Descrierea metodelor de invatamant

Sintetizand opiniile mai multor autori (I. Cerghit, Daniela Cretu, M. Ionescu, V. Chis, I. Nicola V. Blandul s.a.), prezentam in continuare cele mai relevante trasaturi ale metodelor didactice, cu mentiunea ca, abordarea schematica este data de dorinta de a-i conferi acesteia un pragmatism care sa vina cat mai aproape de nevoile reale ale cadrelor didactice ce vor lectura materialul respectiv.

Metode de comunicare orala

1. Metodele expozitive

- foarte mult contestate, insa indispensabile activitatii didactice.

avantaje:

o       economicitate (permit comunicarea unui volum mare de informatii intr-un interval de timp scurt);

o       formarea de convingeri, atitudini;

o       dezvoltarea gandirii, abordarea rationala a realitatii;

o       suport pentru alte activitati, cunoasterea epistemologica.

Limite

o       superficialitate (informatiile nu sunt intotdeauna intelese);

o       informatiile sunt gata 'fabricate';

o       relatia profesor-elev este unilaterala, lipseste feedback-ul.

posibilitati de optimizare:

o       adecvarea la experientele lingvistice si de cunoastere ale auditoriului;

o       argumentare logica;

o       explicare si exemplificare;

o       surse suplimentare de informare (citate, alte documente).

tehnici de exprimare si receptare;

o       captarea atentiei si interesului;

o       redactarea textului astfel incat sa se respecte adevarul stiintific;

o       inlantuirea logica de idei cu concluzii partiale si finale;

o       dictie si prozodie adecvata textului si momentului - expunere libera si degajata;

o       luarea notitelor - problema viu controversata;

variante de metode expozitive:

o       prelegere cu oponent - din auditoriu o persoana pune intrebari, cere lamuriri, face observatii, remarci sau aprecieri;

o       prelegerea-dezbatere -- dupa o 'punere in tema' initiala, se trece la discutarea diferitelor subiecte.

2. Metoda conversatiei

- schimb reciproc de informatii si idei in jurul unei probleme.

Tipuri

o       conversatia catehetica - 'magister dixit';

o       conversatia euristica.

Functii 

o       euristica - descoperirea de noi informatii;

o       clarificare, sintetizare si aprofundare;

o       consolidare si sistematizare;

o       verificare a cunostintelor.

elemente de baza in conversatie - intrebarea

calitatile intrebarilor

• sa fie clare, concise, la obiect, variate si accesibile tuturor;
• sa evite raspunsurile monosilabice (intrebari deschise);

o       intrebarile de memorie trebuie alternate cu cele de gandire (ipotetice, cauzale, de descoperire, etc.).

Pentru a obtine rezultatul dorit, profesorii trebuie sa creeze situatii problema generatoare de noi intrebari si sa lase timp adecvat pentru reflectie.

3. Dezbaterea

- schimb reciproc de informatii, idei, opinii in jurul unei probleme cu scopul convingerii (influentarii) participantilor.

Avantaje:

o       climat destins, activ, democratic, de cooperare;

o       exploatarea experientei de cunoastere si capacitatii intelectuale;

o       stimularea participarii active, a initiativei, creativitatii etc.

o       stimularea / inhibarea manifestarilor comportamentale.

Variante:

o       consultatia individuala sau de grup,

o       discutia-seminar,

o       masa rotunda,

o       discutia 'Philips 66',

o       brainstorming,

o       colocviu, etc.

Conditii de reusita:

o       cunoasterea aprofundata a temei;

o       crearea unui climat socio-afectiv favorabil;

o       dimensiunea grupului 15-20 persoane.

Tehnici de conducere a dezbaterilor - prezentare initiala a problemei, captarea atentiei, incurajarea participantilor, intrebari adecvate, concluzii partiale si finale, etc.

