AUTOREFERAT ASUPRA LUCRARII "Invatarea centrata pe elev-noi directii in invatamantul traditional

Prin eleborarea acestei lucrari am dobandit noi cunostinte de pedagogie si metodica, dar si competente sociale si de management al clasei.
Conceptul de invatare activa presupune: invatarea centrata pe elev, invatarea prin descoperire, rezolvarea problemelor, invatarea in grupuri mici, invatarea in colaborare, invatarea prin experiment, lucrul la proiecte, invatarea asistata de calculator. La acest stagiu am invatat multe metode de actiune si exercitii pentru imbunatatirea motivatiei si calitatii in situatiile de invatare:
o Ice Breaking
o Metode de actiune si exercitii pentru formarea grupului
o Metode de actiune si exercitii pentru intarirea coeziunii grupului
o Metode de actiune si exercitii pentru educatia pentru sanatate
o Metode de actiune si exercitii pentru feedback pozitiv
o Metode de actiune si exercitii pentru imbunatatirea atmosferei generale
Metodele de actiune constituie o abordare a procesului de invatare individuala si colectiva care genereaza o forma puternica de implicare si intelegerea faptului ca invatarea rezulta din experienta participantilor. Fiinta umana are, genetic, o "foame de actiune". Metodele de actiune servesc aceasta nevoie si, in acelasi timp, promoveaza formarea unor grupe bune si a unei bune atmosfere de grup. Intr-un grup bun, cooperativ, exista deschidere, dialog, participare, siguranta, distractie fara a ridiculiza pe cineva, iar metodele de actiune au ca scop promovarea acestor elemente. Exercitiile din aceasta categorie ajuta la cunoasterea participantilor, inlatura tensiunile, agresiunea, destind atmosfera, ajuta la exprimarea emotiilor, dezvolta calitatile pozitive, dau posibilitatea participarii tuturor membrilor grupului, conduc la aflarea de lucruri noi, dezvolta simturile, intaresc increderea in sine, imbunatatesc cunostintele si deprinderile, inclusiv cele sociale, ajuta la descoperirea propriilor aptitudini si talente. Aceste metode si tehnici vor imbogati procesul de predare - invatare si vor imbunatati climatul general. Elevii mei vor putea lucra mai eficient si vor intelege mai bine conceptele dificile , fenomenele din natura si aplicatiile stiintei in viata de zi cu zi. Elevii vor invata sa asculte si sa respecte opinia celorlalti, sa fie mai toleranti, sa lucreze independent si autonom, sa fie mai increzatori in fortele proprii, sa lucreze in echipa, sa-si dezvolte deprinderile sociale si de comunicare, vor invata sa fie mai responsabili, vor intelege ca este foarte important sa cunoasca o limba straina si sa aiba cultura generala solida pentru a putea participa la proiecte comune cu elevi din alte tari. Astfel isi vor dezvolta o constiinta europeana si vor avea mai multe sanse sa devina adulti responsabili ai unei Europe unite.

IN INVATAREA CENTRATA PE ELEV

Avand in vedere ca invatamantul actual este centrat pe elev, ca actualitatea si problemele vietii au un impact tot mai mare asupra activitatii educative din diversele institutii de invatamant, scoala reprezinta, la modul general un mediu deschis, in cadrul caruia se instaureaza relatii de tip democratic intre dascali si elevi si unde rolul elevului a devenit din ce in ce mai important, in sensul deplasarii accentului dinspre cadrul didactic inspre elev in cadrul procesului instructiv.

Invatarea centrata pe elev impune respectarea particularitatilor individuale ale elevilor, iar activitatea de la clasa nu se mai desfasoara intr-un mod standardizat. Elevul se transforma dintr-un receptor pasiv intr-un colaborator activ, iar invatatorul nu are rolul de a transmite, ci si pe acela de a forma, tinand cont de tot bagajul personal al elevului: ereditate, experienta de viata, dezvoltare intelectuala, perspective, interese.

Metodele centrate pe elev il ajuta la pregatirea individului atat pentru o tranzitie mai usoara spre locul de munca, cat si spre invatarea continua.

Uneori consideram educatia ca o activitate in care continuitatea e mai importanta decat schimbarea. Devine insa evident ca traim intr-un mediu a carui miscare este nu numai rapida ci si imprevizibila, chiar ambigua. Nu mai stim daca ceea ce ni se intampla este "bine" sau "rau". Cu cat mediul este mai instabil si mai complex, cu atat creste gradul de incertitudine.

