Lucrari din beton si beton armat

LUCRARI DIN BETON SI BETON ARMAT

1. GENERALITATI

1.1. Obiectul specificatiei.

Specificatiile tehnice cuprinse in acest capitol se refera la conditiile generale care trebuie indeplinite la executia lucrarilor din beton si beton armat.

Sunt cuprinse activitatile de livrare, transport, manipulare, punere in opera a betonului si receptionarea lucrarilor executate.

Specificatiile tehnice pentru armaturile cu care se alcatuiesc elementele din beton armat sunt cuprinse in capitolul 2.

Specificatiile tehnice referitoare la cofrajele utilizate pentru turnarea elementelor din beton si beton armat sunt cuprinse in capitolul

1.2. Concepte de baza.

Toate elementele din beton si beton armat pentru care s-au intocmit prezentele specificatii se executa monolit.

Se considera ca betoanele se prepara in statii de betoane specializate.

Executantul va utiliza betoane gata preparate livrate de la statii proprii de betoane sau de la alte centrale de betoane.

Cu acordul proiectantului, executantul va putea executa in cazuri de exceptie si pentru cantitati mici, pentru lucrari fara mare importanta, betoane preparate in santier. in acest caz se vor respecta toate prevederile normativelor in vigoare privitoare la verificarea conditiilor de preparare, punere in opera si receptie a betoanelor.

1. Elemente de proiectare.

in conformitate cu Normativul C 140 - 86 calitatea betonului este definita prin clasa betonului. Clasa betonului pentru fiecare element de beton sau beton armat in parte este specificata in plansele de executie ale proiectului elaborat. Echivalenta intre clasele si marcile de beton utilizate in cadrul proiectului de executie este urmatoarea:

Calitatea betoanelor puse in opera se va aprecia pe baza concluziilor analizelor efectuate si a rezultatelor aprecierii calitatii betonului consemnate intr-un Proces verbal incheiat intre executant, beneficiar si proiectant.

Executantul este obligat, in laboratorul propriu sau in alte laboratoare specializate, sa faca urmatoarele determinari privind calitatea betonului proaspat:

Daca repetarea primei determinari nu se inscrie in limitele mentionate se vor efectua inca doua determinari. Daca valoarea medie a celor trei determinari nu se inscrie in limitele admise betonul nu se va pune in opera.

Pentru determinarea rezistentei la compresiune se vor face ca medie pe trei serii de trei cuburi urmatoarele incercari pe betonul intarit la 28 zile (pentru informatii orientative se pot face probe la 3 sau 7 zile de la punerea in opera a betonului).

Se poate considera ca este asigurata realizarea clasei de beton prevazute, daca rezistenta evaluata pentru vista de 28 zile, pe baza mediei cuburilor confectionate in cadrul unui schimb si majorate cu 20 % este cel putin egala cu rezistenta betonului prevazut in proiect.

2. STANDARDE DE REFERiNTA

STAS 10107/0-90. Constructii civile si industriale. Calculul si alcatuirea elementelor din beton, beton armat si beton precomprimat.

STAS 7009 - 79 . Tolerante in constructii. Tehnologii.

STAS 8600 - 79 . Tolerante in constructii.

STAS 10265-7 Tolerante in constructii. Calitatea suprafetei.

STAS 10265/1-8 Tolerante in constructii. Suprafata betonului aparent.

STAS 1759 - 80. incercari pe betonul proaspat.

STAS 1275 - 81. incercari pe betonul intarit.

STAS 388 - 80. Ciment Portland.

STAS 1500-78. Ciment cu adaosuri.

STAS 3011-8 Cimenturi hidrotehnice.

STAS 790 - 76. Apa pentru amestecuri la betoane si mortare.

STAS 1767-76. Agregate naturale grele pentru betoane cu lianti minerali.

NORMATiVE DE EXECUTiE.

C 140 - 86. Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat.

C 16 - 8 Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat pe timp friguros.

C 149-87. instructiuni tehnice pentru remedierea defectelor la elementele din beton armat.

C 56 - 8 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente.

C 130 - 78. instructiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor si betoanelor.

C 26 - 8 Normativ pentru incercarea betonului prin metode nedistructive.