Brainstorming - metoda de stimulare a creativitatii care are la baza urmatorul mod de lucru:

o       fiecarui individ sau grup i se prezinta sarcina, cerandu-i-se sa propuna cat mai multe idei rezolutive, fara a fi permise remarci critice asupra nici uneia dintre ele si fara a se tine cont de numarul lor;

o       aceste idei sunt raportate unei comisii de experti;

o       comisia de specialisti evalueaza respectivele idei si le retine doar pe acelea care sunt considerate ca fiind cele mai valoroase.

4. Problematizarea

Problema reprezinta o dificultate teoretica sau practica ce impiedica subiectul in atingerea unui scop, iar totalitatea demersurilor cognitive si tehnice intreprinse in scopul depasirii acestui obstacol contureaza domeniul rezolvarii de probleme.

problema presupune:

o       un conflict intre doua trairi: experienta anterioara cognitiva si afectiva, respectiv senzatia de noutate;

o       o situatie-problema (bazata pe o 'reactie de uimire' si nu doar o simpla intrebare).

Etape:

identificarea problemei

stabilirea ipotezelor de lucru

strangerea informatilor necesare

luarea deciziilor rezolutive

aplicarea lor practica

verificarea si generalizarea rezultatelor

Metoda are o valoare formativa deosebita pentru toate componentele si procesele psihice.

Metode de comunicare scrisa

Lectura - prin intermediul ei se transmit valorile culturale ale societatii.

- sta la baza intregului proces didactic si a activitatii de cunoastere.

- pentru activitatea didactica, elementul de baza - manualul scolar, care, in forma lui traditionala, prezinta cateva caracteristici:

o       transmite informatiile gata "fabricate";.

o       sunt "greoaie" si prea putin interesante;

o       trebuie sa devina atractive si incitante pentru studiu si cunoastere.

In acest sens, un rol foarte important il au manualele alternative.

tipuri de lectura:

- dupa ritm:

- lenta;

- rapida (selectarea ideilor principale).

- dupa modul de desfasurare:

- critice (interpretarea textului);

- paralele (analize comparative a doua sau mai multe texte);

- explicativa (lamurirea conceptelor si ideilor);

- problematizata (punerea de noi probleme);

- investigativa (studiul de text);

- lineara (prima "imagine" a unui text);

- tehnica "imprimeriei" (redactarea de elevi a textului);

- dirijata si/sau autodirijata;

- de asimilare (de exemplu, pregatirea unui examen).

Educarea lecturii se face prin:

• deprinderea elevului de a intelege ceea ce se citeste;
• deprinderea elevului de a ridica noi probleme;
• deprinderea elevului de a conspecta.

Metode de comunicare bazate pe limbajul intern.

Reflectia personala - mod de prelucrare, valorificare si transformare a informatiilor provenite din mediul extern si intern, in forul interior, cu scopul aprofundarii realitatilor.

Metode de explorare nemijlocita a realitatii

1. Observatia - urmarirea atenta si sistematica a unor persoane, obiecte sau fenomene cu scopul de a surprinde aspectele lor esentiale.

variante ale observatiei:

• spontana si/sau sistematizata;
• enumerativa si/sau descriptiva;
• organizata, bazata pe autodirijare si/sau dirijata de profesor

avantaje:

• permite dezvoltarea tuturor proceselor psihice;
• permite explorarea psihosenzoriala a realitatii.

elevii trebuie invatati:

• sa intuiasca fragmente de informatii cu scopul deducerii altora noi;
• sa opereze cu materialul faptic cules;
• sa identifice si interpreteze datele din perspectiva scopului;
• sa integreze datele noi in sistem.

tehnologia observatiei sistematice:

• se identifica si discuta problema (e bine sa se previna abordarea de suprafata);
• rezultatele partiale si finale sunt notate in fise speciale, urmand a fi prelucrate, prezentate intr-o forma accesibila, valorificate sau, daca e nevoie, observatia poate continua (se poate lucra individual sau in echipa).

2. Experimentul - producerea intentionata a unui fenomen (in conditii naturale sau artificiale - de laborator), cu scopul studierii lui.

