RELEVEUL

RELEVEUL

In procesul de proiectare si executie a constructiilor. conceptia lucrarilor si, uneori, explicarea lor se realizeaza cu ajutorul schitelor.

Cand sunt intocmite din imaginatie si reprezinta un obiect inexistent sau un detaliu pentru executie, acestea se numesc schite de proiect, iar cand sunt intocmite dupa un obiect existent se numesc relevee.

Dupa schitele de proiect se realizeaza planurile de arhitectura si detaliile pentru executie.

Pentru elaborarea planurilor de arhitectura, proiectantul intocmeste, in prealabil, o serie de schite, tinand seama de suprafetele si volumele necesare scopului functional al constructiei din tema respectiva de proiectare (cladire de locuit, casa de vacante, constructie agricola, etc.) precum si de specificul activitatii stabilite, de natura uti1ajelor sau a mobilierului din fiecare incapere, de spatiile de productie si de circulatie.

Dupa definitivarea schitelor se trece la elaborarea desenului la scara, urmarind ca pentru nivelurile identice si tronsoanele simetrice sa se intocmeasca un singur plan.

Releveul este un desen ce reprezinta un obiect existent, in vederea cunoasterii lui cat mai amanuntite si se intocmeste cand:

¾ trebuie cunoscuta distributia in plan si in spatiu a constructiei
¾ constructia urmeaza sa fie transformata, consolidata sau sa fie extinsa;
¾ constructia a suferit modificari pe parcursu1 executiei si este necesara reactualizarea documentatiei

pentru completarea cartii constructiei: ¾ constructia urmeaza sa fie demolata, fiind necesar un act oficial pentru stabilirea situatiei anterioare demolarii, in vederea verificarii manoperei si a materialelor rezultate din demolare; ¾ constructia trebuie sa fie echipata cu utilaje moderne fiind necesara verificare pe teren a cotelor din proiect.

1 RELEVAREA PLANURILOR

Pentru relevarea planurilor se studiaza cu atentie constructia, alegandu-se pozitia cea mai convenabila fata de planurile de proiectie, dupa care se schiteaza conturul aproximativ al constructiei, cu incaperile respective, cu pozitia golurilor si a altor detalii necesare. Aceasta schita trebuie sa respecte pe cat posibil raporturile reale dintre dimensiuni.

Se trece apoi la masurarea dimensiunilor mai importante din planul constructiei: Lungimea peretilor, latimea si pozitia golurilor de usi si ferestre, pilastri, cosuri de fum sau de ventilatie.

In continuare se masoara scarile, balustradele, parapetele, precum si toate elementele in plan sau elevatie care contribuie la clarificarea lucrarii.

Masurarea se realizeaza cu ruleta sau metru1, care trebuie sa fie bine intinse, pentru a nu rezulta

citiri eronate. La scrierea cotelor pe planul schitat se tine seama de regulile respective de cotare. Profilurile si diversele detalii se reprezinta in plan numai prin dimensiunile lor principale. . Dupa terminarea operatiilor de masurare si cotare se noteaza pentru fiecare incapere datele

caracteristice privind felul pardoselii, a finisajelor peretilor, tipul tamplariei, etc. Aceste informatii se noteaza odata cu efectuarea masuratorilor.

2 RELEVAREA SECTIUNILOR SI FATADELOR

Tinand seama de dimensiunile inscrise in planurile relevate se schiteaza fatadele si sectiunile cele mai importante ale cladirii care se completeaza, apoi, prin inscrierea cotelor masurate in inaltime, necesare determinarii pe verticala a pozitiei fiecarui element reprezentat pe desen.

La masurare se porneste de la planul pardoselii parterului sau de la un plan ales ca reper. Dupa fixarea reperului 0,00 se masoara, tinandu-se cont de acesta, inaltimea parapetelor, a ferestrelor a usilor, variatiile nivelului plafonului, treptele, palierele si toate elementele care apar in elevatie sau sectiune.

Grosimea planseelor dintre etaje se masoara in dreptul unui gol (scara, chepeng, trapa), iar in lipsa acestora, prin exterior, in dreptul a doua goluri suprapuse.

Acoperisu1 este schitat in sectiune, inregistrandu-se prin masurare cotele necesare determinarii pozitiei si dimensiunilor elementelor componente.

Pe releveu1 sectiunilor se noteaza si indicatiile necesare cu privire la planseele intermediare, tavane, structura peretilor, etc. Pentru cunoasterea sistemului de fundare al constructiei se executa sondaje in mai multe puncte, mentionandu-se locurile exacte in care s-au efectuat sapaturi.

Daca anumite elemente nu pot fi masurate acest fapt trebuie consemnat.

Fatadele, cu toate elementele lor se masoara la nivelul parteru1ui, dupa unul din procedeele mentionate, iar la nivelurile superioare fie prin golul ferestrelor fie cu ajutorul teodolitului.

Elementele acoperisului (cosuri, lucarne etc.) se masoara de pe acoperis.

Variatiile nivelului solului se stabilesc fata de cota zero, masurandu-se cota terenului intr-un numar suficient de puncte.

3 RELEVAREA PLANURILOR DE SITUATIE

Cu ajutorul acestor relevee se determina amplasamentul unei constructii pe un teren sau fata de alte constructii. Procedeul folosit este al triunghiurilor nedeformabile si al punctelor fixe de pe teren, sau ridicarea topografica a portiunii respective pe teren.

In functie de scopul urmarit, releveul intocmit se transpune in desen la o scara convenabila.

4 REPREZENTAREA USILOR SI A FERESTRELOR LA EXECUTAREA RELEVEELOR.

Usile si ferestrele sunt montate in goluri lasate in pereti, ale caror dimensiuni rezulta din dimensiunile tamplariei proiectate, la care se adauga jocul de montaj. Ele se deseneaza totdeauna la scara desenului.

Usi1e se reprezinta prin goluri din sectiunea peretelui si figurarea usii deschise. Pe axele usilor se inscriu dimensiunile modulate ale golului, iar dedesubt se inscrie inaltimea lui, masurata de la fata pardoselii finite a nivelului respectiv. In cercul figurat la capatul axei se inscrie indicativul usii extras din tabela de tamplarie.

Ferestrele se reprezinta prin golul din sectiunea peretelui, conturat cu doua linii subtiri, care reprezinta muchiile vazute ale peretelui si una sau doua linii intermediare care reprezinta fereastra propriu-zisa. Pe axele ferestrelor, in exteriorul cladirii, se inscriu dimensiunile modulate ale golului ce trebuie lasat in pereti. In cercul de pe linia axei se inscrie indicativul ferestrei din tabela de tamplarie. Cercurile se figureaza in exteriorul cladirii. Nisele lasate in parapet pentru montarea radiatoarelor se marcheaza cu linii intrerupte.