EDUCATIA NEBATIVA - JEAN VAQUES ROUSSEAV

educatia nebativa - jean vaques Rousseav

In Istoria Pedagogiei, C. Cucos spune despre Roussean ca este un reprezentant de seama al pedagogiei filozofice, avand la baza gandirii sale filozofice teoria dreptului natural, conform caruia oamenii sunt egali si liberi de la natura dar devin dependenti unii de altii in statul social.

Raspunzand la intrebarea pusa de Academia din Dijon, Roussean crede ca dezvoltarea stiintelor si a artelor nu a condus la emanciparea omului, la imbunatatirea moravurilor.

Prin nastere, omul este o fiinta curata, pura si cinstita, dar de indata ce a inceput sa creeze opere de cultura, relatiile sale ce semenii s-au deteriorat.

Cultura, prin ea insasi, nu poate aduce omului fericirea.

Sub aspectul teoriei cunoasterii, Roussean crede cu tarie in ideea potrivit careia cunostintele pot fi aflate direct prin simturi, si nu speculativ, prin carti: "Urasc cartile, ele nu te invata decat sa vorbesti despre ceea ce nu sti" (Roussean J.J., 1973, pag. 165).

"Abuzul de carti omoara stiinta. Crezand ca stii cele ce ai citit, te crezi scutit sa le mai inveti. Lectura prea multa nu serveste decat la aparitia unor ignoranti preventiosi. (idem pag. 436).

Dupa cum remarca Bogdan Suchodolschi, educatia in conceptia lui Roussean - "nu trebuie sa constea in a pregati copilul pentru viitor sau in a-l forma intr-un anumit fel, ea trebuie sa fie viata insasi a copilului. Trebuie sa se tina cont seama de copil, nu numai pentru ca acesta constituie obiectul educatiei[] dar inainte de toate pentru ca el este insusi izvorul educatiei. Pornind de la dezvoltarea corecta a copilului, de la nevoile si dispozitiile sale, de la sentimentele si gandurile sale de la sentimentele si gandurile sale, trebuie format ceea ce poate deveni cu ajutorul inteligent al educatorului. Educatorii nu pot avea alte pretentii. Acesta ar fi absolut daunatoare. Existenta omului a devenit deci punctul de pornire in educarea omului (Suchodolschi B., pag. 27 - 28).

In ceea ce priveste educatia, J.J. Roussean are o conceptie total diferita fata de educatia secolului al XVIII-lea.

Tabel comparativ intre perceptele educatiei din secolul al XVIII-lea si cele propuse de Roussean (cf. Martineanu, 1996, pag.126).

Adept al educatiei negative, Roussean considera ca rolul educatorului este de a-l pazi si apara pe copil de influentele externe din partea societatii. El face o impresionanta pledoarie pentru intoarcerea la natura, la resursele funciare ale existentei, nealterate de interventia oamenilor: "Totul este bun cand iese din mainile Creatoului; totul degenereaza in mainile oamenilor. El sileste un pamant sa hraneasca produsele altuia., un pom sa poarte fructele altuia. Amesteca si confunda climele, elementele, anotimpurile. Isi mutileaza cainele, calul, sclavul. Rastoarna totul, desfigureaza totul: ii plac diformitatile, monstrii. Nu vrea nimic asa cum l-a facut natura, nici chiar pe om; vrea sa-l dreseze si pe el, ca pe un cal de menaj, vrea sa-l potriveasca dupa placul lui, ca pe un pom din gradina sa" (Roussean, 1973, pag. 7)

Roussean pare tulburat de racirile societatii, ajungand la o concluzie pesimista: "Totusi intelepciunea noastra consta in prejudecati servite; toate deprinderile noastre nu sunt decat supunere, sila si constrangere. Omul civil se naste, traieste si moare in sclavie: la nastere e cusut in scutece, la moarte este tintuit in cosciug; cata vreme mai pastreaza infatisarea omeneasca este inlantuit de institutiile noastre" (idem, pag. 15).

Filozoful exalta virtutile copilului si ale copilariei. Intr-un limbaj sugestiv, dar si saturat de paradoxuri, el avanseaza sfaturi si da verdicte: "Singura obisnuinta pe care trebuie sa o inabusim copilului este aceea de a nu dobandi nici una; sa nu fie purtat e un brat mai mult decat pe altul; sa nu fie obisnuit sa arate sau sa se serveasca de o mana mai mult decat de alta, sa nu invete sa doreasca sa manance, sa doarma si sa se miste la aceleasi ore sau sa nu stea singur si ziua si noaptea. Pregatiti-l din timp pentru a fi stapanul propriei sale libertati si al deprinderii de a-si intrebuinta propriile forte., lasand copilului obisnuinta naturala punandu-l in starea de a fi intotdeauna stapan pe sine si de a-si indeplini dorinta in voie, de indata ce va avea-o" (idem pag. 39).

