 mm sau mai mari;
Ø coturi, teuri sau reductii etc., confectionate din bucati de teava sudate cap la cap pentru diametre mai mari de 250 mm.
Fitingurile din PE 80 se utilizeaza numai la conductele din PE 80, iar cele din PE 100 pentru conducte din PE 100.
Scopul sudurii este de a realiza legaturile dintre conductele din PE. Termenul de sudura denumeste complexul de operatii prin care se realizeaza legatura dintre doua conducte din PE prin topirea materialului, pentru a se obtine in final o legatura permanenta a celor doua sectiuni de teava, a unei parti din teava cu un fiting sau intre doua fitinguri.
Criterii generale privind operatia de sudura
Se pot suda doar materialele ce au caracteristici fizico - chimice asemanatoare.
In zona in care trebuie sudata, grosimea materialelor trebuie sa fie egala. Sudura se realizeaza respectand urmatoarele conditii:
Ø suprafata ce trebuie sudata trebuie sa fie protejata de influentele atmosferice (ploaie, vant, zapada) in timpul intregii perioade de executie a sudurii si racirii;
Ø zona de sudura trebuie ferita si de fluxurile de aer din interiorul tevii, de aceea cel putin una din extremitatile conductei trebuie sa fie inchise cu un dop de plastic sau carpe;
Ø temperatura masurata pe conducta trebuie sa fie intre +5ºC si +40ºC:
Ø trebuie evitate orice tensiuni mecanice in conducte in momentul sudurii si racirii;
Ø suprafetele ce trebuie sudate vor fi intotdeauna perfect finisate si curate.
Sudarea cu element incalzitor - Sudura cap - cap
Conditiile impuse pentru realizarea unei imbinari sudate sunt:
Ø prelucrarea capetelor tevilor inainte de sudare, cu incadrarea abaterii de la perpendicularitate in limitele prevazute;
Ø mentinerea temperaturii de sudare in limitele prescrise si cu posibilitatea de masurare, indicare si inregistrare.
Elementele incalzitoare vor fi incalzite numai electric.
Echipamentul de sudare contine urmatoarele elemente:
Ø masina de sudat;
Ø centrala electro - hidraulica;
Ø dispozitivul de prelucrat capetele tevii;
Ø elementul incalzitor cu termostat;
Ø aparatele pentru masurarea presiunii de sudare si a temperaturii;
Ø accesorii ( role de ghidare a tevii, lichide si materialele textile pentru curatirea tevii si a elementului incalzitor etc.).
à Graficul de sudare
Elementele care configureaza graficul de sudare ( presiunea exercitata pe capetele
tevilor si temperatura de sudare ) sunt stabilite de producatorii materiei prime, tevii si de cei ai aparatelor de sudare.
Configuratia graficului de sudare si semnificatia simbolurilor utilizate sunt redate in fi:
Fazele sudarii:
apropierea de elementul incalzitor si preancalzitor;
incalzire;
indepartarea element incalzitor;
apropierea capetelor tevilo si realizarea presiunii de sudare;
sudare;
racire;
T1 - timpul de preancalzire;
P1 - presiunea de contact necesara pentru preancalzire;
Pt - presiunea de compresiune a fortelor axiale ( tragerea tevii si frecarile din aparatul de sudare );
T2 - timpul de incalzire;
P2 - presiunea minima de contact intre tevi si elelmentul incalzitor;
T3 - timpul de indepartare a elementului incalzitor;
T4 - timpul de apropiere a capetelor de teava si de ridicare a presiunii pana la valoarea presiunii de sudare;
T5 - timpul de sudare;
P5 - presiunea de sudare; aceasta presiune, in general, este egala cu P1;
T6 - timpul de racire;
T1 - este timpul in care pe teava aflata in contact cu termoelementul apare o ranforsare a carei dimensiuni este recomandata de fabricantul aparatului de sudare si este circa 1 - 2 mm;
T2,T3,T4,T5,T6,P1,P5 sunt parametri stabiliti de catre producatorul aparatelor de sudare, in functie de caracteristicile fizice si geometrice ale tevii.