C 54 - 81. instructiuni tehnice pentru incercarea betonului cu ajutorul carotelor.

C 117-70. instructiuni tehnice pentru folosirea radiografiei la determinarea defectelor din elementele de beton armat.

P 100 - 92. Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-culturale, agrozootehnice si industriale.

P 100 - 92. Completarea si modificarea capilolelor 11 si 12 aprobat DEMLPAT cu Ordinul 71/R/7.10.1996.

P 85 -82. instructiuni tehnice pentru proiectarea constructiilor cu structura din diafragme de beton.

C 122 -89. instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea lucrarilor de constructii cu beton aparent cu parament natural.

- Normele republicane de protectia muncii, aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii cu Ordinele 34/1975 si 60/1975 si completate cu Ordinele 110/1997 si 39/1977.

- Normele generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor aprobate cu Decretul Consiliului de Stat nr.290/1977.

- Norme provizorii privind proiectarea si realizarea elementelor de constructii NP 22 - 1977.

- Normele de protectia muncii in activitatea de constructii-montaj aprobate de M.C.ind.cu Ordinul 1233 /D/1980.

- Regulamentul privind protectia si igiena muncii aprobat de MLPAT cu Ordinul 9/N/10199

CATEGORII DE LUCRARI

- Prepararea betoanelor

- Operatiuni pregatitoare turnarii betoanelor.

- Turnarea betoanelor.

- Compactarea betoanelor.

- Decofrarea betoanelor.

- Tratarea betoanelor dupa turnare.

MATERiALE Si PRODUSE

1. Cimenturi.

- Ciment Portland (P40, P45, P50, P55)

- Cimenturi cu adaosuri (F 25, M 30, Pa 35)

- Ciment Portland alb (Pa 25, Pa 35).

2. Agregate.

- Nisip cu granulatia 0 - 3 mm

- Pietris si piatra sparta cu granulatie 7 - 15 mm ; 15 - 30 mm.

- Agregate mari pentru betoane cu granulatia 30 - 70 mm.

- Agregate pentru constructii speciale cu granulatia 70 - 150 mm.

Adaosuri.

- Apa pentru prepararea betoanelor.

- Plastifianti (DiSAN - A).

- Superplastifiant (FLUBET).

- Acceleratori de priza (Clorura de calciu).

6. ACCESORII.

6.1. Mijloacele de transport ale betonelor.

- Automalaxoare ; autobasculante

- incarcatoare cu bena.

6.2. Mijloacele de manipulare ale betoanelor.

- Jgheaburi ; burlane ; bene ; tomberoane.

- Boburi ; benzi transportoare ; pompe ; autopompe .

- Macara turn ; alte tipuri de macarale .

7. TRANSPORT, MANIPULARE, DEPOZITARE.

Transportul betoanelor la punctele de lucru se face cu mijloace de transport mecanizate cu ajutorul carora se previne procesul de segregare al betoanelor si scurgerea laptelui de ciment.

Transportul betonului cu tasare mai mare de 5 cm se face cu autoagitatoare, iar a betonului cu tasarea maxima de 5 cm se poate face cu autobasculante cu bene cu respectarea urmatorului timp de transport.

Durata maxima de transport a betoanelor cu autoagitatoare fara utilizarea aditivilor intirzietori de priza (in minute):

Pentru autobasculante aceste durate se reduc cu 15 minute.

8. EXECUTIA LUCRARILOR

8.1. Prepararea betoanelor.

Pentru asigurarea unei calitati corespunzatoare a betoanelor, acestea se vor prepara in unitati specializate prevazute cu dozatoare gravimetrice si cu instalatii de amestecare fortata a componentelor.

Furnizorul de betoane va asigura in mod obligatoriu respectarea retetelor de preparare si va confirma la fiecare transport clasa betoanelor livrate.

Abaterile admisibile la dozarea gravimetrica a materialelor componente ale betoanelor.

8.2. Operatiuni pregatitoare turnarii betoanelor.

inainte de inceperea turnarii betoanelor se va verifica in mod obligatoriu:

- integritatea, stabilitatea si starea de curatire a cofrajelor.

