Activitatea profesorului diriginte si consilierului scolar

Activitatea profesorului diriginte si consilierului scolar

Rolul si sarcinile dirigintelui

Predarea incepand din clasa a V-a a ciclului gimnazial a obiectelor de invatamant de mai multe cadre didactice face ca asupra unei clase de elevi sa se exercite o diversitate de actiuni educative. Ele sunt determinate de continutul fiecarui obiect de invatamant, de personalitatea profesorilor, de multitudinea si varietatea influentelor educative exercitate atat in cadrul scolii, cat si in afara acesteia. Toate acestea au determinat numirea unui profesor diriginte pentru fiecare clasa.

Rolul fundamental al dirigintelui este acela de a realiza o coordonare si de a asigura unitatea tuturor influentelor educative ce se exercita de catre membrii colectivului profesoral si de catre alti factori educativi antrenati in acest proces. Coordonarea nu inseamna uniformizare. Fiecare cadru didactic exercita influentele educative in functie de specialitate, experienta si personalitatea sa. Diversitatea privita din aceasta perspectiva este inevitabila si are un rol pozitiv in formarea personalitatii elevului. Cu cat sursele influentelor educationale vor fi mai multe, avand un registru mai extins, cu atat efectele vor fi mai puternice.

Rolul coordonator al dirigintelui consta in organizarea unui ansamblu de actiuni educative menite sa sintetizeze, sa valorifice, sa completeze influentele educative exercitate asupra elevilor. Dirigintele imprima un caracter unitar acestor influente, asigura adoptarea unor cerinte unitare fata de elevi, prin nivelarea pe cat posibil a exigentelor fata de indeplinirea acestor cerinte, prin dozarea optima, in timp, a diverselor activitati, prin eliminarea eventualelor divergente ce ar putea aparea intre opiniile profesorilor privitoare la unii elevi etc. (7). Exercitarea rolului de diriginte presupune indeplinirea uratoarelor sarcini:

o Cunoasterea colectivului clasei pe care o conduce si a personalitatii fiecarui elev. Fiecare clasa, ca orice alt grup social, are notele sale definitorii prin care se deosebeste de alte colective asemanatoare. Aceste note definitorii rezulta din interactiunea ce se stabileste intre membrii colectivului si sunt denumite prin termenul de sintalitate.

Aspectele concrete ale sintalitatii (personalitatii) colectivului sunt prezentate in FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI, iar cele ale personalitatii elevului in FISA SCOLARA A ELEVULUI.

Dirigintelui ii revine sarcina de a urmari sistematic toate aceste probleme pe care le ridica sintalitatea colectivului si personalitatea elevului si a interveni pentru orientarea si dirijarea formarii colectivului si a personalitatii fiecarui membru al acestuia, atat prin organizarea unor actiuni proprii, cat si prin coordonarea celor intreprinse de alti factori educativi. Rezultatele cunoasterii colectivului si a fiecarui elev in parte vor fi inregistrate in caietul dirigintelui.

Studierea elevilor si a clasei nu este un scop in sine. Aceasta reprezinta o conditie importanta de care depind rezultatele intregii munci educative desfasurate de diriginte.

o Asigurarea succesului la invatatura al elevilor. Dirigintele urmareste in permanenta progresul fiecarui elev, succesele si insuccesele sale, cauzele acestora, dificultatile intampinate etc., avand datoria sa intervina energic pentru asigurarea reusitei scolare a fiecarui elev in concordanta cu posibilitatile pe care le are.

Dirigintele se va preocupa atat pentru asigurarea succesului scolar al intregului colectiv de elevi, cat mai ales al elevilor situati sub nivelul mediu. Totodata va acorda atentia cuvenita celor foarte buni. El va tine seama de faptul ca randamentul scolar depinde de un numar mare de factori cum sunt: capacitati intelectuale, interese, motivatii, posibilitati de efort etc., stapanirea priceperilor si deprinderilor necesare in invatare, climatul educativ in familie, relatii pedagogice profesor-elev etc.