à Operatii efectuate la sudarea cap - cap
Succesiunea operatiilor este urmatoarea:
Ø fixarea capetelor tevilor in dispozitivele de prindere ale masinii de sudat;
Ø curatirea si prelucrarea frontala a capetelor tevilor;
Spatiul minim dintre capetele tevilor trebuie sa fie:
Ø 0,3 mm pentru De < 255 mm;
Ø 0,5 mm pentru 225 < De < 400;
Ø 1,0 mm pentru De > 400 mm;
Ø determinarea sarcinii necesare pentru compensarea rezistentei totale de frecare a masinii de sudate si a translatarii tevii si adaugarea valorii acesteia la valoarea masurata a presiunii de sudare;
Ø verificarea suprafetelor de contact ale elementului incalzitor;
Ø verificarea temperaturii elementului incalzitor;
Ø asezarea elementului incalzit intre capetele tevilor;
Ø inchiderea masinii de sudat si aplicarea presiunii de contact de preancalzire (P1+Pt);
Ø reducerea presiunii la valoarea de mentinere a capetelor tevilor pe elementul incalzit ( Pt );
Ø deschiderea masinii de sudat si indepartarea elementului incalzit ( T3 );
Ø apropierea capetelor tevilor si realizarea imbin sudate la presiunea ( P5 + t ), avand durate (T5 );
Ø reducerea pana la zero a presiunii de sudare si racirea imbinarii ( T6 ).
Ø
à Controlul calitatii sudurii
Se executa conform prevederilor impuse de producatorul aparatului de sudare.
Criteriile de verificare vizuala a sudurii:
Ø diametrul suprafetei decontact sa fie cel putin egal cu diametrul tevii;
Ø decalajului intre generaroarele tevilor sudate sa nu depaseasca 5% din grosimea peretelui tevii;
Ø diferenta de latime a celor doua capete ranforsate ale tevilor ( S ) va fi in limitele urmatoare:
S - latimea capatului ranforsat;
B - latimea cordonului de sudura.
teava/teava: S < 0,1 x B
teava/fiting: S < 0,2 x B
fiting/fiting: S < 0,2 x B
TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A SUDURII PRIN ELECTROFUZIUNE A TEVILOR DIN PE
Pentru retelele ale sistemului de distributie din PE, se vor utiliza urmatoarele categorii de tevi conf. prevederilor 'Norme tehnice privind proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale' - 2004, art.9.7.
Ø tevi din PE cu certificat de calitate emis de producator;
Ø tevi din PE 80 sau Pe 100, SDR 11 (in functie de pres.de regim) - SR ISO 4437 + C1
(tevile din PE au culoarea neagra cu dungi longitudinale galbene sau complet galbene)
La imbinarea prin electrofuziune - intre conducte sau intre conducte si fitinguri din PE se folosesc
Ø mufe,coturi, teuri, reductii etc. realizate prin procedeul de injectie pentru diametre cuprinse intre 32 mm si 110 mm. In cazuri speciale se pot utiliza si pentru diametre mai mari cu acordul operatorului licentiat al sistemului de distributie,
Ø mufe,coturi, teuri, reductii etc. realizate prin procedeul de injectie pentru diametre mai mari de 110 mm numai in cazul repararii retelelor.
Fitingurile din PE 80 se utilizeaza numai la conductele din PE 80, iar cele din PE 100 pentru conducte din PE 100.
Suduri prin electrofuziune se utilizeaza, asadar, prin procedeul de injectie pentru diametre cuprinse intre 32 mm si 110 mm .
La sudura prin electrofuziune suprafetele de sudura (exteriorul tevii si interiorul electromufei) se incalzesc la temperatura de sudura, cu ajutorul curentului electric care trece prin firele inglobate, aproape de suprafata interioara a electromufei . Prin incalzirea tevei are loc o dilatare a materialului (precis calculata) care dezvolta presiunea necesara sudurii .
Pentru efectuarea imbinarii se utilizeaza un aparat de sudura special, automat sau manual, la bornele electrofitingului o tensiune si un amperaj pe perioada necesara obtinerii sudurii tinand cont de tipodimensiuni conductei si electrofitingului .