- Gradul de curatire al armaturilor pentru asigurarea adrentei cu masa de beton.

- Respectarea tolerantelor prescrise pentru cofraje si armaturi in vederea:

* asigurarii stratului de beton prescris pentru protejarea armaturilor.

* asigurarii posibilitatilor de turnare si vibrare a betoanelor.

* realizarii tolerantelor finale prescrise pentru elementele care urmeaza

a se turna.

8. Turnarea betoanelor.

Turnarea betonului se realizeaza cu mijloace mecanice cu transport intermitent (macara cu bena, roaba, tomberon, buncar, etc.) sau cu transport continuu (jgheab, pompa de beton stabila, autopompa, pompa de nivel cu brat pliabil, transportor cu banda, etc.) in functie de:

- Mijloacele din dotarea executantului.

- Volumul lucrarilor care urmeaza a fi executate.

- Tehnologia lucrarilor de executie a elementelor din beton si beton armat, prevazuta in proiect.

Pentru punerea in opera a betoanelor la constructii dezvoltate la orizontala si sub cota 0, se vor utiliza autobetoniere cu jgheab, autopompe cu brat pliabil, pompe de beton stationare sau transportoare cu banda.

In cazul constructiilor dezvoltate pe verticala, se pot utiliza autopompe de beton (H_max = 30 m), pompe de beton (H_max = 70 m) sau macarale turn echipate cu bene (H_max = 150 m).

inaltimea de cadere libera a betonului, in scopul evitarii segregarii nu trebuie sa fie mai mare de 3 m, in cazul elementelor cu latime de maximum 1 m, repsectiv mai mare de 1,5 m in celelalte cazuri, inclusiv la elemente de suprafata (placi si fundatii).

Betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3 m se va face prin ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcatuit din tronsoane de forma tronconica) avind capatul inferior situat la maximum 1,5 m de zona care se betoneaza.

Betonul trebuie raspindit uniform in lungul elementului, urmarindu-se realizarea de straturi orizontale de maximum 50 cm inaltime si turnarea noului strat inainte de inceperea prizei betonului din stratul turnat anterior.

Turnarea fundatiilor din beton armat se va face pe un strat de beton de egalizare de 5 cm grosime, in afara de cazurile cind in proiect se cer grosimi mai mari.

Betonarea grinzilor si placilor va incepe dupa 1-2 ore de la turnarea betonului stilpilor sau a peretilor pe care se reazema.

Grinzile si placile se vor turna de regula in acelasi timp.

Betonarea cadrelor se va face dind o deosebita atentie zonelor de la noduri, pentru a se asigura umplerea completa a sectiunii.

Turnarea betonului prin pompare se executa in mod curent cu betoanele din clasele Bc10 - Bc2

Pomparea betoanelor din orice alta clasa se va face numai dupa efectuarea unor incercari preliminare.

Tasarea betonului proaspat nu va depasi 12 cm pentru betoanele fara aditivi sau cu aditivi plastifianti si 18 cm pentru betonul preparat cu aditivi superplastifianti. Continutul partii fine din beton (< 0,2 mm) trebuie sa fie de minimum 350 kg/mc.

inainte de inceperea pomparii betonului, conductele de pompare vor fi amorsate cu lapte de ciment.

Pentru pompe si autopompe de beton, cimentul trebuie sa fie intr-o proportie minima de 150 kg/mc, iar granulatia maxima a agregatelor, sa nu depaseasca 1/3 din diametrul conductei.

in scopul imbunatatirii plasticitatii se adauga plastifianti. Pentru stabilirea tipului de plastifiant se va cere aprobarea proiectantului.

Procesuld e pompare trebuie sa se desfasoare continuu, fara intreruperi care favorizeaza blocarea betonului in conducte.

inaltimea libera de cadere a betonului, va fi de maximum 50 cm, iar grosimea stratului de beton 45 cm.

in masura in care este posibil se vor evita rosturile de lucru prin executia lucrarilor de betonare fara intrerupere pe nivelul respectiv sau intre doua rosturi de dilatare.

Cind rosturile de lucru nu pot fi evitate pozitia lor trebuie stabilita cu acordul proiectantului.