Asigura implicarea elevilor in invatarea activa.

etape:

1. stabilirea ipotezelor;.
2. documentarea si strangerea datelor;.
3. desfasurarea propriu-zisa a experimentului;
4. prelucrarea si interpretarea rezultatelor;
5. verificarea si generalizarea rezultatelor;

variante de experiment:

• de cercetare (descoperire);
• demonstrativ - efectuat de profesor cu scopul explicarii unui fenomen;
• aplicativ - pentru insusirea de elevi a diferitelor legi si fenomene;
• formare a abilitatilor - deprinderea elevilor de a utiliza diferitele aparate.

avantaj:

o       dezvoltarea tuturor proceselor si abilitatilor psihomotrice.

tehnici de lucru:

- profesorul asigura baza tehnica, materiala si motivationala, putand cere elevilor sa lucreze individual, in echipa sau frontal: le ofera instructiunile necesare si fisele de experiment (incomplete), intervenind numai la nevoie cu lamuririle absolut necesare , el va formula concluziile partiale si finale, facandu-i pe elevi sa inteleaga mersul si rostul experimentului.

Invatarea prin cercetarea documentelor

Document - orice material care poate furniza informatii despre o persoana, un obiect sau fenomen.

functii:

o       prezentarea unor persoane, obiecte, fenomene, epoci, etc.

o       euristica - reevaluarea adevarului.

mod de studiu:

• stabilirea clara a obiectivelor;
• periodizarea documentului;
• observarea preliminara si apoi sistematica a documentului;.
• elaborarea concluziilor si valorificarea informatiilor obtinute;.

limite:

• ritm lent de lucru; e utilizata doar pt. unele tipuri de lectii;
• informatiile obtinute pot fi eronat interpretate;
• respectarea particularitatilor psihoindividuale ale elevilor.

Metode de explorare mijlocita a realitatii

1. Demonstratia - expunerea unei idei prin modalitati concrete cu scopul confirmarii si accesibilizarii unui adevar.

tipuri de demonstratie:

• pe viu;.
• experimentala;
• cu ajutorul graficelor, tablei, modelelor, altor mijloacelor.

Pentru a fi eficienta, demonstratia trebuie sa activeze elevul din toate punctele de vedere.

reguli pentru o demonstratie eficienta:

o       implicarea a cat mai multor analizatori;

o       crearea unei motivatii intrinseci adecvate;

o       mijloace moderne si adecvate;

o       ritm optim, implicarea intregii clase.

2. Modelarea (invatarea pe modele)

Model - constructie materiala sau mintala a unui obiect ori fenomen care respecta caracteristicile de structura si functionare ale originalului.

Cel mai adesea, modelele reproduc elementele esentiale ale originalului si presupun miniaturizarea acestuia.

tipuri de modele:

materiale:

o       similare - respecta insusirile originalului la o alta scara, de obicei mai redusa (machete, etc.);

o       analogice - reproduc schematic modul de functionare ale diferitelor dispozitive reale (schema legarii becurilor in serie sau in paralel, diverse structuri din fizica, chimie, etc.).

ideale (iconice) - reproduc modul de functionare al unui fenomen existent, dar neperceptibil pe cai senzoriale (organigrame, histograme, harti, diverse concepte, reguli, etc.);

simulatoare.

functii:

• demonstrativa;
• euristica - descoperirea de noi informatii despre original.

Metoda modelarii are o valoare formativa deosebita pentru toate procesele psihice si intreaga personalitate, dar e recomandabil sa fie utilizata doar atunci cand nu se poate lucra cu originalul.

Metode bazate pe actiune (e mai putin important sa inveti sa stii, cat sa inveti sa actionezi!).

1. Exercitiul - repetarea activa (intensiva si extensiva) a unor structuri (cognitive, motrice, etc.) cu scopul insusirii lor cat mai complete.

exercitiul presupune:

o       intelegerea si aplicarea in situatii concrete a diferitelor reguli, notiuni, principii sau teorii invatate;

o       consolidarea cunostintelor si deprinderilor insusite;

o       dezvoltarea operatiilor mintale si constituirea lor in structuri operatorii;

o       prevenirea uitarii si a interferentei;

o       dezvoltarea unor capacitati si aptitudini intelectuale si fizice, precum si a unor trasaturi de caracter si vointa;

o       verificarea si, eventual, corectarea deprinderilor eronat formate;

o       dezvoltarea creativitatii.

tipuri de exercitii:

- introductive, de observatie, de asociatie, de exprimare (concreta si abstracta), de operationalizare, de consolidare, aplicative, de creatie, evaluare, etc.