Este un fapt confirmat de experienta scolara ca relatiile profesor-elev, caracterizate prin incredere in fortele elevilor, cooperare si stimulare a acestora au un efect mobilizator, stimulativ, generand succesul scolar, iar succesul coreleaza pozitiv cu performanta scolara, cu satisfactia in munca, cu dorinta de a invata din ce in ce mai bine. Relatiile profesor-elev opuse acestora, genereaza efecte nedorite.

Depistarea cauzelor ramanerii in urma la invatatura a unor elevi va fi urmata de masurile ce se impun.

o Indrumarea si coordonarea actiunii de orientare scolara si profesionala. Pregatirea elevilor in acest sens este o actiune de lunga durata la care sunt antrenati toti factorii educativi: familia, comisia de orientare scolara si profesionala, cabinetele de consiliere. Dirigintelui ii revine misiunea de a sintetiza influenta acestor factori. Continutul activitatii pe aceasta linie vizeaza:

depistarea si dezvoltarea acelor componente psihice de care dispune fiecare elev (aptitudini, interese, aspiratii, trasaturi caracteriale etc.) necesare atat invatarii, cat si practicarii unei profesiuni;

informarea elevilor in legatura cu specificul si constelatia diverselor profesiuni. Fiecare din cele doua sarcini majore presupune mai multe directii de actiune.

Prima dintre ele impune studierea in mod stiintific a calitatilor (aptitudinilor) elevilor pe baza metodologiei complexe de cunoastere a personalitatii. Totodata cunoasterea elevilor va fi insotita de pregatirea lor psihologica si metodica (practica) pentru autocunoastere si autoeducatie. Aceasta constituie conditia sine-qua-non pentru alegerea constienta a drumului in viata.

Cea de-a doua sarcina (familiarizarea cu diferite profesiuni) vizeaza:

O informarea elevilor asupra scolilor si profesiunilor spre care se pot orienta elevii;

O sensibilizarea lor (la clasele V-VIII) fata de specificul activitatilor din diferite profesiuni, pentru a alege apoi pe cea care li se potriveste lor mai bine.

Activitatea de informare a elevilor se va face asupra grupelor de profesiuni inrudite. Astazi se vorbeste tot mai mult de pregatirea nu pentru o anumita profesiune, ci pentru intreaga cariera profesionala. Este vorba de pregatirea elevului ca viitor om al muncii care sa inteleaga necesitatea schimbarii calificarii cand acest lucru se va impune. Se pune problema deci a pregatirii elevilor pentru a putea face fata schimbarilor, innoirilor si mobilitatii profesionale.

Consideram ca preocuparea profesorului pentru cunoasterea elevului (in scopul orientarii scolare si profesionale) trebuie sa duca in final la autocunoasterea si autoeducatia, la cultivarea inclinatiilor, aptitudinilor si intereselor cerute de profesia dorita, iar informarea la autoinformare. Astfel spus, orientarea profesionala trebuie sa stimuleze si sa conduca la autoorientare.

o Colaborarea dirigintelui cu familia elevilor. Aceasta colaborare se realizeaza atat in mod direct (prin vizite la domiciliul elevului, consultatii si sedinte cu parintii), cat si indirect prin comitetul cetatenesc de parinti. Continutul colaborarii cu familia vizeaza toate problemele legate de educatia copiilor si a climatului educativ din fiecare familie, de activitatea scolara, extrascolara si de conduita elevilor. El indruma activitatea educativa a parintilor privind formarea priceperilor de munca intelectuala, orientarea scolara si profesionala, folosirea rationala a timpului etc. Problemele concrete privind colaborarea dirigintelui cu familia elevilor sunt precizate in planul activitatilor cu familia.

Dirigintele colaboreaza, de asemenea, cu alti factori educativi (bibliotecile, teatrele, cinematografele, cluburile etc.) care desfasoara activitati cu elevii.