Datorita progresului tehnologic si accesului sporit la cunoastere si la resurse ne putem propune si realiza schimbari la care, cu catva timp in urma nici nu ne puteam gandi.

Trebuie, deci, sa ne modificam modul in care gandim prezentul si viitorul educatiei pe care il dam generatiei urmatoare avand in vedere aceste aspecte. Nu ne mai putem permite o unitate scolara "muzeu", orientata spre trecut, care pune accent pe cunostinte, ci avem nevoie de o scoala ce-i pregateste pe copii pentru viitor, punand accent pe competentele sociale si de comunicare.

E bine ca educatorul sa modeleze tipul de personalitate necesar societatii cunoasterii, personalitate caracterizata prin noi dimensiuni: gandire critica, creativa, capacitate de comunicare si cooperare, abilitati de relationare si lucru in echipa, atitudini pozitive si adaptabilitate, responsabilitate si implicare.

Un invatamant modern, bine conceput permite initiativa, spontaneitatea si creativitatea copiilor, dar si dirijarea, indrumarea lor, rolul educatoarei capatand noi valente, depasind optica traditionala prin care era un furnizor de informatii.

In organizarea unui invatamant centrat pe copil, educatoarea devine un coparticipant alaturi de prescolari la activitatile desfasurate. Ea insoteste si incadreaza copilul pe drumul spre cunoastere.

Utilizarea metodelor interactive de predare - invatare in activitatea didactica contribuie la imbunatatirea calitatii procesului instructiv - educativ, avand un caracter activ - participativ si o reala valoare activ - formativa asupra personalitatii copilului. Acest fapt mi s-a confirmat in momentul in care am inceput sa utilizez mai frecvent unele metode activ - participative care au fost foarte indragite si de copii.

Ma voi referi doar la cateva: metoda palariilor ganditoare, metoda R.A.I.si metoda Stiu-Vreau sa stiu-Am invatat.

Metoda palariilor ganditoare:

Este o tehnica interactiva, de stimulare a creativitatii participantilor, care se bazeaza pe interpretarea de roluri in functie de palaria aleasa. Sunt sase palarii ganditoare, fiecare avand cate o culoare: alb, rosu, galben, verde, albastru si negru. Membrii grupului isi aleg palariile si vor interpreta astfel rolul precis, asa cum considera mai bine. Rolurile se pot inversa, participantii sunt liberi sa spuna ce gandesc, dar sa fie in acord cu rolul pe care il joaca. Cum trebuie sa se comporte cel care "poarta" una din cele sase palarii ganditoare:

Palaria alba: cel ce o poarta trebuie sa-si imagineze un computer care ofera informatii si imagini atunci cand acestea i se cer. Calculatorul este neutru si obiectiv. Nu ofera interpretari si opinii. Cand "poarta" palaria alba, ganditorul trebuie sa imita computerul, sa se concentreze strict pe problema discutata, in mod obiectiv si sa relateze exact datele. Ganditorul palariei albe este disciplinat si direct. Albul (absenta culorii) indica neutralitatea.

Palaria rosie: purtand aceasta palarie, ganditorul poate sa spuna: "Asa simt eu in legatura cu.". Aceasta palarie legitimeaza emotiile si sentimentele ca parte integranta a gandirii. Ea face posibila vizualizarea, exprimarea lor. Palaria rosie permite ganditorului sa exploreze sentimentele celorlalti participanti la discutie, intrebandu-i care este parerea lor "din perspectiva palariei rosii", adica din punct de vedere emotional si afectiv. Cel ce priveste din aceasta perspectiva nu trebuie sa-si justifice sentimentele si nici sa gaseasca explicatii logice pentru acestea.

Palaria neagra: este palaria avertisment, concentrata in special pe aprecierea negativa a lucrurilor. Ganditorul palariei negre puncteaza ce este rau, incorect si care sunt erorile. Explica ce nu se potriveste si de ce ceva nu merge; care sunt riscurile, pericolele, greselile demersurilor propuse. Nu este o argumentare, ci o incercare obiectiva de a evidentia elementele negative. Se pot folosi formulari negative de genul: "dar daca nu se potriveste cu.", "nu numai ca nu merge, dar nici nu .".