Parametrii sudurii si curentul necesar electromufei sunt controlati si inregistrati de catre aparatul de sudura , care este automat. Valori orientative ai acestor parametri se regasesc in tabelul de mai jos :
|
Diamtrul exterior [ mm ] |
Timp de sudura ( sec ) la o temperatura exterioara de : |
Timp min. de racire [min ] |
|||||||||
|
C |
C |
C |
C |
C | |||||||
|
min |
max |
min |
max |
min |
max |
min |
max |
min |
max |
||
Se poate suda prin electrofuziune doar acelasi tip de materiale. Indicile de fluiditatea al electromufelor este cuprins intre 0,7-1,3 g / 10 min. si permite sudarea cu tevi si fitinguri care au un indice de fluiditate cuprins intre 0,4-1,3 g / 10 min. .
Pe electomufe exista un cod de bare care contine informatiile necesare sudurii .
Unii producatori ofera si o cartela magnetica impreuna cu electromufa , care se intoduce in aparatul de sudura , iar dupa efectuarea sudurii este stearsa , deci se poate folosi doar o singura data .
à Echipamente de sudare
Este compus din:
Ø aparat de sudura;
Ø accesorii pentru curatirea tevii;
Ø dispozitive de citire pentru prindere si pozitionare;
à Parametri de sudare
Sudarea prin electrofuziune este determinata de:
Ø tensiune/intensitate;
Ø timp de sudare:
Ø timp de racire.
à Operatiuni de sudare
Ø curatirea tevii de stratul de oxid in zona ce urmeaza a intra in contact cu mufa sau cu saua electrosudabila;
Ø adancimea de razuire va fi 0,1 mm pentru tevi cu de < 63 mm, respectiv 0,2 pentru tevi cu de > 63 mm;
Ø verificarea lungimii de fixare a tevilor in manson;
Ø alinierea tevilor si mufei in dispozitivul aparatului de sudare;
Ø alimentarea cu energie electrica si sudarea propriu-zisa.
à Controlul imbinarii sudate
Se realizeaza conform instructiunilor furnizorului de aparate de sudare si ale celor de mufe electrosudabile. Se va verifica vizual alinierea pieselor ( teava - mufa ). Eventualele scurgeri de material constatate in urma unor controale vizuale conduc la respingerea ca necorespunzatoare a imbinarii sudate. Metodele nedistructive de verificare a sudurilor conductelor si fitingurilor din PE utilizate pentru transportul gazului metan se utilizeaza pe santier. Prin utilizarea lor sew obtine date calitative privind sudurile efectuate de sudori calificati. Metodele nedistructive sunt diferite in functie de tipul de imbinare sudata. Metoda nedistructiva cea mai simpla si cea mai des utilizata este conpararea cu suduri martor de fiecare tip in parte. La sudura cap la cap se verifica vizual si cu ajutorul aparatelor de masura dimensiunile cordoanelor de sudura. Acestea trebuie sa fie uniforme pe intreaga circumferinta, sa nu prezinte exfolieri fata de teava. Diametru conductei trebuie sa fie mai mic decat diametru minim dintre cele doua cordoane de sudura. Latimea celor doua bavuri care compun cordonul de sudura trebuie sa fie egala, admitandu-se diferente de maxim 10% intre cele doua cordoane. La sudura tip polifuziune se verifica forma, continuitatea si marimea bavurii care apare la imbinarea intre conducta si fiting. Totodata se compara dimensiunile bavurilor de la imbinarile alaturate. Se admit diferente de pana la 10% intre doua imbinari alaturate. Toate aceste verificari nedistructive duc la apreceri relative privind modul de realizare a sudurilor de sudori calificati, fara a confirma calitatea acestora. Este obligatorie verificarea nedistructiva a 25% din imbinarile efectuate prin sudura cu sisteme care sa realizeze fotografii relevante a imbinarilor sudate. Se pot utiliza metode pe baza de selenium - 75 ( Se - 75 ) sau pe baza de ltrasunete.
Verificarile nedistructive vor fi efectuate pe tronsoane de pana la 500 m in trei etape. In prima etapa se verifica 25% din suduri. In cazul in care una din sudurile verificate este defecta se trece la cea de-a doua etapa, in care se repeta verificarea pe alte 25% din sudurile tronsonului respectiv. Daca si in acest caz una din sudurile verificate este defecta se trece la etapa finala, in care se verifica si restul de suduri ale tronsonului.
Metode distructive de utilizare in imbinarea de conducte si fitinguri PE pentru gaz si se efectueaza in cadrul unor institutii si laboratoare autorizate..