2. Ora de dirigentie si alte activitati educative organizate cu elevii

Ora de dirigentie constituie una din formele de activitate prin care dirigintele realizeaza munca educativa cu elevii. Fiind cuprinsa in planul de invatamant (saptamanal cate o ora) ora de dirigentie permite asigurarea continuitatii in realizarea unor obiective privitoare la educarea elevilor, la formarea personalitatii lor. Aceste ore prezinta o serie de particularitati:

au un pronuntat caracter formativ, indeplinind in primul rand o functie educativa;

sunt concepute si realizate astfel incat solicita in mare masura experienta de viata a elevilor;

se desfasoara in general intr-o atmosfera de apropiere sufleteasca intre profesori si elevi;

avand in vedere continutul bogat si flexibil al orei de dirigentie, pregatirea profesorului si a elevilor presupune folosirea unor surse foarte variate (carti, reviste, ziare, dictionare, enciclopedii, exemple din viata cotidiana).

In ceea ce priveste problematica orelor educative aceasta trebuie sa vizeze toate componentele (obiectivele) educatiei - educatia intelectuala, moral-civica, tehnologica si orientarea profesionala, fizica si igienico-sanitara, estetica. Fiind o fereastra deschisa spre lumea reala, o modalitate de contact cu viata sociala sub toate aspectele sale, in cadrul orei de dirigentie vor fi abordate problemele legate de industrie si agricultura, cultura si arta, morala si politica etc. In cadrul orelor educative trebuie sa-si gaseasca loc si temele legate de noile educatii. De asemenea, problematica orelor educative va trebui sa reflecte realitatile contemporane de la noi din tara, cuprinzand (mai ales din ciclul liceal) dezbateri si analize pe teme legate de: reformele sociale, democratizarea vietii sociale, modernizarea unor domenii de activitate (circulatia in comun, mass-media, informatizarea) combaterea imperfectiunilor de tot felul, perfectionarea relatiilor sociale etc. (11).

In legatura cu tematica orelor de dirigentie se impun cateva precizari: orele de dirigentie cu un anumit continut realizeaza doar in mod predominant si nu exclusiv un anumit obiectiv (domeniile educative majore). Astfel orele privind formarea atitudinii fata de munca, a constiintei valorii sociale a muncii satisfac atat cerintele educatiei moral-civice, cat si ale educatiei profesionale. De asemenea, orele pe teme de autoeducatie si autocunoastere vizeaza nu numai educatia profesionala (orientarea scolara si profesionala), ci si educatia intelectuala, estetica, fizica, a caror realizare presupune si educatia prin sine insusi.

In stabilirea tematicii orelor educative se va tine seama de anumite prioritati legate de varsta elevilor, clasa (inceput sau sfarsit de ciclu scolar), de ambianta sociala sau de anumite constatari referitoare la psihologia clasei respective. In acest sens orele pe teme de orientare scolara si profesionala, desi necesare pe tot parcursul scolarizarii, se vor intensifica la sfarsitul ciclului gimnazial si liceal; cele de formare a priceperilor de munca intelectuala independenta vor fi mai frecvente la inceput de ciclu, cand datorita cresterii volumului cunostintelor se pune problema perfectionarii stilului si a metodelor de munca independenta.

In ceea ce priveste orele de dirigentie pe teme de educatie moral-civica si pentru democratie, datorita unor cauze multiple, obiective si subiective (complexitatea deosebita a formarii pe plan moral a personalitatii, decalajul existent intre progresul tehnico-stiintific si progresul moral, precum si faptul ca in ultimele patru decenii ponderea educatiei morale a fost subestimata, iar optica in lumina careia se realiza a fost profund viciata, ceea ce a generat astazi o adevarata criza morala a societatii noastre), consideram ca aceste ore trebuie sa ocupe ponderea cea mai mare in toate clasele.

Din punct de vedere al modului de organizare si desfasurare a orelor educative, nu se poate vorbi de anumite tipuri de ore cu structuri generale. Deci, fiecare ora are o structura si o desfasurare dupa o metodologie proprie, in functie de nivelul educativ al clasei, probleme interne care se ridica, ciclul scolar si tipul de scoala, de maiestria profesorului. Unele sugestii privind modul de abordare a diferitelor teme sunt date: in lucrarea In ajutorul invatatorilor si dirigintilor de A. Stuparu si D. Margineanu, Ed. EuroBit, Timisoara, 1992, ca si in alte lucrari de specialitate (6, 12). Exemplele de dezbateri prezentate in sursele amintite pot fi adaptate de catre diriginte la conditiile concrete ale clasei cu care lucreaza.