Palaria galbena: este simbolul gandirii pozitive si constructive, al optimismului. Se concentreaza asupra aprecierilor pozitive, asa cum pentru palaria neagra erau specifice celor negative. Exprima speranta, are in vedere beneficiile, valoarea informatiilor si a faptelor date. Ganditorul palariei galbene lupta pentru a gasi suporturi logice si practice pentru aceste beneficii si valori. Ofera sugestii, propuneri concrete si clare. Cere un efort de gandire mai mare. Beneficiile nu sunt sesizate totdeauna rapid si trebuie cautate. Ideile creative oferite sub palaria verde pot constitui material de studiu sub palaria galbena. Nu se refera la crearea de noi idei sau solutii, acestea fiind domeniul palariei verzi.

Palaria verde: simbolizeaza gandirea creativa. Verdele exprima fertilitatea, renasterea, valoarea semintelor. Cautarea alternativelor este aspectul fundamental al gandirii sub palaria verde. Este folosita pentru a ajunge la noi concepte si noi perceptii, noi variante, noi posibilitati. Gandirea laterala este specifica acestui tip de palarie. Cere un efort de creatie.

Palaria albastra: este palaria responsabila cu controlul demersurilor desfasurate. E gandirea nevoita sa exploreze subiectul. Palaria albastra este dirijorul orchestrei si cere ajutorul celorlalte palarii. Ganditorul palariei albastre defineste problema si conduce intrebarile, reconcentreaza informatiile pe parcursul activitatii si formuleaza ideile principale si concluziile la sfarsit. Monitorizeaza jocul si are in vedere respectarea regulilor. Rezolva conflictele si insista pe construirea demersului gandirii. Intervine din cand in cand si de asemenea la sfarsit. Poate sa atraga atentia celorlalte palarii, dar prin simple interjectii. Chiar daca are rolul conducator, este permis oricarei palarii sa-i adreseze comentarii si sugestii.

In concluzie, culoarea palariei este cea care defineste rolul. Astfel:

Palaria alba

ofera o privire obiectiva asupra informatiilor

este neutra

e concentrata pe fapte obiective si imagini clare

sta sub semnul gandirii obiective

Palaria rosie

da frau liber imaginatiei si sentimentelor

ofera o perspectiva emotionala asupra evenimentelor

poate insemna si supararea sau furia

descatuseaza starile afective

Palaria neagra

exprima prudenta, grija, avertisment, judecata

ofera o perspectiva intunecoasa, trista, sumbra asupra situatiei in discutie

este perspectiva gandirii negative, pesimiste

Palaria galbena

ofera o perspectiva pozitiva si constructiva asupra situatiei

simbolizeaza lumina soarelui, stralucirea, optimismul

este gandirea optimista, constructiva, pe un fundament logic

Palaria verde

exprima ideile noi, stimuland gandirea creativa

este verdele proaspat al ierbii, al vegetatiei, al abundentei

este simbolul fertilitatii, al productiei de idei noi, inovatoare

Palaria albastra

exprima controlul procesului de gandire

este culoarea cerului, care e deasupra tuturor, atotvazator si a tot cunoscator

supravegheaza si dirijeaza bunul mers al activitatii

este preocupata de a controla si de a organiza

In cadrul activitatii de povestire cu inceput dat   am impartit cele sase palarii ganditoare copiilor si le-am explicat rolul lor: palaria alba - informeaza, palaria verde - are idei noi, palaria albastra - clarifica, concluzioneaza, palaria galbena - aduce beneficii, palaria rosie - spune ce simte, palaria neagra - identifica greselile, poate fi negativista.

Copiii grupei pregatitoare pe care o conduc si-au amintit destul de vag povestea aceasta pe care le-am spus-o anul trecut scolar. Oricum, inceputul povestii era cel stiut anterior: "Ciripel e un vrabioi rotofei, zburlit si lacom. Cat e ziua de mare, stolul de vrabii in care traieste Ciripel, se imprastie pe drum, prin ograzi, dupa hrana. Cum afla una dintre vrabii ceva de mancare, odata striga cirip, cirip! veniti, frati si surioare, c-am gasit mancare! Vrabiile vin si ciugulesc cu placere.

E grea iarna pentru vrabii, mai ales daca e frig si nu gasesc mancare. Dupa ce au stat putin la taifas, vrabiile s-au hotarat sa plece dupa mancare.