La stilpi rosturile se vor prevedea numai la baza.

La grinzi betonate separat se pot lasa rosturi la 3-5 cm sub nivelul inferior al placii.

La placi rostul de lucru va fi situat intre 1/5 - 1/3 din deschiderea placii.

La plansee cu nervuri, rostul se va putea face la 1/3 - 1/5 din deschiderea nervurilor (betonare in directia nervurilor) sau grinzii principale (betonare perpendiculara pe directia nervurilor).

La bolti si arce se admit rosturi de lucru perpendiculare pe directoare.

La stilpi si grinzi suprafata rosturilor va fi perpendiculara pe axa acestora, iar la placi si pereti perpendiculare pe suprafata.

inainte de turnarea betonului in rosturi, suprafata rostului va fi curatata si spalata cu apa.

8. Compactarea betoanelor.

Pentru ca betonul sa umple complet forma in care este turnat si sa nu ramin a goluri sau pungi de aer, se utilizeaza compactarea mecanica a betonului prin vibrare.

Se vor folosi vibratoare de interior (pervibratoare) , de exterior sau de cofraj si de suprafata (placi, rigle vibrante).

Domeniul frecventelor utilizate pentru vibrare este cuprins intre 3000-12000 vibratii/minut. Vibratiile de frecventa joasa actioneaza asupra granulelor de dimensiuni mari, iar cele de frecventa inalta actioneaza asupra granulelor de dimensiuni mici.

Vibrarea nu se poate aplica decit betoanelor virtoase sau betoanelor semiplastice (cu tasarea conului de maximum 5 cm), cele cu consistenta mai redusa segregind sub actiunea vibrarii.

Durata de vibrare a betonului este intre 5 - 30 secunde.

Distanta intre doua pozitii succesive ale pervibratorului, va fi cuprinsa intre 25 - 50 cm la betoanele virtoase si 50 - 100 cm la betoanele semiplastice.

Betonul se introduce in straturi de 30-50 cm inaltime, iar butelia vibratorului se cufunda cca.15 cm in betonul vibrat anterior.

8.6. Decofrarea betoanelor.

indepartarea cofrajelor se face dupa o durata de timp suficienta ca betonul sa aiba rezistenta necesara pentru a nu se produce deformatii sau fisuri dupa decofrare.

Termenele minime recomandate pentru decofrare sunt prevazute in Normativul C140 -86 (paragraful 6).

Decofrarea fetelor laterale la grinzi, stilpi, pereti, fundatii:

Decofrarea fetelor inferioare cu mentinerea popilor de siguranta.

indepartarea popilor de siguranta.

Decofrarea constructiilor se va face prin slabirea penelor de cofrare.

La constructiile cu placi si cadre sau pereti structurali se va incepe prin decofrarea stilpilor sau a peretilor structurali, apoi se vor decofra placilor si la urma grinzile.

Cofrajele si sustinerile se vor decofra cu atit mai tirziu, cu cit este mai mare raportul intre sarcina care revine elementului imediat dupa decofrare si sarcina totala la care a fost calculat elementul respectiv.

La decofrare se vor lasa popi de siguranta dispusi astfel:

- La grinzi pina la 4 m deschider, un pop la mijloc.

- La grinzi de deschideri mai mari de 4 m, cite un pop la fiecare doi metri interval.

- La placi cu peste 3 metri deschidere, cel putin un pop la mijloc si

cel putin un pop la 12 mp de placa.

Distanta dintre popii de siguranta nu va depasi 6 m. La constructiile etajate, popii de siguranta se vor aseza pe cit posibil unul sub altul.

inalturarea popilor sau a sustinerilor se va face treptat, adoptindu-se o astfel de succesiune a demontarilor, incit sa nu se provoace aparitia de eforturi daunatoare in elementele de constructii.

8.7. Tratarea betonului dupa turnare.

Pe timp uscat si calduros,suprafetele libere ale betonului vor fi stropite de cel putin doua ori pe zi, dupa ce in prealabil se acopera cu rogojini sau cu un strat de rumegus (nisip) de 3-4 cm pentru a mentine umiditatea.

