ANALIZA STATISTICA A BUGETULUI DE CHELTUIELI ANUALE LA COLEGIUL TEHNIC "TRAIAN VUIA" ORADEA IN PERIOADA 2003-2006

ANALIZA STATISTICA A BUGETULUI DE CHELTUIELI ANUALE LA COLEGIUL TEHNIC "TRAIAN VUIA" ORADEA IN PERIOADA 2003-2006

1. PROIECTUL ANUAL DE VENITURI SI CHELTUIELI (PROIECTUL DE BUGET)

Fiecare institutie de invatamant preuniversitar are obligatia sa-si intocmeasca proiectul de buget propriu [art. din Normele metodologice pentru finantarea invatamantului de stat preuniversitar].

In cazul unei unitati de invatamant preuniversitar de stat arondatǎ unor unitati administrativ teritoriale, centru financiar sau scoala coordonatoare, proiectul de buget se intocmeste de catre conducerea acesteia impreuna cu conducerea institutiei la care este arondata.

Proiectul de buget se fundamenteaza pe:

- finantarea proportionala cu numarul de elevi sau prescolari, pentru cheltuieli de personal, manuale si burse;

- finantarea complementara pentru cheltuieli materiale, servicii, alocatii si pentru cheltuieli de capital.

La fundamentarea indicatorilor din bugetul de venituri si cheltuieli se va avea in vedere ca anul financiar bugetar cuprinde sfarsitul unui an scolar si inceputul anului scolar urmator.

Veniturile extrabugetare (venituri proprii provenite din activitatea de productie, prestari servicii, taxe de la persoane fizice si juridice, venituri din inchirieri de spatii. donatii, sponsorizari si alte venituri realizate din activitatea de invatamant, activitati cultural - educative, ale internatelor si caminelor pentru prescolari si elevi se inscriu in proiectul de venituri si cheltuieli a activitatilor extrabugetare pe surse, potrivit legii.

Cheltuielile pentru activitati extrabugetare se inscriu, de asemenea, in buget pe titluri, articole si aliniate, in functie de continutul acestora, potrivit legii.

Diferenta dintre totalul veniturilor si suma cheltuielilor extrabugetare se foloseste in completare in functie de necesitati, de catre institutia de invatamant preuniversitar la acoperirea altor cheltuieli, in acest scop se efectueaza calcule pentru fiecare categorie de cheltuieli.

Strategia de realizare si gestionare a resurselor financiare extrabugetare se hotaraste in consiliul de administratie, conform legislatiei in vigoare [art. 33 m) din R.O.F.U.I.P.].

Proiectele de buget elaborate si insotite de fundamentarile corespunzatoare se analizeaza in consiliul de administratie [art. 33 1) din R.O.F.U.I.P.]. apoi se prezinta autoritatii administratiei publice locale, in faza de elaborare a proiectului bugetului de stat si proiectelor bugetelor locale astfel:

unitatea de invatamant preuniversitar, care este centru financiar, prezinta bugetul
propriu, cate un buget pentru fiecare din unitatile de invatamant arondate, precum si un
buget centralizat pentru toate unitatile arondate;

unitatea scolara coordonatoare prezinta proiectul de buget propriu si proiectul de
buget pentru fiecare unitate scolara coordonata si un proiect de buget centralizat pentru
toate unitatile scolare pe care le coordoneaza.

Consiliile locale comunica bugetele, aprobate conform legii, unitatilor de invatamant preuniversitar si trezoreriilor la care acestea sunt arondate.

Dupa aprobare, bugetul local reprezinta documentul pe baza caruia se asigura finantarea cheltuielilor in exercitiul financiar.

Prevederi legislative

Potrivit art. 24 din R.O.F.U.I.P., directorul unitatii de invatamant, in calitate de ordonator tertiar de credite, raspunde de:

elaborarea proiectului de buget;

urmarirea modului de incasare a veniturilor;

necesitatea, oportunitatea si legalitatea angajarii si utilizarii creditelor bugetare, in
limita si cu destinatia aprobata prin bugetul propriu;

integritatea bunurilor aflate in administratie;

organizarea si tinerea la zi a contabilitatii si a conturilor de executie bugetara.

Potrivit art. 19 (6) si art. 162 din R.O.F.U.I.P., directorul unitatii de invatamant cu personalitate juridica, ce are compartiment financiar-contabil propriu sau prin care se realizeaza si evidenta contabila sintetica si analitica a altor unitati de invatamant (centre financiare), este de drept directorul acestui compartiment.