Exercitiile trebuie sa fie active, oferind posibilitatea elevilor sa aplice cunostintele dobandite in diferite contexte.

conditii pt. eficientizarea exercitiilor:

o       captarea interesului si respectarea particularitatilor elevilor si exercitiilor;

o       demonstrarea-model de catre profesor a modului de rezolvare a exercitiului;

o       respectarea principiilor: simplu-complex, usor-greu, lent-rapid;

o       exercitii variate, executate independent de catre elevi;

o       repartizarea adecvata in timp a exercitiilor;

o       controlul / autocontrolul imediat si constient al celor invatate;

2. Metoda proiectelor

Proiectul - tema de cercetare orientata spre atingerea unui scop bine precizat, care se realizeaza prin imbinarea cunostintelor teoretice si practice.

Proiectele pot fi lucrari (teoretice sau practice), dispozitive etc. si pot fi prezentate la diferite sesiuni, simpozioane s.a. Varietatea temelor de proiect e data de complexitatea relatiei "invatare-proiectare-cercetare". Metoda are o valoare formativa deosebita.

3. Lucrarile practice - sarcini care presupun aplicarea in practica a cunostintelor teoretice.

Dupa prezentarea sarcinii de catre profesor, elevii trebuie:

• sa stabileasca cu precizie obiectivele urmarite;
• sa stranga materialele necesare;
• sa execute lucrarea propriu-zisa;
• sa verifice rezultatele.

4. Studiul de caz - permite confruntarea cu o situatie reala si autentica ce poate fi luata ca exemplu tipic si apoi generalizata.

Cazul cuprinde esentialul dintr-un anumit domeniu, permitand cunoasterea inductiva a intregului fenomen; vizeaza aplicarea experientei anterioare intr-o situatie noua. Cazurile preluate din viata reala au o valoare formativa deosebita.

conditii:

• cazul trebuie ales cu grija, astfel incat sa ajute elevii la lectii;
• sa se stabileasca exact rolul cazului in lectia respectiva;
• sa se valorifice la maximum valentele instructiv-educative ale cazului;
• gradul de dificultate al cazului sa corespunda posibilitatilor elevilor;
• sa aiba semnificatia unei metode euristice;
• elevii trebuie familiarizati cu modul de lucru cu cazul.

etape in tratarea cazului:

1. intelegerea cu claritate a situatiei-problema;
2. stabilirea operatiilor si variantelor de solutionare;
3. luarea deciziilor;
4. aplicarea lor in practica;
5. verificarea rezultatelor.

variante de aplicare a metodei cazului:

o       metoda "situatiilor" - prezentarea si discutarea pe loc a cazului;

o       "studiul analitic" - se prezinta cazul fara a se oferi solutii de rezolvare, gasirea lor facandu-se de catre elevi;

o       elevii nu primesc nici date concrete despre caz, nici solutii de rezolvare, ei urmand sa se descurce singuri.

modalitati de aplicare:

o       cazul e prezentat tuturor elevilor si e discutat in fata intregului colectiv;

o       la discutii participa doar o grupa, restul facand observatii critice;

o       elevii studiaza singuri acelasi caz sau cazuri diferite.

Metode bazate pe simulare

1. Jocul de rol - discutie plecata de la un joc dramatic axat pe o problema cu incidenta directa in viata elevilor.

permite:

• invatarea modului de gandire, traire intr-o situatie anume;
• dezvoltarea empatiei;
• stimularea aptitudinilor de a surprinde valorile altor persoane;
• formarea competentei pentru rezolvarea diferitelor probleme;
• verificarea corectitudinii comportamentelor anterior formate.

jocurile pot fi:

- distractiv-educative - produc relaxare, placere, dar nu au o finalitate pe termen lung (jocuri senzoriale, observationale, de orientare, etc.);

- simulative - mai complexe, presupun cunoasterea de reguli, de planuri, luarea de decizii, au valoare formativa mai mare si obliga elevul sa interpreteze diverse roluri; pot fi de rol, arbitraj, competitie, decizie, etc.

