Elemente

Agentul patogen / daunatorul

Scurta descriere a atacului

ce se

determina

BOLILE CIRESULUI SI VISINULUI

Patarile inelare

(patarea inelara necrotica, patarea inelara clorotica, patarea inelara cloroto necrotica)

Virusul patarilor inelare necrotice    (inclusiv boala lui Stecklenberg) provoaca pete necrotice, brune, cu halou clorotic pe frunzele de cires. Cu timpul petele necrotice se desprind si cad, frunzele ramanand ciuruite neregulat.

Simptomele de ciuruire apar in anii de soc si lipsesc in alti ani, virusul ramanand in stare latenta.

prezenta simptomelor

Rasucirea frunzelor de cires

La ciresii atacati, lastarii au crestere incetinita, iar frunzele sunt grupate in rozete si rasucite in sus. Soiurile: Napoleon, Bing, Sam, Lambert si cele de visin Montmorency si Schattenmorelle, reactioneaza prin rasucirea frunzelor, pete si inele clorotice, inhibarea cresterii, inrosirea mugurilor si aparitia de enatiuni ca la patarea inelara clorotica.

prezenta simptomelor

Ingalbenirea visinului

Boala se manifesta intens la soiurile sensibile de visin (Montmorency) in anii cu veri racoroase. Primele 2-3 frunze de la baza lastarilor se ingalbenesc la inceputul lui iunie si cad. Ingalbenirea cuprinde tot limbul, exceptand nervurile. Caderea frunzelor se succede in valuri pana cand pomii pierd jumatate din frunzis. La temperaturi ridicate simptomele se mascheaza. Visinii infectati au cresterile foarte reduse.

Boala este produsa de Chlorogenus cerasi Hildebrand.

prezenta simptomelor

Ulceratia si ciuruirea bacteriana a frunzelor de samburoase

(Pseudomonas syringae pv. mors prunorum (Wormald) Joung, Dye et Wilkie, (sin. Pseudomonas mors prunorum (Wormald)

Sunt afectate toate organele aeriene ale plantei. Pe frunzele tinere, la inceput apar pete mici, cu nuante de galbui. Petele, cu timpul se maresc, se brunifica evoluand in pete necrotice, circulare, de 2- 3 mm, inconjurate frecvent de o aureola galben-verzui. In conditii favorabile, petele apar si evolueaza in tot timpul perioadei de vegetatie. Asemenea pete necrotice pot apare si pe petiol.

Pe fructe apar pete mici, circulare, cu suprafata rugoasa. Pe lastari si ramuri tinere se dezvolta leziuni bine delimitate, usor cufundate. Frunzele de pe portiunea distala a lastarilor afectati deseori sunt galbui si mai inguste decat cele sanatoase. In general, scoarta din dreptul acestor leziuni crapa evoluand in ulcere. Astfel, de leziuni pot inconjura, in anumite portiuni, ramura sau lastarul, ducand la moartea partii distale. Mugurii afectati mai intai se umfla si apoi se vestejesc; mugurii puternic infectati nu se mai desfac. Coloniile bacteriene sunt asemanatoare cu cele ale bacteriei Ps. syringae, dar mai mici, opace si mai albe.

GA%

Patarea rosietica a frunzelor de cires si visin - Antracnoza frunzelor de cires si visin

(Blumeriella japii (Rehm.) V. Arx. (sin. Coccomyces hiemalis Higg, sin. Higginisia hiemalis (Higg.) Nannf.)

Boala se manifesta frecvent pe frunze, mai rar pe lastari. Acest parazit ataca ciresul, visinul, prunul, malinul, mahalebul si uneori caisul. In luna mai, pe frunzele bazale apar pete mici, de 0,5 - 2 mm diametru, circulare, purpurii sau rosietice, izolate, cu un contur mai mult sau mai putin diferentiat. Petele conflueaza, ocupand in conditii favorabile, tot limbul. Portiunea centrala a petelor se decoloreaza, devenind albicioasa- cenusie.Pe fata inferioara a frunzelor petele sunt mai putin clare, prezinta pernite fine, albicioase - rozii, care cu timpul devin brune.

Acestea sunt acervulii ciupercii, lagarele de conidii si conidofori.

In conditii de atac intens trece pe petiol si pe lastari, cand la suprafata scoartei distrusa de ciuperca, in crapaturi sau in dreptul lenticelelor apar pernite conidifere.

Boala este produsa de ciuperca Blumeriella jaapii (Rehm.) V. Arx. (sin. Coccomyces hiemalis Higg; Higginisia hiemalis (Higg.) Nannf F.C.Cilidrosporium padi - Karst.)

F%

6.

Boala petelor rosii

(Mycosphaerella cerasella Aderh.)

Atacul se manifesta pe frunze sub forma unor pete circulare, de 3 - 6 mm diametru, de culoare bruna, bine delimitate de o margine rosietica. La suprafata petelor se formeaza o pulbere fina, cenusie - galbuie, conidioforii si conidiile ciupercii. Cu timpul tesuturile din dreptul petelor se rup si cad, frunzele aparand perforate.

F%

I%

GA%

DAUNATORII CIRESULUI SI VISINULUI

Musca (viermele) cireselor

(Rhagoletis cerasi L. (sin. Rhagoletis cerasorum Duf., Tripeta cerasi L.)

Pagubele sunt produse de larve, care ataca fructele de cires si visin, consumand pulpa din jurul samburelui. Fructele atacate sunt depreciate calitativ; ele devin moi, putrezesc si cad. Obisnuit soiurile timpurii de cires, sunt neatacate de Rhagoletis cerasi.

F%

Paduchele negru al ciresului

(Myzus cerasi F. (sin. Aphis cerasi F.)

Pagubele sunt produse de paduchii care colonizeaza frunzele si lastarii de cires si visin. Frunzele se rasucesc, se ofilesc si se usuca, influentand negativ procesul de fotosinteza si diferentierea mugurilor de rod.

F%