SALCAMUL

(Robinia pseudacacia)

Sus la munte padurile sunt taiate cu nemiluita; in locul lor ramane stanca goala, neproductiva.

La deal padurile se doboara cu atata lacomie, in cat nu mai cunosti locurile umbrite de alta data. Puhoaiele pun stapanire pe ele, brasdandu-le cu rani vii.

Despre sesuri nu mai vorbesc. Cat poti roti ochii, nu zaresti in multe locuri nici un arbore. Dupa ce s'au ridicat bucatele de pe ogoare, vai si coline par presarate cu cenuse. Doar cumpana vreunei fantani cat mai arunca umbra subtire pe pamant. In Basarabia de sud, e o jale. La fel si in tinuturile de stepa din nordul Moldovei. Sate intregi sunt asezate in campul gol. Se va domoli chestiunea agrara, dar va isbucni aceia a padurilor. Unde se taie, pentru specula ori pentru islaz, la loc nu se inseminteaza aproape nimic. Unde erau o data codri, numai numele lor au ramas in amintirea localnicilor.

Chiar soselele mari, nationale, nu se mai planteaza pe margini cu arbori, care sa inlocuiasca pe cei cazuti de greutatea anilor, pusi de batranii cu un cult vadit superior noua. Soarele de vara bate in plin drumetul ostenit, care nu gaseste umbra nici macar langa o fantana, asa cum era de mult. Chiar daca se pun arborasi, salbatacia trecatorilor ii distrug inainte de a da o creanga noua.

Taierea fara mila a arborilor si neplantarea altora in loc, e una din neprevederile prezentului, care se va razbuna amarnic in viitor. De pe urma unor asemenea greseli, mai de demult, tinuturi intregi din partea muntoasa a Frantei au ramas despopulate, oamenii luandu-si lumea in cap de raul torentelor, cari le pustiisera pamantul.

Si totusi e asa de usor de umbrit chiar locurile cele mai saracacioase si mai insetate din stepele noastre. Scaparea e in salcam. Acest copac la noi e una din binefacerile naturii. Numai fructe bune de mancat nu da, incolo procura de toate.

E un arbore rezistent; se multumeste cu putin, de si svacneste destul de iute si sanatos. In scurta vreme locurile plantate cu salcami nici nu le mai cunosti. Rapele adanci dela Malusteni in Jud. Covurlui, numai nisip, in cativa ani s'au acoperit cu huceaguri dese de salcami, in care se aude cantecul privighetorii. Salcamul nu prea alege. Creste pe Valea Cernei, printre munti, ca si in locurile cu putina ploaie. Are putere destula ca sa-si resfire radacinile pana la ravineala pastrata in adanc. Traeste indelung si puieste lesne. Dintr'un salcam, repede-repede se capata un desis.

Umbra are, caci isi intinde in toate partile ramurile bogate in frunze, compuse din frunzisoare neparechi. La el se vede minunat cat de gresita este parerea, ca plantele n'au miscari proprii. De cum soarele apune, frunzele de salcam isi schimba portul. Frunzisoarele din care sunt compuse, intinse ziua, se lasa in jos, dos la dos. E somnul plantei.

Atat de rezistent e si tine la vieata ca salcia, in cat chiar daca ramane numai trunchiul gros, despuiat de ramuri, din primavara pana in toamna isi face din nou cununa de mladite lungi. Poti sa-i dai orice forma, dupa trebuinta ori dupa gust. De vrei sa impodobesti bulevardele, ii retezi cununa, ca o sfera. In mica mea curte cei cativa salcami au portul plopilor piramidali inalti, mladiosi, cu crengile indreptate'n sus. De vrei sa-l tii pitic, se lasa sa-l tunzi in forma gardurilor vii de Thuia. E ascultator si mladios, ca putini alti arbori. In luna Iunie e ca nins, ciucura de flori bogate, albe, pe niste ciorchini lungi. Florile au forma celor de fasole, cu aripi ca de fluturi, inflorit e numai zumzet de albine. Face concurenta teiului si prin mireasma discreta a florilor, care imbalsameaza atmosfera si prin nectarul din belsug, ascuns in fundul potirului, hrana albinelor si mana stupurilor.

Sadit des, ca gard viu, cu greu e strabatut, caci la baza coditei frunzelor se afla cate doi tepi periculosi, nu atat de lungi ca cei de gladice, dar destul de sdraveni si ascutiti, ca sa-i simta si porcul cu pielea groasa.

Principalul dar insa e lemnul. E tare, vartos; unii sustin ca se poate pune alaturea de lemnul stejarului. E bun de mobile, dar si pentru butuci de roti. E bun insa mai ales de foc, acolo unde tizicul, turte de baliga amestecata cu paie, este singurul combustibil folosit. Daca tai crengile din tinerete si nu i le lasi decat spre varf, salcamul creste inalt, drept si gros ca bradul. Padurile de salcam dintre Satu-Mare si Carei, plantate, tin locul celor de pini din Germania. Trunchiul e minunat pentru stalpi de casa. Ramurile din varf pot folosi ca haragi pentru vie sau ca nuele pentru garduri.

Tot ce trebuie unei gospodarii modeste: lemn de foc, de constructie sau tamplarie, se poate scoate din salcam.

Nici frunzele nu se leapada; hacuite sunt satul paserilor.

Fig. 88. O crenguta inflorita de salcam (K.).

Fig. 89. O padurice de salcami (d. /. Sburlan)

Si lesne ce se mai poate cultiva ! Din samanta de salcam, desi incolteste cam greu, repede se ridica puietul, iar din lastarile salcamului batran si mai repede se poate capata o plantatie in jurul casei. In aceasta privinta bate salcia.

Dunele de nisip sburator, cu salcam se pot tintui locului dupa cum cu salcami se fixeaza terenurile fugitive de pe pantele repezi.

Cand te gandesti ca francezii au transformat Sahara lor din Gasconia, in paduri de pini, care au dat loc chiar unei industrii locale de rasini, indrumandu-se spre aceasta specializare si facultatea tehnica dela Universitatea din Tulusa, te doare inima vazand la noi pustietatea pamanturilor mult mai prielnice pentru plantatiuni.

In jurul satelor s'ar putea crea in cativa ani, fara multa osteneala, padurici intregi de salcami. O claca de cateva zile, toamna, pentru facut gropi, puieti adusi de pe unde se gasesc si paduricea repede se ridica. E minunea ce o poate savarsi organizatia strajeriei, prin nucleele dela sate, ajutate si de premilitari; urmele lor ar ramanea pentru totdeauna.

Aspectul de pustietate ar disparea ca prin farmec, in jurul satelor; cimitirile eroilor n'ar mai fi numai dudau. Fata locurilor s'ar schimba prin salcamul rabdator, nepretentios si ascultator.