Anumite ore educative cum sunt cele de orientare scolara si profesionala, de educatia igienico-sanitara, de analiza a muncii pot fi realizate cu sprijinul unor specialisti din diferite domenii. Astfel la orele de educatie sanitara pot fi invitate cadre medicale, iar la orele de analiza a muncii pot fi invitati parintii elevilor si profesorii clasei.

Metodele cele mai frecvent folosite la orele educative sunt: convorbirea, dezbaterea, demonstratia, exercitiul moral, analiza de caz, referatul. La clasele mai mici (a V-a si a VI-a) se recomanda folosirea unor modalitati mai atractive de lucru - concursuri, proiectii, vizite, intalniri cu specialisti etc.

Obiectivele realizate prin orele de dirigentie vor fi urmarite si in alte activitati educative care preced sau urmeaza orei respective. Este de dorit ca pentru pregatirea orei si pentru aprofundarea problemelor discutate la ora, dirigintele sa faca elevilor recomandari bibliografice - carti, reviste, albume, emisiuni T.V. si radio etc.

Activitatea dirigintelui nu se reduce la ora educativa, ea este mult mai bo-gata si diversa. Ora de dirigentie este doar forma organizata si sistematica de dialog cu clasa, moment de bilant al activitatii din saptamana respectiva, de evaluare si proiectare a noilor actiuni ce vor fi intreprinse in saptamana viitoare. Activitatea cu clasa este permanenta si se desfasoara pe multiple planuri - probleme organizatorice, educative, instructive, personale, intime etc. (11).

Pe langa activitatea directa cu clasa, dirigintele desfasoara o munca permanenta cu alti factori educativi atat din scoala, cat si din afara acesteia. Pentru realizarea sarcinilor ce-i revin, dirigintele desfasoara numeroase activitati pe multiple planuri. Astfel, pentru cunoasterea elevilor si a clasei, dirigintele face observatii in timpul lectiilor si a activitatilor extrascolare, desfasoara convorbiri cu factorii educativi, face anchete in randul elevilor, vizite la domiciliul elevilor etc.

In scopul realizarii obiectivelor educative urmarite, dirigintele organizeaza diferite activitati cu elevii: intalniri cu specialistii, schimburi de experienta intre elevii clasei (pe tema timpului liber, autoeducatiei), vizionarea si discutarea spectacolelor, dezbateri, concursuri, serbari etc.

Dirigintele organizeaza o serie de activitati cu alti factori educativi (sedinte si lectorate cu parintii, cu profesorii clasei, tine legatura cu institutiile educative: bibliotecile, cluburile, casele de cultura, cu conducatorii cercurilor artistice, stiintifice, sportive etc.) frecventate de elevi.

Documente de evidenta muncii dirigintelui

Planificarea activitatii dirigintelui. Planificarea (proiectarea) presupune anticiparea, organizarea si pregatirea din timp a activitatilor ce urmeaza a fi desfasurate de diriginte. Planul reprezinta un ghid al muncii educative pentru o perioada data, un reper al dirigintelui si un punct de referinta in evaluarea rezultatelor, un fel de proiect al viitoarelor sale actiuni.

Planul trebuie sa fie operativ, concret si in acelasi timp sintetic. El trebuie sa fie suficient de flexibil pentru a permite introducerea unor actiuni noi, dar in acelasi timp nu prea vag pentru a nu impiedica desfasurarea unei activitati continue si sistematice (11).

Planificarea muncii dirigintelui se va materializa prin elaborarea unui plan de perspectiva conceput pentru intreg ciclul (clasele gimnaziale, clasele liceale), pe baza caruia se va elabora ulterior planul anual.