In consecinta, directorul unei unitati scolare trebuie sa fie in posesia urmatoarelor competente si capacitati:

competeta juridica, ce presupune capacitatea de cunoastere, interpretare si aplicare a legislatiei generale si specifice la situatiile particulare ale activitatii cotidiene;

competenta economico-fmanciara si administrativ-gospodareasca, vizand capacitatea de a gestiona fondurile materiale si banesti ale institutiei si capacitatea de administrare
si gospodarire a spatiilor, terenurilor, mobilierului si echipamentelor.

Directorul este obligat sa cunoasca modul in care se face finantarea unitatii de invatamant, relatia acestuia cu serviciul de contabilitate propriu sau cu cel de la unitatea administrativ teritoriala ori centrul financiar la care este arondat.

2. CONSIDERENTE DE ANALIZA

Pentru partea de cercetare a acestei lucrari m-am oprit la studierea statistica a elementelor esentiale respectiv a indicatorilor din bugetul de cheltuieli anuale de la Colegiul Tehnic "Traian Vuia" Oradea pe perioada anilor 2003-2006.

Am selectat din indicatorii de buget urmatorii:

- total cheltuieli de personal

cheltuieli totale

salarii de merit

salarii de baza

fond de premii

sporuri pentru conditii de munca

cheltuieli materiale si servicii

contributii pentru constituirea fondului de asigurari sociale de sanatate

posta, telefon, telex, radio, televizor, internet

cheltuieli pentru intretinere si gospodarire

alte materiale si prestari servicii

materiale pentru curatenie

alte obiecte de inventar din mica valoare sau scurta durata

cheltuieli de capital

- burse

- investitii ale institutiilor publice

Din analiza grafica care urmeaza se pot desprinde concluzii clare privind evolutia cheltuielilor la indicatorii enumerati mai sus, concluzii care vor sta la baza intocmirii viitoarelor proiecte de bugete anuale.

Se observa variatii substantiale la anumiti indicatori in anul 2004 atunci cand scoala a fost nominalizata pentru actiuni de nivel national, respectiv cu Olimpiada interdisciplinara tehnica, specializarea electronica si automatizari si in anii 2005-2006 cand au fost contractate lucrǎri de investitii si reparatii.

Mentionez ca nu m-am oprit si la bugetul general de venituri si cheltuieli anuale, considerand ca acest lucru ar necesita o intindere si desfasurare mai ampla, putand constitui ca atare subiect aparte pentru o astfel de lucrare.

3. BUGETELE ANUALE DE CHELTUIELI LA COLEGIUL TEHNIC "TRAIAN VUIA" ORADEA IN PERIOADA 2003-2006

4. ANALIZA STATISTICA GRAFICA A PRINCIPALILOR INDICATORI DIN BUGETUL ANUAL DE CHELTUIELI LA COLEGIUL TEHNIC "TRAIAN VUIA" ORADEA IN PERIOADA 2003-2006

CONCLUZII

Lucrarea de fata incearca sa faca fata unor intrebari ce izvorasc din viata de zi cu zi. La ce este buna educatia? La ce se foloseste ea intr-o tara in care o parte din populatie a inceput sa creada cǎ ceea ce te-a invatat scoala este un balast care te impiedica sa traiesti mai bine.

O piata a muncii bulversata, asa cum este ea in Romania, produce frustrarea personalului calificat, pentru care nu se gasesc oferte pe masura asteptarilor si in acelasi timp creeaza oportunitati pentru ca forta de munca necalificata sa gaseasca slujbe de multe ori mai bine platite.

Proba sinceritatii si a eficientei oricarui sistem educational consta in pretuirea achizitiilor de catre beneficiarii educatiei "a meritat banii si efortul ca sǎ invatam". Masurabilitatea efectelor educatiei este o cautare permanenta, in toate sistemele educationale. Care sunt sistemele de valori, cum este ancorata educatia in spiritualitatea unui popor si calea pe care merge acesta sunt problemele existentiale grave, la care nimeni nu ar incerca sa raspunda cu usurinta. Finantarea invatamantului preuniversitar de stat, ca domeniu de studiu, este confruntat pe de o parte cu dificultatile metodologice si pe de alta parte cu necesitatea de a gasi raspunsuri credibile, bine argumentate, care sa fie utilizate in realizarea deciziilor. " Nu este important ce crezi tu, ci cat esti crezut" - se aplica si in cazul lucrarii de fata, care vrea sa scoata in evidenta rolul important pe care il au in viitorul educatiei managerii de scoli, administratia locala si centrala, si tuturor factorilor interesati de dialogul privind soarta scolii romanesti.