Strategia jocului este una de tip euristic. Elevul trebuie sa constientizeze faptul ca jocul presupune o situatie de invatare cu o valoare formativa deosebita.

2. Invatarea dramatizata - varianta a jocului de rol care apeleaza la elemente de dramaturgie si e utilizata ca metoda didactica (predarea diferitelor evenimente istorice etc.) sau ca metoda de tratament psihoterapeutic.

3. Invatarea pe simulatoare - permite confruntarea si invatarea, in conditii de laborator, (prin intermediul diferitelor aparate - simulatoare) a modului de solutionare a diverselor probleme ce pot sa apara in situatii concrete.

Metode de rationalizare a predarii-invatarii

1. Metoda fiselor - secventarea continutului informational prin una sau mai multe intrebari; fiecare secventa se noteaza pe cate o fisa, ceea ce permite controlul imediat. Asigura individualizarea invatarii.

tipuri de fise - de cunostinte, exercitii, recuperare, control, dezvoltare.

2. Algoritmizarea

Algoritm - set de scheme procedurale fixe care presupun o succesiune de operatii ce permit rezolvarea sigura a unor probleme asemanatoare.

calitati:

- precizie, masura, generalitate, rezolubilitate.

tipuri de algoritmi:

• de descriere a obiectivelor si continuturilor;
• de identificare (formularea de intrebari pentru a afla ceva);
• de rezolvare a sarcinilor intelectuale si motrice;
• de predare-invatare-evaluare

elaborarea algoritmilor:

• definirea sarcinii de rezolvat;
• stabilirea obiectivelor la sfarsitul activitatii;
• implicarea capacitatilor cognitive si motrice ale subiectului;
• controlul / autocontrolul rezultatelor.

forme de prezentare ale algoritmilor: simbolica, grafica, metasimbolica.

Algoritmii pot fi propusi si de elevi. Intre metodele algoritmice si cele euristice exista o relatie de complementaritate.

3. Instruirea programata - se bazeaza pe parcurgerea unor programe de invatare a caror eficienta e conditionata de raspunsurile de intarire.

- are la baza urmatoarele principii:

• "pasii marunti" si progresul gradat;
• participarea activa;
• verificarea imediata a raspunsurilor;
• respectarea ritmului individual de lucru;
• incurajarea reusitei si a raspunsului corect.

Programarea poate fi lineara si ramificata.

4. Instruirea asistata de calculator (I.A.C.)

avantaje:

o       sporirea disciplinei gandirii si precizia operatiilor mentale;

o       insusirea timpurie a conceptelor generale si a rationamentelor ipotetico-deductive;

o       insusirea modului de aplicare a procedeelor euristice;

o       insusirea tehnicilor de iesire din impas.

o       cresterea motivatiei pentru invatare;

o       trecerea mai rapida de la operatiile concrete la cele formale.

functiile calculatorului:

• prezentarea unui continut;
• asigura un mediu interactiv;
• reprezinta o baza de demonstrare si concretizare (invatarea pe simulatoare);
• contine o serie de jocuri pedagogice;
• crearea de noi posibilitati pentru evaluare si obtinerea feedback-ului;
• individualizarea invatamantului;
• constituie o banca de date pentru elevi si profesori.

specificul organizarii si prezentarii informatiilor:

o       continutul e fragmentat in secvente care prezinta doua dimensiuni:

informationala (cuprinde atatia itemi cognitivi, afectivi, etc. cati poate prelua un om in mod normal, respectandu-se astfel particularitatile stiintei si ale individului);

temporala (ordonarea secventelor in timp).