Planul de perspectiva trebuie sa includa obiectivele educative urmarite la diferite clase ale ciclului de invatamant, care trebuie de asa natura concepute incat sa acopere, pe ansamblu, toate componentele educatiei, tematica orientativa a orelor de dirigentie si alte activitati ce se vor organiza in completarea acesteia. Elaborarea sa este de natura sa asigure continuitate in activitatea educativa.

Planul anual concretizeaza prevederile planului de perspectiva, iar planul semestrial pe cele ale planului anual. Acesta din urma include obiectivele educative urmarite cu prioritate in semestrul respectiv, tematica orelor de dirigentie, activitatile educative organizate in afara clasei si scolii (activitati de orientare, vizite la muzee, excursii, vizionari de spectacole, concursuri, programe artistice, serbari scolare, actiuni organizate cu familiile elevilor s.a.).

Cunoasterea si caracterizarea clasei si elevilor. In scopul indeplinirii acestei sarcini importante se impune colectarea si prelucrarea informatiilor privind clasa si fiecare elev in parte. Interpretarea stiintifica a informatiei presupune re-actualizarea fondului de cunostinte psiho-pedagogice si sociologice ale fiecarui profesor-diriginte (2, 3).

Pe baza datelor acumulate la sfarsitul fiecarui an scolar se elaboreaza Fisa de caracterizare a clasei, cuprinzand o serie de date privind compozitia clasei, dinamica grupului, climatul socio-afectiv al grupului, existenta unor eventuale microgrupuri, rolul acestora, raporturile ce se stabilesc intre liderii formali si informali (de coincidenta, de colaborare, de opozitie), valorile, normele ce se impun in fata clasei. Pe baza acestor date se formuleaza obiective privind masurile educative ce urmeaza a fi intreprinse in anul scolar urmator.

Studiul fiecarui elev se realizeaza pe baza Fisei de observatie curenta a elevului care este completata periodic in tot ciclul scolar.

Datele colectate sunt folosite pentru elaborarea (completarea) fisei de caracterizare psiho-pedagogica a elevului care, realizata la sfarsitul ciclului de invatamant pentru fiecare elev, trebuie sa consemneze notele definitorii pentru personalitatea elevului, sa prezinte modul cum acesta a evoluat de-a lungul ciclului scolar pe care il incheie, sa sugereze noi directii pentru activitatea educativa in etapa urmatoare, sa formuleze recomandari pertinente in legatura cu orientarea scolara si profesionala.

Evidenta activitatii dirigintelui. Pentru evidenta activitatii se foloseste un document special denumit CAIETUL DIRIGINTELUI in care sunt centralizate toate datele privind colectivul clasei si personalitatea fiecarui elev.

In elaborarea Caietului dirigintelui se impun respectate cateva idei de baza:

conceperea caietului pentru intreg ciclul de invatamant;

valorificarea intregului sistem de relatii in care se afla dirigintele cu: colectivul didactic, clasa de elevi (ca unitate psiho-sociala); personalitatea elevului; familia elevului; microgrupurile formate in mediu scolar si extrascolar. Informatiile provenite de la toti acesti factori sunt centralizate si ordonate metodic in cadrul caietului.

reactualizarea si imbogatirea intregului bagaj de cunostinte teoretice (psiho-pedagogice) ale cadrului didactic. Informatia colectata se impune valorificata, prelucrata in mod stiintific pentru a contribui la realizarea sarcinilor urmarite de diriginte.

3.1. Structura si continutul caietului dirigintelui

Experienta practica si unele lucrari in domeniul educatiei (2) pledeaza pentru structurarea continutului caietului in trei parti:

Informatii generale necesare organizarii activitatii dirigintelui

Sub forma unor tabele, grafice etc. aceasta parte a caietului va cuprinde:

colectivul clasei de elevi

colectivul didactic al clasei.

comitetul cetatenesc de parinti

orarul clasei s.a.

In tabelul cu elevii clasei pot fi cuprinse datele privind numele si ocupatia parintilor, adresa, unele date despre elevi (starea sanatatii, performante scolare/extrascolare deosebite, responsabilitati pe clasa/scoala, conduita elevului s.a.).