Modernizarea sistemului de finantare a invatamantului preuniversitar de stat este un proces complex, delicat si nu lipsit de riscuri. Este complex si delicat pentru ca vizeaza sustinerea financiara ale unei dintre cele mai vaste domenii ale societatii - invatamantul in care sunt implicati nemijlocit aproape 300.000 de salariati si peste 4.000.000 copii si tineri si pentru ca diversitatea conditiilor in care se desfasoara procesul de instructie si educatie - procesului demografic, potentialul economic si gradul de instructie a familiilor, comunitatilor, potentialul de calificarea cadrelor didactice etc. - este una dintre cele mai importante.

Modernizarea finantarii invatamantului vizeaza descentralizarea deciziilor cu privire la fundamentarea necesarului de fonduri si alocarea resurselor, cresterea autonomiei unitatilor de invatamant si administrativ teritoriale in procesele de fundamentare si executie bugetara si crearea conditiilor ca directorii de scoli sa-si exercite pe deplin atributiile de ordonatori tertiali de credite.

Modernizarea sistemului de finantare mai inseamna crearea unui cadru legislativ coerent si permisiv care sa faca posibila diversificarea surselor de finantare si folosirea lor eficienta, legala si pe deplin controlabila. Modernizarea acestui sistem presupune, intre altele, transferul de responsabilitati privind multiplicarea resurselor de finantare si angajarea cheltuielilor, la nivelul conducerii institutiei de invatamant si participarea nemijlocita a comunitatii locale si a conducerii administratiei locale - primarii si consiliile locale - la efortul de asigurare a bunului mers a procesului de instruire si educatie in scoala. Ea inseamna crearea unui sistem de repartizare echitabila si riguros fundamentata a banilor publici, pe unitati de invatamant si de control atent al folosirii lor. Si, nu in ultimul rand, modernizarea sistemului de finantare presupune cresterea capacitatii de control si de interventie a factorilor de decizie de la nivel local si cel central, pentru corectarea unor erori sau inlaturarea posibilelor disfunctionalitati, in planificarea si executia bugetara.

Modernizarea sistemului de finantare a invatamantului nu este deci un moft al politicienilor sau al pretentiei al nu stiu carui organism international, ci o necesitate stringenta ceruta de noul sistem de organizare sociala si economica in care centralismul si egalitarismul populist sunt inlocuite cu initiativa individuala si comunitara, cu spiritul de competitie loiala si de recunoastere a valorilor.

Ca si in alte domenii, demersurile administrative, legislative si metodologice de modernizare a sistemului de finantare a scolilor au demarat greoi si au evoluat de multe ori contradictoriu, primele semne ale acestui proces fiind vizibil conturat abia in anul 2000.

Dupa spusele specialistilor, viteza sau graba cu care s-a declansat procesul de descentralizare a sistemului de finantare poate fi periculos si daunator daca nu va fi insotit de o analiza atenta a relatiilor din sistem, de o fundamentare riguros stiintifica a masurilor si a formelor prin care se realizeaza descentralizarea si de o pregatire atenta a participantilor la acest proces, directorii de scolii, primarii comunelor si al oraselor, economistii si contabilii din sistem, conducerile inspectoratelor scolare si consiliilor judetene. Pentru ca descentralizarea rapida sa nu genereze dificulati grave ale sistemului sau chiar haos, acest proces va trebui sa se realizeze ordonat cu o suficienta doza de prudenta si un riguros control a principalilor responsabili nationali - Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerul Administratiei Publice Locale si Ministerul Finantelor Publice.

Este de datoria specialistilor si mai ales a foctorilor de raspundere si decizie de a continua eforturile si de a finaliza un lucru inceput, bine gandit si foarte necesar in acest moment de transformare in sistemul educational.

Trebuie subliniat faptul ca intreg procesul de transformare si modernizare a acestei tari, nazuintele fiecarui roman, gandul la o viata mai buna mai infloritoare, mai prospera, mai realista, mai aducatoare de sperante, se pune in oamenii cu profunda calitate decizionala care nu se poate forma nicaieri altundeva decat in scoala.

Scoala este cea care formeaza si cladeste caractere sanatoase, minti limpezi si puternice, oameni drepti, devotati si bine motivati - de aceea ajutati scoala voi toti - profesori, parinti, elevi, factori de raspundere .