Ciripel s-a inaltat si el cu stolul, iar cand s-a imprastiat in vazduh dupa hrana, si-a rotit ochisorii ca bobitele de ienupar si capsorul ca o corcodusa si . ce credeti c-a vazut?"

Din acest moment, fiecare echipa s-a pregatit sa continue povestea, in functie de palaria purtata de colegul echipei.

Astfel, Denisa C. , ce purta palaria alba a relatat: "Ciripel a vazut pe o masa din balcon faina de malai. El a mancat-o pe toata pentru ca era tare flamand. Dupa ce a mancat, a ramas putin pe ganduri."

Beatrice V., purtatoarea palariei rosii spune: "Eu simt ca Ciripel o sa pateasca ceva pentru ca nu-si cheama si prietenii. Mai simt ca Ciripel va fi mancat de o pisica."

Ana Maria E., cu palaria galbena, relateaza: "Eu cred ca Ciripel a zburat spre soare si l-a vazut o pasare. El zboara repede spre stolul lui sa nu-l prinda nici o pasare."

Robert N., care a dorit de la inceput sa poarte palaria neagra, a spus: "Ciripel era lacom si egoist, n-a chemat pe nimeni sa manance cu el. Dar a venit o cioara mare si neagra sa-l manance pe el. Nu-i nimic ca o sa-l chem eu pe tata sa-i impuste pe amandoi."

Elena, purtatoarea palariei verzi, a spus, zambind: "Nu vreau sa moara Ciripel. El a vrut sa-si cheme prietenii, dar s-a gandit ca nu i-ar ajunge faina. Nu i-a chemat in prima zi, dar cand a vazut ca pasarile sunt tot flamande, le-a chemat."

Marius, cu palaria albastra, a povestit: "Ciripel a mancat malaiul de pe masa, s-a dus apoi la prietenii lui si nu a recunoscut ca a gasit mancare. Dupa cateva zile prietenii l-au vazut ca e tot mai gras si l-au urmarit. L-au vazut cum mananca singur si o vrabie l-a certat si i-a spus ca e o rusine pentru stol si sa ramana singur."

Pentru ca le-a placut aceasta abordare a povestii si au dorit s-o repetam, in alta zi le-am pus palariile ganditoare copiilor care au dorit sa spuna o poveste asemanatoare cu Scufita - Rosie. Iata ce au povestit:

Palaria alba (Cristina B.). A fost odata o fetita pe care a trimis-o mama ei dupa flori. In drumul spre florarie s-a oprit cu cineva de vorba.

Palaria neagra (Alin G.). Fetita nu o cunostea pe tanti aceea cu care vorbea si s-a dus cu ea pentru ca i-a promis o ciocolata. Dar tanti a rapit-o si a dus-o la casa ei si a inchis-o acolo.

Palaria rosie (Denisa R.). Fetita a inceput sa planga. Ii parea rau ca a avut incredere in femeia aceea pe care nu o cunostea.

Palaria galbena (Alina B.). Cineva din casa aceea a auzit-o pe fetita cum plangea si a venit s-o salveze.

Palaria verde (Alex C.). Dupa ce a scapat, fata s-a bucurat si a plecat spre florarie, dar s-a intalni cu o vecina care a zis ca merge cu ea la florarie.

Palaria albastra (Sergiu N.). Vecina fetitei a stat cu ea pana a cumparat flori si apoi au mers amandoua acasa si fetita s-a bucurat ca nu era singura si a reusit sa-i aduca mamei flori.

Metoda R.A.I.:

Are la baza stimularea si dezvoltarea capacitatilor copiilor de a comunica, prin intrebari si raspunsuri, ceea ce tocmai au invatat. Denumirea provine de la initialele cuvintelor RASPUNDE-ARUNCA-INTEROGHEAZA si se desfasoara astfel: la sfarsitul unei activitati, educatoarea impreuna cu prescolarii, investigheaza rezultatele obtinute in urma invatarii, printr-un joc de aruncare a unei mingi mici si usoare de la un copil la altul. Cel care arunca mingea trebuie sa puna o intrebare din activitatea desfasurata celui care o prinde. Cel care prinde mingea raspunde la intrebare si apoi arunca mai departe altui coleg, punand o noua intrebare. Evident interogatorul trebuie sa cunoasca si raspunsul intrebarii adresate. Copilul care nu cunoaste raspunsul iese din joc, iar raspunsul va veni din partea celui care a pus intrebarea. Acesta are ocazia de a arunca inca o data mingea si, deci, de a mai pune o intrebare. In cazul in care cel care interogheaza este descoperit ca nu cunoaste raspunsul la propria intrebare, este scos din joc, in favoarea celui caruia i-a adresat intrebarea. Eliminarea celor care nu au raspuns corect sau a celor care nu au dat nici un raspuns, conduce treptat la ramanere in grup a celor mai bine pregatiti.