Lucrarea fundamentala in care se structureaza ideile sale pedagogice, pentru care a fost si prezentat si nevoit sa fuga din Franta in Elvetia, este intitulata Emil sau despre educatie. Acest tratat de pedagogie prefigureaza intr-o modalitate ascendenta, laturile educatiei descrise in conformitate cu treptele de varsta ale copilului:

pana la 12 ani, accentul este pus pe ingrijirea si educatia fizica

intre 2 si 12 ani, are loc educatia simturilor prin contractul direct cu natura

de la 12 la 15 ani primeaza educatia intelectuala

de la 15 ani, pana la varsta majora accentul este pus pe educatia morala

Educatia din primii doi ani de viata va fi centrata pe ingrijirea fizica a copilului, printr-o buna alaptare, bai reci, imbracaminte usoara, jucarii naturale. Alaptarea trebuie facuta de mama, nu de doica, iar mainile si picioarele nu se vor infasa ci vor fi lasate libere.

"Cea dintai educatie trebuie sa fie asadar pur negativa. Ea consta nu in a transmite virtutea sau adevarul, ci in a pazi inima de viciu si spiritul de eroare. Daca ati putea sa nu faceti nimic si sa nu lasati nici pe altii sa faca ceva; daca ati putea sa conduceti elevul nostru sanatos si robust pana la varsta de 12 ani fara sa stie a deosebi mana dreapta de mana stanga, atunci de la primele lectii pe care i le-ati da, ochii intelegerii lui s-ar deschide pentru ratiune.

Fara prejudecati, fara deprinderi, nu va avea nimic in el care sa poata contrazice rezultatul grijii noastre. Curand, el va deveni in mainile noastre cel mai intelept dintre oameni: si incepand prin a nu face nimic, veti fi infaptuit o minune a educatiei" (idem, pag7).

Asadar, educatia intre 2 si 12 ani se centreaza pe dezvoltarea fizica si contribuie la insusirea primelor repere scolare, dar accentul se pune pe educarea simturilor.

Marea carte a naturii constituie sursa inepuizabila de captare a primelor impresii si a cunostintelor sub conducerea unui perceptor. Emil este introdus in tainele naturii pe o cale predominant intuitiva. Copilul nu este un adult in miniatura.

"Copii sa fie copii inainte de a fi oameni, iata ce vrea natura. Daca vrem sa pastram aceasta ordine, vom produce roade timpurii, care nu vor fi nici coapte, nici gustoase si in curand se vor strica; vom avea tineri invatati si copii batrani.

Copilaria are feluri de a vedea, gandi si simti care ii sunt proprii, nimic nu e mai sanatos decat sa vrem sa le inlocuim cu ale noastre; tin mai mult sa se ceara copilului sa fie inalt de cinci picioare, decat sa i se ceara judecata la 10 ani. Intr-adevar, la ce i-ar servi ratiunea la aceasta varsta? Ea este fraul fortei si copilul n-are nevoie de acest frau" (idem pag. 67).

Educatia cuprinsa intre 12 si 15 ani este centrata pe formarea intelectuala, pe instructia propriu - zisa.

Impins de o curiozitate interioara, Emil este predispus sa invete carte.

"Pentru ca avem nevoie absoluta de carti, este una care dupa parerea mea, ne ofera cel mai reusit tratat de educatie naturala. Acesta va fi prima carete pe care o va citi Emil al meu; el va alcatui multa vreme intreaga lui biblioteca si va ocupa in ea pentru totdeauna un loc de cinste. Ea va constitui textul fata de care toate comorurile noastre despre stiintele naturii nu vor servii decat drept comentarii. Ea nu va servi in progresul nostru drept proba pentru dezvoltarea judecatii ai cat timp nu ne vor strica gustul, lectura sa ne va face placere.

Care este aceasta carte minunata?

O fi Aristotel? O fi Pliniu? O fi Bujfon? Nu! Este Robisson Crusse" (idem pag. 165 -166)

Aceasta carte face apologia unei trairi in natura si a autonomiei individului capabil sa se descurce singur in viata.

Nu trebuie predata nici gramatica, nici istoria. Se vor oferi cunostinte de astronomie, fizica, geografie, chimie, se vor organiza calatorii si se vor face vizite in ateliere, bucurandu-se la modul propriu.

De altfel, Emil trebuie pregatit in perspectiva unei meserii, aceasta fiind una destul de domestica, precum tamplaria.

"Luand in consideratie toate acestea, as tine cel mai mult ca meseria pe gustul elevului meu sa fie cea de tamplar. E curata, e folositoare si se poate executa in clasa, tine de ajuns capul in miscare, cere muncitorului iscusinta si pregatire, apoi in forma obiectelor determinata de utilitate, eleganta si gustul nu sunt excluse." (idem pag. 183).