Metodele distructive sunt urmatoarele:
Ø verificarea la presiune interioara;
Ø verificarea la tractiune;
Ø verificarea la indoire;
Ø verificarea la rasucire.
Pentru efectuarea lor se obtin date cantitative privind calitatea sudurii si
comportarea acesteia in timp.
PROTECTIA, SIGURANTA SI IGIENA MUNCII
In toate etapele de proiectare si executare a sistemului de alimentare cu gaze naturale, se respecta prevedrile legale referitoare la protectia, siguranta si igena muncii
La executia extinderii si bransamentului din PE gaze naturale, precum si in exploatare se vor avea in vedere urmatoarele acte normative:
1. Norme tehnice privind proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale' - 2004;
2. Legea nr.90/1996 privind protectia muncii;
3. Legea nr.10/1995 privind calitatea in constructii;
4. Instructiuni de lucru si de protectia a muncii specifice activitatii de distributie a gazelor naturale;
5. Norme unice de protectia muncii in foraj-extractie, titei, gaze si transport-distributie gaze;
6. Normele specifice de prevenire si stingere a incendiilor;
7. Norme tehnice de proiectare in realizarea constructiilor privind protectia la actiunea focului P 118;
8. O.G. nr. 60/1997 privind apararea impotriva incendiilor, aprobat cu Legea nr. 212/1997;
9. Norme generale de protectia muncii - 1996;
10.Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte social culturale, agrozootehnice si industriale - P 100.
Normele specifice de securitate a muncii (N.S.S.M.)
'Transportul prin conducte al gazelor naturale";
'Distributia si utilizarea gazelor';
'Lucrari geotehnice de excavatii, fundatii, terasamente, nivelari si consolidari de teren';
'Lucrari de izolatii termice, hidrofuge si protectii anticorozive';
'Lucrul la inaltime';
'Lucrul in spatii inchise';
'Manipularea, transportul prin purtare si cu mijloace mecanizate si depozitarea materialelor'';
'Lucrari de zidarie, montaj prefabricate si finisaje in constructii';
'Lucrari de montaj utilaje tehnologice si constructii metalice';
'Prepararea, transportul, turnarea betoanelor si executarea lucrarilor din beton, beton armat si precomprimat';
'Lucrari de cofraje, schele, cintre si esafodaje'
Lista standardelor de securitatea muncii
C.55 - aparate si instalatii pentru sudare :
STAS 6307/80 - Supape hidraulice de siguranta pentru acetilena. Conditii tehnice generale de calitate.
E. ll - masini, utilaje si instalatii de ridicat:
STAS 10278/87 - Instalatii de ridicat. Limitatoare de sarcina si limitatoare ale momentului de sarcina. Conditii tehnice generale de calitate.
F.47 - Aparate si echipamente pentru medii explozive :
SR EN 50014/95 - Aparatura electrica pentru atmosfere potential explozive. Prescriptii generale.
SR EN 50028/95 - Echipamente electrice pentru atmosfere potential explozive.Incapsulare 'm'.
STAS 9954/1-74 - Instalatii si echipamente electrice in zone cu pericol de explozie datorita gazelor si lichidelor inflamabile. Prescriptii de proiectare si montare.
F.69 - Diverse
STAS l0413/1-84 - Unelte electrice portabile. Conditii tehnice generale de securitate.
R.13 - Masuri de siguranta contra electrocutarii :
STAS 12217/88 - Protectia impotriva electrocutari la utilaje si echipamentele
electrice mobile.
STAS 12604/87 - Protectia impotriva electrocutarii. Prescriptii generale.
U.12 - Simboluri grafice :
STAS 8589/70 - Culori conventionale pentru identificarea conductelor care transporta fluide in instalatii terestre si navale.