Metoda R.A.I. :

poate fi folosita la sfarsitul activitatii, pe parcursul ei sau la inceputul ei (in scopul descoperirii de catre educatoare a eventualelor lacune in cunostintele copiilor si a reactualizarii lor).

e o metoda de a realiza un feedback rapid, intr-un mod placut, energizant si mai putin stresant decat metodele clasice de evaluare.

se desfasoara in scopuri constatativ - ameliorative si nu in vederea sanctionarii

permite reactualizarea si fixarea cunostintelor dintr-un domeniu, pe o tema data

imbina cooperarea cu competitia

exerseaza abilitatile de comunicare interpersonala, capacitatile de a formula intrebari si de a gasi cel mai potrivit raspuns

incurajeaza chiar si pe cei mai timizi copii pentru ca sunt antrenati in acest joc cu mingea si astfel ei comunica cu usurinta si participa cu placere la activitate

Exista un oarecare suspans care intretine interesul pentru metoda R.A.I.. Tensiunea este data de faptul ca nu sti la ce intrebari sa te astepti din partea colegilor si din faptul ca nu sti daca mingea iti va fi adresata sau nu. Aceasta metoda este un exercitiu de promptitudine, atentia participantilor trebuind sa ramana permanent treaza si distributiva.

Metoda R.A.I. poate fi organizata cu toata grupa sau pe grupe mici, fiecare detinand cate o minge. Membrii grupurilor se autoelimina treptat, ramanand cel mai bun din grup. Acesta intra in finala castigatorilor de la celelalte grupe, jocul desfasurandu-se pana la ramanerea in cursa a celui mai bine pregatit. Dezavantajul va fi acela ca mai multe mingi ar crea dezordine, mingea unui grup care ar cadea, a distrage atentia celorlalte grupuri.

Educatoarea supravegheaza desfasurarea jocului si in final lamureste problemele la care nu s-au gasit solutii.

Metoda R.A.I. poate fi folosita si pentru verificarea cunostintelor pe care copiii si le-au dobandit independent. Accentul se pune pe ceea ce s-a invatat si pe ceea ce se invata in continuare prin intermediul crearii de intrebari si de raspunsuri.

Iata ce intrebari si-au adresat copiii grupei pregatitoare cand am folosit aceasta metoda:

Care sunt lunile anului?

Cate anotimpuri are anul?

Care sunt cele patru anotimpuri?

Cate luni are fiecare anotimp?

Cate luni sunt intr-un an?

Ce se intampla cu timpul primavara?

Cu zapada ce se intampla?

De ce se topeste zapada?

Ce stii de aparitia ghiocelului?

Ce se intampla cu pomii?

Ce flori infloresc primavara?

Ce munci se efectueaza in parcuri?

Ce fac oamenii pe camp?

Ce fac oamenii in gradini?

Cine se intoarce din tarile calde?

Cum ne imbracam?

Ce sarbatorim la 1 martie?

Ce sarbatorim la 8 martie?

Ce sarbatoare religioasa este primavara?

Metoda "Stiu/Vreau sa stiu/Am invatat" reprezinta o modalitate de lucru prin care se urmareste constientizarea de catre copii a ceea ce stiu sau cred ca stiu referitor la o anumita problematica, precum si a ceea ce nu stiu si ar dori sa invete.

In etapa de evocare li se cere copiilor sa spuna, in mod individual sau in grup, ideile pe care le au vizavi de problematica discutata, idei pe care educatoarea le consemneaza la rubrica "Stiu", iar ceea ce doresc sa afle la rubrica "Vreau sa stiu". In continuare se studiaza o tema, se realizeaza o investigatie etc. dobandindu-se cunostinte noi, pe care, in etapa de realizare a sensului, educatoarea le consemneaza la rubrica "Am invatat ".

Este o metoda eficienta in contextul activitatilor didactice, pe care eu am folosit-o in reactualizarea cunostintelor despre unele meserii.