El va invata numai in conformitate cu ceea ce vede, aude si pipaie tinand cont de interesul imediat.

"Cand Emil va invata meseria sa, doresc s-o invat impreuna cu el, caci sunt convins ca nu va invata niciodata bine decat ceea ce vom invata impreuna" (idem, pag. 185).

Educatia efectuata intre 15 si 20 de ani va avea o dominanta morala. Odata cu manifestarea pasiunilor, omul incepe o viata noua. Perceptorul il va indruma pe Emil spre realizarea unor fapte bune si spre infranarea pasiunilor. I se vor inocula sentimentele de mila, generozitate, prietenie, dreptate si dragoste.

Tot in aceasta perioada se va face si educatia religioasa. Roussean face pledoarie pentru existenta lui Dumnezeu. Aceasta fiinta inzestrata cu vointa si putere, fiinta activa prin ea insasi, forta motrica a universului, si ordine prin esenta este numita Dumnezeu. De el se leaga ideile de inteligenta, putere vointa, si cea de bunatate, care urmeaza in mod necesar din celelalte.

Religia naturii este singura admisa de pedagogul francez ca meritand a fi predata copilului pentru ca acest copil este prin excelenta al naturii.

In ultimul capitol al monumentalei sale opere, Roussean se ocupa de educatia femeii, predestinata sa devina sotia lui Emil.

Aceasta primeste o educatie limitata, in vederea formarii ca buna sotie si are menirea de a se ingriji de gospodarie, de sot, si de cresterea copiilor. In acest sens, ea trebuie sa devina virtuoasa blanda si intelegatoare.

Femeia este facuta anume sa placa barbatului, iar violenta ei consta in farmecul pe care il poarta caci " Cel mai puternic e stapan cu aparenta si depinde in realitate de cel mai slab; aceasta se intampla nu dintr-o frivola intrebuintare a curtoaziei, nici din orgolioasa generozitatea a protectorului, ci dintr-o lege invariabila a naturii care, dand femeii mai multa usurinta sa stimuleze dorintele barbatului, decat sa le satisfaca, il face pe acesta dependent si-l sileste la randul lui, sa caute sa-i placa pentru ea ca sa consimta sa-l lase sa fie cel mai tare" (idem, pag. 347).

"Intreaga educatie a femeii trebuie sa se rezume la barbati. A le place, a le fi folositoare, a se face iubite si onorate de ei, a-i creste cand sunt mici, a-i ingriji cand sunt mari, a-i sfatui, a-i mangaia, a le face viata placuta si dulce: iata datoriile femeilor din toate timpurile si iata ceea ce trebuie sa invete ele inca din copilaria lor (idem pag 352).

Daca a fi aplicat astazi, metoda sa de formare a lui Emil, ar genera mai mult salbatici decat oameni.

Roussean descopera si valorifica la maximum virtutile copilariei, deschizand o noua perspectiva in istoria pedagogiei si anticipand baze ale curentului "educatiei noi" din secolul XX (vezi Istoria Pedagogiei, pag 154 - 166).

importante modificari fizico- chimice, care le pregatesc pentru digestia din intestine.   Aceste modificari sunt rezultatul activitatii secretorii si motoriia stomacului.

Functia secretorie

Consta in secretia mucosului gastric, produs de glandele gastrice. Sucul gastric este un lichid incolor, limpede sau usor opalescent, in functie de continutul sau in mucos, si foarte acid, avand PH- ul cuprins intre 1,5 si 2,5.

Sucul gastric este construit din:

99% apa;

1% substante organice ( enzime, mucus);

Substante anorganice -HCl

-cloruri de Na,K

-fosfati de Ca,Mg

Acidul clorhidric ( HCl) exercita numeroase actiuni, dintre care cele mai

importante sunt;

activeaza enzimele proteolitice din sucul gastric si creaza un mediu optim pentru actiunea acestora;

actioneaza asupra proteinelor alimentare, facandu-le mai usor digerabile;

stimuleaza evecuarea gastrica;

impiedica dezvoltarea germenilor introdusi in stomac odata cu alimentele ingerate ( actiunea antiseptic).

Principalele produse chimice gastrice, se desfasoara sub actiunea urmatoarelor enzime:

pepsina este principala enzima a sucului gastric, este secretata sub forma inactiva ( pepsinogen) si este activa in stomac de catre HCl. Actionand optim, la un Ph foarte acid, pepsin hidrolizeaza legaturile peptidice din interiorul moleculelor de protein, rezultand peptide de dimensiuni variate:

labfermentul este secretat mai ales la sugari, si probabil absent din sucul gastric al adultului, produce coagularea laptelui prin transformarea cazeinogenului solubil, in paracazeina care, in prezenta calciului, se transform in paracazeinat de calciu;

gelatinaza care lichefiaza gelatina;

lipaza este important mai ales la sugari, scindeaza hidrolitic grasimile emulsionate.