In Romania, problema a fost privita initial cu entuziasm, apoi cu rezerve datorita conditiilor socio-economice, numarului redus de calculatoare, pregatirii inadecvate a profesorilor-utilizatori si impactului asupra elevilor. Se impun deci sensibilizarea tuturor cadrelor didactice, formarea unor programatori pe discipline, dotarea progresiva a scolilor, organizarea de cercetari experimentale, redefinirea rolului profesorilor etc.

Metode utilizate pentru dezvoltarea gandirii critice la elevi

Prezentam in continuare cateva din cele mai importante metode de dezvoltare a gandirii critice (J.L Steele, K.S. Meredith, C. Temple, 1998, Daniela Cretu, 1999, I. Dumitru, 2000, V. Flueras, 2005):

1. Ganditi / lucrati in echipa / comunicati

o       se impart elevii din clasa in perechi;

o       se traseaza o sarcina (comentati, gasiti solutia.etc);

o       se rezolva individual sarcina (3-4 minute);

o       se citesc raspunsurile in perechi, discutii, adoptarea unei solutii, propuneri in care sa se regaseasca ideile ambilor parteneri.

o       se solicita prezentarea rezultatelor de catre cateva grupuri (30 sec./grup)

2. Termeni - cheie initiali (cunostinte ancora)

• permite reactualizarea cunostintelor anterioare aflate in legatura cu lectia;
• stimuleaza interesul, motivatia,;
• ii ajuta pe elevi sa isi stabileasca repere, obiective in invatare.

Metoda:

• profesorul alege 4-5 termeni/ notiuni cheie, notiuni ancora pe care-i scrie pe tabla.
• elevii in echipe discuta sau realizeaza brainstorming pentru 4-5 minute despre ce relatii pentru sa existe intre acesti termeni;
• se ofera apoi textul propus (metoda lecturii) si se cere elevilor sa constate asemanarile intre ceea ce au discutat ei si realitate.

3. Stiu / vreau sa stiu / am invatat

• pe prima coloana - inventarierea a ceea ce elevii stiu sau cred ca stiu despre subiect / tema;
• pe a doua coloana - asteptarile, lucrurile despre care nu sunt siguri sau sunt curiosi sa le afle despre tema;
• in final, dupa lectie/ sarcina de invatare, trebuie sa consemneze ce au invatat, respectiv raspunsurile la ceea ce doreau sa stie.

4. Metoda SINELG (Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii si Gandirii Critice)

• duce la implicarea activa a elevilor in invatate;
• monitorizeaza gradul de intelegere a unui continut de idei.

Metoda:

• elevii / studentii noteaza tot ceea ce stiu despre un subiect pe caiete/ foi, nu e important daca e corect sau nu. pot sa fie si intrebari legate de tema;
• se enunta tot ceea ce s-a scris, fiecare citeste ce a scris, profesorul noteaza pe o folie/ tabla;
• se discuta unele neconcordante, se retine doar ceea ce e important pentru tema;
• elevilor li se imparte un text sau citesc din manual paragrafele despre subiectul respectiv;
• trebuie sa noteze pe text cu creionul urmatoarele semne:

+ are loc apoi o dezbatere pe tema lectiei, realizandu-se un tabel pe tabla cu cele 4 intrari:

5. Metoda Mozaic II

• se promoveaza invatarea prin cooperare, munca in echipa.

Metoda:

• alcatuirea grupurilor initiale (4-5 persoane) care primesc numere 1, 2 ,3 , 4, 5;
• se imparte textul, in 4 /5 fragmente/ sau se ofera 4/5 sarcini;
• constituirea "grupurilor de experti": cei cu nr 1 un grup, cu 2 al II-lea grup, 3, 4 si 5 grupe;
• grupul de experti se documenteaza individual si apoi discuta, gasind modalitatea cea mai eficienta de a preda apoi celorlalti din grupurile lor initiale;
• revenirea in grupurile initiale si predarea fiecarei parti de catre "experti";
• !!! profesorul NU STA!!!! Monitorizeaza, intervine, ajuta, evalueaza.

6. Cubul

Se evidentiaza activitatile de gandire implicate in rezolvarea unei sarcini de invatare.