Pot sustine cu convingere ca primii beneficiari ai folosirii acestei metode sunt copiii deoarece, asa cum spune ,,crezul instruirii active,,

Ce aud-uit.

Ce aud si vad-imi amintesc putin.

Ce aud, vad si intreb sau discut cu cineva-incep sa inteleg.

Ce aud, vad, discut si fac-imi insusesc si deprind.

Ce predau altcuiva-invat.

CEEA CE PUN IN PRACTICA MA TRANSFORMA.

Intocmit, educatoare: Birloncea Elisabeta

PROIECT DIDACTIC

Propunator:Pop (Ciociu ) Laura Carmen

An 3 ID-Psihologie Centrul Teritorial Baia Mare

CLASA: a X-a

OBIECTUL: Psihologie

SUBIECTUL: descrierea tipurilor temperamentale

TIPUL LECTIEI: comunicare/insusire de noi cunostinte (lectie pe baza de exercitii aplicative);

OBIECTIVUL FUNDAMENTAL: dobandirea unui set de cunostinte despre temperament, formarea capacitatii de a opera cu informatii, cunostinte despre temperament in situatii diverse;

OBIECTIVE OPERATIONALE:

sa precizeze locul temperamentului in sistemul de personalitate;

sa caracterizeze tipurile temperamentale (dupa tipologia lui Hippocrate);

sa identifice propriul temperament si al altor colegi;

sa recunoasca temperamentul dupa indicii comportamentali (motricitate, vorbire, afectivitate);

sa argumenteze importanta cunoasterii temperamentului pentru ameliorarea relatiilor interpersonale;

sa participe cu interes la activitatile individuale si de grup;

METODE/PROCEDEE: conversatia, invatarea prin descoperire, lucrul cu manualul, exercitiul, explicatia didactica, brainstorming, lucrul in grup, joc de rol, test docimologic;

MIJLOACE DIDACTICE:

Video-proiector, laptop

Prezentare Power Point: "Temperamentul"

Fise de lucru cu sarcini diferite pentru fiecare grup;

Fise de evaluare;

BIBLIOGRAFIE: Psihologie-manual pentru clasa a X-a, Editura Polirom;

Psihologie-manual pentru clasa a X-a, Editura Humanitas;

"Personaliatate Plus" - Florence Littauer

DESFASURAREA LECTIEI

CAPTAREA ATENTIEI ELEVILOR;

Propun elevilor sa incepem lectia cu un exercitiu de creativitate (de tip brainstorming) Spuneti tot ce va trece prin minte in legatura cu un cuvant propus: temperament. Este important sa respectam principiile brainstorming -ului si anume:

Nu criticati ideile altora!

Dati frau liber imaginatiei!

Produceti o cantitate cat mai mare de idei!

Preluati ideile celorlalti si amplificati-le!

Ideile elevilor sunt notate.

COMUNICAREA TITLULUI LECTIEI SI A OBIECTIVELOR LECTIEI;

Am vorbit in lectia trecuta despre definirea temperamentelor, despre tipologia lui Hippocrate , Pavlov, Jung, Eysenck. Astazi veti descoperi, lucrand impreuna, cum puteti identifica tipurile temperamentale si ce importanta are cunoasterea temperamentului pentru ameliorarea relatiilor interpersonale. Elevii noteaza titlul lectiei: Descrierea tipurilor temperamentale. Cu ajutorul exercitiilor de grup veti putea identifica temperamentul vostru si al colegilor de clasa. Daca veti fi foarte atenti veti putea obtine o nota mare la testul grila de la sfarsitul lectiei.

ACTUALIZAREA SAU INSUSIREA UNOR CUNOSTINTE NECESARE DESFASURARII ACTIVITATII;

Diferentele temperamentale pot fi sesizate la elevi dupa felul in care se comporta ei in diferite situatii scolare. Urmariti cu atentie descrierile temperamentale (pagina 7) si identificati temperamentul vostru si al colegului de banca. Discutati si comparati rezultatele obtinute.

Pornind de la definitia temperamentului realizata de Nicolae Margineanu: "Temperamentul este aspectul formal al afectivitatii si reactivitatii motorii specifice unei persoane." Comentati.

Putem concluziona ca indicii comportamentali ai temperamentului se refera la motricitate, vorbire, reactii afective.