Udarea se va face prin pulverizarea apei, astfel ca betonul sa nu fie spalat inainte de a se intari suficient.

Stropirea betonului se va face cel putin timp de 7 - 14 zile.

Lucrarile de betonare nu se vor incepe daca temperatura exterioara este sub -5⁰C, iar in cazul lucrarilor in curs de executie, betonarile se vor intrerupe, daca temperatura coboara la - 10⁰C, cu tendinta de scadere in continuare.

in cazul executarii lucrarilor in perioada de timp friguros (intervalul 15 noiembrie - 15 martie) se vor lua masuri ca betonul sa se intareasca si sa atinga rezistentele necesare, fara sa sufere din cauza inghetului.

Protejarea betonului pe timp friguros se va realiza prin:

- Conservarea caldurii acumulate prin incalzirea materialelor

componente si pastrarea caldurii exotermice, prin acoperirea

betonului cu materiale termoizolatoare.

- incalzirea betonului cu aer cald, abur sau aparate electrice.

- Turnarea betonului in spatii mari incalzite, realizate in constructii

prin inchideri partiale si folosind pentru rest constructia definitiva

gata executata.

- Utilizarea acceleratorilor de priza.

Curatirea si prelucrarea suprafetelor de beton turnat se executa de obicei inainte de intarirea completa a betonului, utilizindu-se masini de finisat, striat si taiat rosturi de contractie in beton.

9. CONDITII DE PROTECTIAMUNCII.

La executarea lucrarilor cuprinse in acest capitol de specificatii tehnice se vor respecta urmatoarele prescriptii:

- Normele republicane de protectia muncii, aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii cu Ordinele 34/1975 si 60/1975 si completate cu Ordinele 110/1997 si 39/1977.

- Normele generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor aprobate cu Decretul Consiliului de Stat nr.290/1977.

- Norme provizorii privind proiectarea si realizarea elementelor de constructii NP 22 - 1977.

- Normele de protectia muncii in activitatea de constructii-montaj aprobate de M.C.ind.cu Ordinul 1233 /D/1980.

- Regulamentul privind protectia si igiena muncii aprobat de MLPAT cu Ordinul 9/N/101993 (Cap.17, 19, 22, 23, 28).

10. RECEPTIA LUCRARiLOR

10.1. Generalitati

Verificarea calitatii materialelor componente si a betoanelor se va face in conformitate cu prevederile Normativului C 140 -86.

Receptia structurii de rezistenta se face pe intrega constructie si pe parti de constructie, in functie de prevederile Programului de control stabilit de comun acord intre proiectant, beneficiar si executant.

Receptia are la baza examinarea directa efectuata de cei trei factori pe parcursul executiei.

10.2. Toleranta admisibile.

Abaterile limita admisibile pentru elementele din beton si beton armat, in afara cazurilor cind prin proiect se inscriu tolerante speciale, sunt urmatoarele:

Se admit urmatoarele defecte in ceea ce priveste aspectul si integritatea elementelor din beton si beton armat:

- Defecte de suprafata (pori, segregari superficiale sau denivelari locale) avind adincimea de maximum 1 cm, cu suprafata de maximum 400 cm² /defect, totalitatea defectelor de acest tip fiind limitata la cel mult 10 % din suprafata fetei elementului pe care

sunt situate.

- Defecte in stratul de acoperire al armaturilor (stirbituri locale, segregari), avind adincimea pina la armatura cu lungimea de

maxim 5 cm , totalitatea defectelor de acest timp fiind limitata

la maximum 5 % din lungimea muchiei respective.

Defectele admisibile enumerate nu se inscriu in procesul verbal care se intocmeste la examinarea elementelor dupa decofrare. Daca elementele respective nu se tencuiesc, ele vor fi remediate conform Normativului C49-87.