Metoda:

• elevii au de citit un paragraf, sau au de rezolvat o problema individual;
• apoi individual, in perechi sau echipe de maximum 4-5 persoane, au de notat pe un CUB cateva cuvinte conform instructiunilor:

7. Turul galeriei

• metoda de invatare prin colaborare prin care se incurajeaza elevii sa-si exprime liber opiniile, sa gaseasca solutii interesante la problemele date.

Metoda:

• alcatuirea echipelor (4-5 persoane) care primesc sarcini diferentiate;
• in finalul celor 5-10 minute, fiecare elev realizeaza un poster o schema;
• dupa ce au terminat, elevii trec la alta sarcina, rotindu-se astfel pe la fiecare atelier;
• in final se expun toate posterele, fiecare echipa avand cate un poster pentru fiecare sarcina.

8. Elaborarea unui referat / eseu - tehnici de redactare.

Obiective:

cursantii vor fi capabili:

sa argumenteze optiunea pentru un anumit subiect;

sa elaboreze un referat / eseu.

Metoda:

o       elevii lucreaza in grupuri mici sau pe perechi;

o       fiecare elev elaboreaza o lista de 4-5 subiecte pe care le impartaseste si celorlalti colegi, argumentandu-si optiunile;

o       se pun intrebari si se discuta subiectele alese;

o       fiecare elev se va decide asupra unei teme pe baza careia isi va construi referatul sau eseul;

o       se vor intocmi schitele pentru fiecare referat / eseu, care apoi vor fi discutate in cadrul echipei;

o       elevii vor redacta o forma initiala a materialului si o vor citi si colegilor din grup care vor face remarcile de rigoare;

o       pe baza acestor observatii, autorul va redacta materialul in forma finala;

o       cativa voluntari vor citi referatele / eseurile in fata intregii clase care va face o evaluare generala a materialului propus.

9. Jurnalul in 3 parti

se consemneaza pe parcursul intregului semestru / an scolar.

Metoda:

o       un caiet / o pagina este impartit in 3 parti;

o       in prima parte se noteaza fragmentele reprezentative din cartile lecturate, citate, teorii etc.

o       in cea de-a doua parte se inscriu opinii, comentarii, analogii etc;

o       cea de-a treia parte este rezervata corespondentei cu profesorul, intrebari, comentarii, analogii cu cele spuse de acesta etc

Pe parcursul semestrului ori a anului scolar, profesorul le va cere elevilor / studentilor sa-si predea aceste "jurnale" si va citi, in special, partile a doua si a treia.

10. Tehnica predictiei.

Obiective:

elevii vor fi capabili:

sa formuleze predictii asupra unui subiect lecturat;

sa argumenteze optiunile formulate.

Metoda:

o       se citeste un material pana la un punct, dupa care se va cere elevilor sa formuleze predictii despre ce anume considera ei ca se va intampla in continuare si sa-si motiveze optiunea;

o       se retin, cu predilectie, optiunile care se apropie cel mai mult de a fi adevarate, pe masura ce se citeste textul;

o       se fac noi predictii asupra evolutiei textului si se cere motivarea fiecarei optiuni.

11. Tehnica "Lotus de grup"

Obiectiv - identificarea conexiunilor care se stabilesc intre concepte si idei, pornind de la o tema care genereaza 8 idei secundare, fiecare dintre acestea urmand a genera alte 8 idei tertiare (in caz ca numarul acestor idei este prea mare, se poate opta doar pentru 4 idei secundare si tot atata tertiare).

Metoda:

o       educatorul sau elevii propun o tema centrala;

o       identificarea si notarea celor 4 sau 8 idei secundare;

o       clasa este impartita in 4 sau 8 grupuri, fiecare lucrand la dezvoltarea unei idei secundare in alte 4-8 idei tertiare;

o       prezentarea rezultatelor fiecarui grup in fata intregii clase, urmata de clarificarea eventualelor nelamuriri;

o       evaluarea produsului final.