(4) ANTRENAREA ELEVILOR IN REALIZAREA ACTIVITATII (EXERCITII);

Elevii sunt grupati cate patru-cinci si rezolva exercitiile propuse (lucrul in grup).

GRUPUL NR.1

Studiati temperamentul coleric. (lucrul cu manualul-pagina 72);

Completati tabelul (motricitate, vorbire, afectivitate) prezentat pe tabla;

Identificati toti elevii din clasa voastra care au acest temperament.

Un elev din acest grup va descrie pe scurt acest temperament.

Alt elev va nota lista cu elevii, la tabla.

Impartiti sarcinile de lucru in grup. Timp de lucru: 10 minute.

GRUPUL NR.2

Studiati temperamentul sangvinic. (lucrul cu manualul-pagina 72);

Completati tabelul (motricitate, vorbire, afectivitate) prezentat pe tabla;

Identificati toti elevii din clasa voastra care au acest temperament.

Un elev din acest grup va descrie pe scurt acest temperament.

Alt elev va nota lista cu elevii, la tabla.

Impartiti sarcinile de lucru in grup. Timp de lucru: 10 minute.

GRUPUL NR.3

Studiati temperamentul flegmatic. (lucrul cu manualul-pagina 72);

2. Completati tabelul (motricitate, vorbire, afectivitate) prezentat pe tabla;

Identificati toti elevii din clasa voastra care au acest temperament.

Un elev din acest grup va descrie pe scurt acest temperament.

Alt elev va nota lista cu elevii, la tabla.

Impartiti sarcinile de lucru in grup. Timp de lucru: 10 minute.

GRUPUL NR.4

Studiati temperamentul melancolic. (lucrul cu manualul-pagina 72);

Completati tabelul (motricitate, vorbire, afectivitate) prezentat pe tabla;

Identificati toti elevii din clasa voastra care au acest temperament.

Un elev din acest grup va descrie pe scurt acest temperament.

Alt elev va nota lista cu elevii, la tabla.

Impartiti sarcinile de lucru in grup. Timp de lucru: 10 minute.

GRUPUL NR.5

Identificati si notati aspectele negative (defecte) ale temperamentelor coleric si flegmatic.

Imaginati un dialog in care un elev COLERIC intra in conflict cu un profesor cu temperamentul FLEGMATIC.

Studiati cele doua temperamente (lucrul cu manualul -pagina72);

Intrati in acest joc de rol, prezentati dialogul in fata clasei astfel incat colegii vostri sa identifice aceste temperamente.

Elevii vor fi atenti observand: vorbire, gestica, mimica, reactii emotionale.

Impartiti sarcinile de lucru in grup. Timp de lucru: 10 minute.

GRUPUL NR. 6

1. Identificati si notati aspectele negative (defecte) ale temperamentelor sangvinic si melancolic.

Imaginati un dialog in care un copil SANGVINIC intra in conflict cu un parinte cu temperament MELANCOLIC.

Studiati cele doua temperamente (lucrul cu manualul -pagina72);

Intrati in acest joc de rol, prezentati dialogul in fata clasei astfel incat colegii vostri sa identifice aceste temperamente.

Elevii vor fi atenti observand: vorbire, gestica, mimica, reactii emotionale.

Impartiti sarcinile de lucru in grup. Timp de lucru: 10 minute.

Dupa ce vor fi rezolvate exercitiile, vor fi notate cateva concluzii:

Ø     Temperamentele sunt neutre din punct de vedere valoric (nici un temperament nu e bun sau rau, fiecare are si aspecte pozitive si aspecte negative);

Ø     Temperamentele nu sunt pure, se gasesc adesea nuante temperamentale, amestecuri (80%);

Ø     Sunt innascute, fiind dependente de tipul de A.N.S.

Ø     Trasaturile de temperament pot fi compensate prin dezvoltarea la nivelul caracterului a unor insusiri care sa suplineasca (de exemplu, un nivel energetic mai scazut poate fi compensat printr-o buna organizare a actiunilor, prin dezvoltarea aptitudinilor, deprinderilor necesare. Exista mecanisme de compensare invatate in timpul vietii care pot constitui indici falsi asupra temperamentului unei persoane. De exemplu, exista persoane care prezinta caracteristicile temperamentului melancolic, dar care sa ascunda in realitate un temperament coleric.