Planificarea activitatii educative

planul de perspectiva

planurile anuale si semestriale

tematica orelor de dirigentie.

planificarea activitatilor de orientarea scolara si profesionala.

planul activitatii cu familia si cu alti factori educativi

Caracterizarea clasei si a fiecarui elev. In aceasta parte a caietului se vor rezerva un numar de pagini pentru studierea clasei ca grup social (aprox. 10 pagini) si pentru fiecare elev (6-8 pagini).

Atat pentru studiul clasei cat si al fiecarui elev se va elabora si completa fisa de observatie, in care se vor consemna date cu semnificatie pedagogica, pe baza carora se vor intocmi caracterizarea psiho-pedagogica a clasei si a elevului.

FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI

Se completeaza la sfarsitul anului scolar.

Pentru clasa a V-a va fi folosita caracterizarea realizata de invatator la sfarsitul clasei a IV-a.

a) Informatii generale (nr. elevi; nr. baieti; fete; profesia parintilor/nr. cazuri; starea sanatatii/nr. cazuri; situatia la invatatura/media generala; media generala la disciplinele fundamentale; elevi cu aptitudini deosebite/nr. cazuri; elevi care ridica probleme deosebite/nr. cazuri; starea generala de disciplina a colectivului; perspectiva colectivului).

b) Dinamica grupului (totalitatea transformarilor care au loc in interiorul colectivului pe parcursul unui an scolar; gradul de coeziune a colectivului / colectiv in formare - colectiv format; scopul imediat si de perspectiva al colectivului, propus de diriginte).

c) Specificul clasei (ca microgrup social).

Climatul socio-afectiv al grupului /calificativ; ce microgrupuri sunt formate, rolul lor; raportul lideri formali - informali (de coincidenta, de colaborare, de opozitie); rolul microgrupurilor formate in interiorul clasei (pozitiv-negativ), valorile, normele care se impun in viata clasei).

d) Concluzii

Situatia educationala a colectivului (exprimata printr-un calificativ si o scurta caracterizare).

Criterii:

- nivelul la invatatura apreciat in raport cu posibilitatile maxime-minime;

- disciplina colectivului;

- profilul socio-moral al colectivului.

Pe baza acestei caracterizari sintetice se vor propune obiectivele la inceputul viitorului an scolar.

Pentru clasa a V-a, obiectivele imediate vor fi propuse la sfarsitul semestrului I.

FISA DE OBSERVATIE A ELEVULUI

Se completeaza, cand apar fapte semnificative, in plan pedagogic.

Rolul de observator revine in primul rand dirigintelui, care preia si informatiile semnificative de la colectivul didactic al clasei, familie, elevi.

Informatiile acumulate in fisele anexa, incluse intr-un dosar separat, vor fi valorificate in caiet, in fisa scolara, punctul V.

3.2. Proiect de activitate educativa

CLASA: a VI-a

TEMA: "ASTAZI SUNTEM INVITATI"

OBIECTIVE EDUCATIONALE:

I.OBIECTIV EDUCATIONAL FUNDAMENTAL: stimularea formarii unui comportament civilizat, in perspectiva integrarii active a copiilor in viata sociala.

2.OBIECTIVE OPERATIONALE:

a).cognitive

- sa precizeze regulile de conduita ce trebuie respectate cu ocazia unei vizite;

- sa pregateasca darurile pe care le ofera cu prilejul vizitei;

-sa identifice abaterile de la normele de conduita civilizata ce pot sa se savarseasca pe parcursul unei vizite;

b).afective

- sa valorifice in dezbatere convingerile, sentimentele proprii;

- sa foloseasca expresii emotionale adecvate in completarea comunicarii verbale.

III.METODE DE EDUCATIE: explicatia morala, convorbirea etica, exemplul, exercitiul stimulativ.

IV.RESURSE MATERIALE: imagini, material natural (flori, "pachete cu daruri"), fise de evaluare.