12. "Explozia stelara"

Obiective - dezvoltarea la elevi a capacitatii de a formula un numar cat mai mare de intrebari legate de un concept, stimularea creativitatii individuale si de grup, implicarea in activitate a fiecarui elev.

Metoda:

o       identificarea unei probleme;

o       formularea unei liste de intrebari in legatura cu problema data (intrebarile initiale pot fi:Ce? Cine? Unde? De ce? Cand?). Acestea pot genera alete intrebari care reclama investigatii profunde;

o       lucrand individual, iar apoi in grupuri, elevii vor elabora liste cu intrebari pornind de la cele initiale;

o       prezentarea produsului muncii fiecarui grup in fata intregii clase;

o       formularea unor raspunsuri la anumite intrebari.

13. Metoda "palariilor ganditoare"

Obiectiv - stimularea creativitatii elevilor prin preluarea unor perspective si exercitarea unor roluri in scopul rezolvarii de probleme.

Metoda:

o       identificarea problemei ce trebuie investigata;

o       solutionarea problemei pe baza caracteristicilor fiecarei "palarii":

1. palaria alba - privire obiectiva, neutra asupra informatiilor, se bazeaza pe fapte;

2. palaria rosie - da frau liber imaginatiei, barandu-se pe emotii, sentimente, intuitie;

. palaria neagra - solicita prudenta, grija, avertizeaza asupra unor pericole si riscuri;

. palaria galbena - prezinta o perspectiva pozitiva si constructiva, evidentiind avantajele si oportunitatile de dezvoltare;

. Palaria verde - idei noi, alternative flexibile si creative;

. palaria albastra - metacognitie, monitorizare, definire clara a problemei, imagine de ansamblu asupra intregului.

o       fiecare palarie poate fi purtata de o persoana sau de un grup;

o       prezentarea argumentata a rezukltatelor.

14. Diagrama VENN - se utilizeaza pentru a scoate in evidenta asemanarile / deosebirile dintre doua elemente.

Metoda:

o       fiecare elev deseneaza doua cercuri care se suprapun partial;

o       profesorul prezinta cele doua elemente care urmeaza sa fie comparate, dupa care, lucrand individual, elevii vor consemna in intersectia cercurilor notele comune, iar in zonele in care cercurile nu se suprapun aspectele diferentiatoare;

o       lucrand in grupuri mici, elevii vor ajunge la un numitor comun, iar cel desemnat sa fie purtator de cuvant va prezenta intregii clase opinia grupului.

15. Cvintetul

o       reprezinta o poezie care sintetizeaza in 5 versuri concise cunoszintele dobandite de elevi in unitatea de invatare;

o       cvintetul poate fi creat individual sau in perechi, liber sau respectand urmatoarea structura: primul vers este format dintr-un singur cuvant-cheie (de preferinta un substantiv); al doilea vers este alcatuit din doua adjective care descriu acel concept; al 3-lea vers marcheaza o actiune si este alcatuit din 3 verbe (conjugate, eventual, la gerunziu); al 4-lea vers este compus din 4 cuvinte prin care elevii isi exprima sentimentele fata de problema / subiectul in cauza; al 5-lea vers este format din nou dintr-un singur cuvanr care descrie esenta problemei.

16. Unul sta, ceilalti circula (metoda "cafenelei")

o       in grupuri, elevii lucreaza la o problema care se poate materializa intr-un produs si care poate fi abordata in diferite feluri;

o       la semnalul profesorului, elevii se vor deplasa catre alte grupuri, in vreme ce doar unul singur va ramane in grupul initial si va avea rol de "gazda" pentru ceilalti colegi;

o       elevii care au ramas "acasa" explica vizitatorilor ce a lucrat grupul;

o       vizitatorii pun intrebari si isi iau notite pentru a putea raporta grupului initial ce au vazut. Fiecare vizitator face un comentariu in legatura cu ceea ce i s-a prezentat;

o       intorsi in grupurile "casa2, elevii raporteaza ceea ce au vazut si impreuna cu cel care a ramas "gazda" intocmesc raportul final al grupului lor.