Ø     Sunt educabile, pot fi modelate aspectele negative prin vointa, exercitiu, mijloace educationale;

Un exemplu de automodelare a trasaturilor temperamentale ni-l ofera TITU MAIORESCU care l-a facut pe Serban Cioculescu sa afirme:

"nu s-a nascut olimpian, ci a devenit ca atare printr-o munca laborioasa de modelare constienta a propriei sale personalitati. Cel care a trecut in ochii contemporanilor sai ca un om rece, impasibil (glacial), a fost in adolescenta si tinerete un nelinistit, un anxios, un pasionat."(cf. Comanescu, 1996, p.137)

Concluzie: Trebuie sa aveti mai multe informatii, sa nu va lasati calauziti de o singura categorie de indici sau doar de prima impresie atunci cand vreti sa-I cunoasteti pe ceilalti.

(5) APRECIEREA PERFORMANTELOR ELEVILOR SI PRECIZARI PRIVIND MODUL DE CONTINUARE A ACTIVITATII DESFASURATE IN TIMPUL OREI;

Elevii sunt rugati sa completeze corect testul docimologic, iar corectarea se va face imediat (corectare reciproca).

Elevii se vor gandi la urmatoarea situatie - problema: Cum putem utiliza cunoasterea temperamentului la evitarea conflictelor si ameliorarea relatiilor interpersonale?

Tema pentru acasa: Realizati autoportretul temperamental. Identificati temperamentul persoanelor apropiate (prieteni, familie, profesori, etc.);

NUME SI PRENUME:

LICEUL:

CLASA:

TEST DOCIMOLOGIC

Care este semnificatia originara a temperamentului?

a)insusire

b)energie

c)amestec

2. Care dintre temperamente are un nivel mai inalt de nevrozism?

a)coleric b)sangvinic

c)flegmatic d)melancolic

3. Care dintre caracteristicile urmatoare apartin temperamentului melancolic?

a)optimist c)vorbaret

b)intristat d)nesociabil

4. Care dintre caracteristicile urmatoare apartin temperamentului sangvinic?

a)sociabil  b)agresiv

c)pesimist  d)hazliu

5. Temperamentul flegmatic este superior colericului?

a) DA  b) NU

6. Care dintre cele patru temperamente prezinta o mai mare emotivitate?

a) coleric b)sangvinic

c)flegmatic d)melancolic

7. Care dintre cele doua temperamente este mai calm?

a)flegmatic  b)sangvinic

8. Rearanjati fraza: puternice, sufera, colericului, oscilatii, emotiile;

9.Care dintre temperamente se caracterizeaza prin extraversiune?

a)coleric b)sangvinic

c)flegmatic d)melancolic

Cum se comporta un elev apartinand unuia dintre cele patru temperamente?

Elevul coleric este agresiv, galagios; nu-si poate stapani furia atunci cand se simte nedreptatit, dar nici veselia razand in hohote in chiar mijlocul lectiilor. Ajunge frecvent in fata dirigintelui si directorului pentru rabufnirile si violentele sale. Ii place sa se impuna celorlalti colegi, este incapatanat si nesabuit in actele sale, riscand adesea.

Elevul sangvinic molipseste si pe ceilalti cu veselia sa; este mereu neastamparat, pus pe glume, braveaza cu succes atunci cand ia note proaste, greseste din graba si superficialitate, dar e dispus sa-si ceara scuze si sa se impace cu toata lumea; se entuziasmeaza cu usurinta, vorbeste neintrebat si barfeste fara mari retineri, nu poate pastra mult timp un secret.

Elevul flegmatic este retinut in tot ceea ce face si spune; isi alege cu grija cuvintele atunci cand trebuie sa vorbeasca, analizeaza problemele din diverse puncte de vedere, cantareste indelung orice raspuns, este constiincios si se tine intotdeauna de cuvant, de aceea este, in general, respectat si apreciat de ceilalti care sunt totusi intrigati de conservatorismul si conformismul sau.

Elevul melancolic tremura vesnic de teama celor din jur, colegi si profesori, roseste usor, se sperie de tot ceea ce ar putea fi o amenintare pentru el, se imbolnaveste (mai mult subiectiv, imaginar) atunci cand trebuie sa dea lucrari, plange cu usurinta cand e sicanat sau din cauza tensiunii afective.

Margareta Modrea, "Psihologia in exemple si modele explicative", pagina 171-172