Obligatii si raspunderile pentru protectia, siguranta si igiena muncii revin:
conducatorilor locurilor de munca;
personalului de exploatare;
beneficiarilor
Conducatorii locurilor de munca au obligatia ca direct sau prin delegat, sa realizeze conf 'Norme tehnice privind proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale' - 2004, art 14.3::
Ø instruirea personalului la fazele si intervalele stabilite prin legislatie, intocmirea si semnarea cu personalul instruit a documentelor doveditoare;
Ø dotarea cu echipament individual de protectie si de lucru;
Ø acordarea de alimentatie de protectie si a materialelor igienico-sanitare pentru prevenirea unor imbolnaviri profesionale;
Ø verificarea starii utilajelor si sculelor cu care se lucreaza si inlaturarea sau repararea celor care prezinta defectiuni;
Ø masurile organizatorice de protectia, siguranta si igiena muncii, specifice lucrarilor de gaze naturale ca: formarea si componenta echipelor de lucru, anuntarea consumatorilor, inchiderea si deschiderea conductelor, lucrul pe conducte sub presiune, manipularea tuburilor sub presiune, etc.
Principalele masuri obligatorii la executarea extindreilor si bransamentelor de gaze naturale din PE sunt conf 'Norme tehnice privind proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale' - 2004, art 14.7:
Ø transportul tevilor spre santiere se face numai cu autovehicole sau remorci apte pentru aceasta operatiune;
Ø incarcarea si descarcarea tevilor se face cu macaraua sau prin purtare directa, fiind interzisa descarcarea prin cadere sau rostogolire libera
Ø nu este permisa stationarea muncitorilor sub conducte, in fata planurilor inclinate pe care se descarca conducte sau sub vasele cu bitum topit;
Ø in timpul transportului sau manipularii tuburilor de oxigen sau de acetilena se iau toate masurile pentru impiedicarea caderii sau lovirii acestora, fiind interzisa deplasarea prin rostogolire a acestora;
Ø buteliile vor fi purtate de doi muncitori sau deplasate pe carucioare speciale;
Ø nu este permisa asezarea tuburilor de oxigen si acetilena in bataia razelor de soare sau in locuri cu temperaturi ridicate;
Ø manipularea buteliilor cu oxigen se face numai de personal care are mainile, hainele si sculele curate, lipsite de urme de materii grase;
Ø manipularea instalatiilor, a cazanelor, a galetilor cu bitum topit si izolarea cu bitum a conductelor se face numai de personal special instruit, dotat cu echipament de protectie pentru aceste operatiuni;
Ø folosirea generatoarelor de acetilena este permisa numai daca acestea au supapa hidraulica de siguranta in buna stare de functionare, umpluta cu apa la nivelul necesar;
Ø de la inceperea sapaturilor pana la terminarea completa a lucrarilor se utilizeaza semnalizatoare de zi si de noapte, iar unde este cazul circulatia este dirijata de o persoana instruita in acest scop.
Prelucrarea materialelor din PE se executa numai in ateliere bine aerisite, pentru eliminarea noxelor rezultate la efectuarea sudurilor conf 'Norme tehnice privind proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale' - 2004, art 14.6.
In timpul lucrului muncitorii utilizeaza echipament de protectie adecvat pentru a evita contactulcu substantele de curatire a conductelor si fitingurilor utilizate inainte de efectuarea sudurii conf 'Norme tehnice privind proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale' - 2004, art 14.5.
La desfasurarea activitatilor in unitati ale agentilor economici cu norme specifice de protectia muncii, se vor respecta si prevederile din normele respective.
BIBLIOGRAFIE
Gheorghe, G., Distributia si utilizarea gazelor naturale, Editura Tehnica, BUCURESTI, 1972.
Mateescu, Th., Instalati sanitare
si de gaze -curs , Editura "Gh. Asachi",
Mateescu, Th., Instalatii sanitare si de gaze- relatii si normograme de calcul, Editura "Gh. Asachi " , IASI, 1989
Mateescu , Th., Calculul instalatiilor sanitare, apa , canal, gaze, Editura " Gh. Asachi", IASI, 1996
16-98- Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor si instalatiilor de yutilizare a gazelor naturale.
***-Standarde de stat :STAS 715/2-88, STAS 9532/4-74, STAS 500/2-80, STAS 7635/80, STAS 6793, STAS 6664/74, STAS 6606, STAS 8539, STAS 9552, STAS 10138, STAS 10507, STAS 1126/80, STAS 1125/82, STAS 7335/86, STAS 2484/83, STAS 8050/79, STAS 6800/91, STAS 7335.
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 3426
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
Fig. 15 Vana montata in camin
Fig.16 Vana montata ingropat