10. Verificari in vederea receptiei.

a. inainte de turnarea betonului.

in scopul evitarii punerii in opera a unui beton necorespunzator, pe betonul proaspat se vor face urmatoarele determinari:

b. Dupa turnarea betonului.

in scopul remedierii operative a unor cazuri necorespunzatoare privind rezistenta la compresiune a betonului la virsta de 28 zile, aceasta se determina ca medie pe fiecare serie de cite trei cuburi la Laboratorul de incercari pentru betoane.

in cazul in care clasa betonului este mai mica decit cea prevazuta in proiect, in termen de 48 ore Laboratorul va comunica rezultatul executantului si furnizorului de betoane.

in vederea receptiei lucrarilor se vor verifica:

- Existenta si continutul Proceselor verbale de receptie calitativa privind: cofrajele, armarea, calitatea betonului.

- Constatarile consemnate in cursul executiei de catre beneficiar si proiectant, de catre Serviciul Tehnic de Verificare al Calitatii

Lucrarilor ale executantului, precum si a altor organe de control

- Confirmarea prin Procese verbale a executarii corecte a masurilor

de remedieri prevazute in diferitele documente examinate.

Se va efectua o verificare directa privind:

- Aspectul elementelor de constructii dupa decofrare.

- Dimensiunile de ansamblu si cotele de nivel.

- Dimensiunile diferitelor elemente in raport cu prevederile proiectului

- Pozitia relativa pe intreaga inaltime a constructiei a elementelor

verticale (stilpi, pereti structurali), si a golurilor.

- incadrarea in abaterile limita admisibile conform cu prevederile

prezentelor specificatii tehnice.

10.4.Remedieri.

Se vor adopta in functie de amploarea si natura defectiunilor, pe baza deciziei proiectantului urmatoarele tipuri de solutii pentru remedieri.

- Rebetonare cu mentinerea armaturilor.

- Chituire.

- Amorsare si completare.

- injectare.

- injectare si placare (consolidare).

De la caz la caz, proiectantul poate prescrie si alte solutii deci cele mentionate.

Chituirea se va face la fisuri in grinzi si stilpi cu deschiderea maxima a fisurii de 0,5 mm. Chituirea se va face cu pasta de ciment cu adaos de poliacetat de vinil (aracet) sau cu chit epoxidic.

Amorsarea se va face cu chit epoxidic sau pasta de ciment cu adaos de poliacetat de vinil, iar completarile se vor face cu mortar epoxidic sau cu mortar si beton de ciment. Solutia cu amorsare si completare se va adopta pentru goluri in sectiune si segregari.

injectarile se vor face cu pasta de ciment, rasina epoxidica sau chit.

Solutia de injectare se va adopta pentru grinzi, stilpi, pereti structurali si buiandrugi cu fisuri cu deschiderea maxima a fisurii de 0,5 - 1 mm.

Solutia cu injectare si placare, se va adopta in situatiile de existenta a unor fisuri cu deschiderea maxima a fisurilor de 1 - 5 mm, la grinzi, stilpi, pereti structurali si buiandrugi. injectarea cu placare se va face cu chit epoxidic armat cu tesatura din fibra de sticla.

10. Documente incheiate la receptie.

La terminarea lucrarilor, receptia finala se va face de o comisie formata din reprezentatul beneficiarului, executant si proiectant.

Rezultatele verificarilor si eventualele remedieri care trebuie executate se vor consemna in registrul de Procese Verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor.

Dupa efectuarea remedierilor se va face verificarea si se va incheia un nou Proces Verbal.

11. MASURATORI SI DECONTARE.

Cantitatile de lucrari se vor stabili in baza geometriei elementelor executate.

Decontarea lucrarilor se face pe baza preturilor unitare stabilite pe articole de deviz. Nu se admit modificari de solutii in ceea ce priveste calitatea betonului utilizat si nici a conditiilor de calitate fata de prevederile din proiect.

Daca in situatii de exceptie din motive intemeiate, executantul solicita modificarea calitatii betonului, a clasei de beton utilizate sau a altor elemente ce se precizeaza in prezentele specificatii tehnice sau in proiect, solicitarea se va face in scris catre proiectant insotita de toate detaliile noi propuse rezultate din modificare, din care sa rezulte ca nu se modifica conditiile stabilite prin proiect si prezentele specificatii.

Executantul va suporta toate cheltuielile prilejuite de reproiectare datorita erorilor de executie si orice costuri rezultate din modificarile de cantitati, calitate sau dimensiuni a elementelor din beton si beton armat.