Mucusul gastric are rol de a proteja mucoasa gastric de diverse actiuni nocive, in special de autosugestie, sub actiunea pepsinei si a HCl.

Rezumatul digestiei gastrice, este forma unui produs semilichid, acid, chimul gastric.

Functia motorie

Este asigurata de musculature neteda din peretii sai si consta in depozitarea temporara a alimentelor ingerate,amestecul lor cu sucul gastric pana se formeaza chimul, si evecuarea acestuia lent si fractionat, in duoden.

In timpul digestiei, au loc doua feluri de miscari ca rezultat al contractiei muschilor sai:

miscarile peristaldice sunt miscari ondulatorii sub forma de uride, care pleaca de la cardia catre pilor;

miscarile tonice sunt contractii prin care stomacul isi adapteaza capacitatea sa la continut;

Digestia intestinala

Digestia propriu-zisa are loc in intestinul subtire sub actiunea combinata pancreatic,intestinal si a bilei, iar produsii simpli, rezultati sunt resorbiti pana la valvula ileo-cecala in proportie de peste 90%.

Sucul pancreatic este un lichid incolor, inodor si alcalin ( Ph in jur de 8) si contine:

Ø     substante anorganice: bicarbonatul care contribuie la neutralizarea chimului gastric;

Ø     substante organice: enzime

In functie de principiile alimentare pe care le degradeaza, enzimele sunt:

amilolitice- amilaza;

lipolitice- lipaza;

proteolitice - tripsina, chimiotripsina, carboixipeptidazele, elastaza.

Amnilaza din sucul pancreatic are actiune mai puternica decat cea salivara, hidrolizand amidonul pana la stadiul de zaharide ( maltoza).

Lipaza pancreatita hidrolizeaza grasimile neutre in glycerol si acizi grasi.

Tripsina secretata ca proenzima inactiva ( tripsinogen) este activa in lumenul intestinal sub actiunea enterokinazei, o enzima secretata de mucoasa duodenala.Tripsina activeaza chimiotripsina, enzima care, deasemenea, se secreta sub forma inactiva ( chimiotripsinogen) . Tripsina si chimiotripsina, actioneaza asupra proteinelor ne atacate de pepsina gastric si a produsilor de scindare ai pepsinei, pe care il degradeaza pana la stadiul de peptide.

Carboxipeptidazele sunt activate de tripsina si degradeaza oligopeptidele in peptide mai mici.

Elestaza activa, de asemenea de tripsina, hidrolizeaza proteinele fibroase.

Bila produsul de secretie al hepatocitelor, este secretata permanent de catre ficat, in cantitate de 500-700ml/zi. Intre mese, sfincterul Oddi fiind inchis, bila se colecteaza si prin reabsortia apei, se concentreaza in vezicula biliara, de unde este eliminata in duoden in timpul digestiei.

Bila are importante roluri in digestia lipidelor, desi nu contine nici o enzima:

prin sarurile biliare reduce tensiunea superficial si determina emulsionarea grasimilor, favorizand astfel digestia lor;

activeaza lipazele;

formeaza cu lipidele micelii, care , fiind hidrosolubile, pot fi resorbite in intestin.

Sucul intestinal contine unele enzime digestive, ca:

peptiaza care scindeaza oligopeptidele in aminoacizi, sub actiunea enzimelor gastrice si pancreatice;

lipaza intestinala are actiune asemanatoare cu cea pancreatica, transform lipidele in acizi grasi si glicerol si partial in monogliceride;

dizaharidoza care descompune dizaharidele prezente in continutul intestinal, in monozaharide: glucoza, fructoza si galactoza.

Functia motorie

Intestinul in repaus prezinta ritmic " undele lente electrice", care se deplaseaza dinspre duoden, de-a lungul stratului muscular longitudinal, cu o frecventa care scade spre jejun si ileon. Aceste unde, care cresc tonusulmuscular, creeaza conditii pentru aparitia contractiilor intestinale localizate miscarile de segmentare sau propagate miscarile peristaltice.

Miscarile de segmentare constau in contractii inelare, care apar la interval regulate, de-a lungul intestinului, apoi se relaxeaza si apar alte contractii circulare in mijlocul segmentelor dintre contractiile precedente. Aceste miscari deplaseaza alternative ( in   "suveica") continutul intestinal, realizand un amestec mai bun cu secretiile digestive si favorizand contactul cu suprafata mucoasei.

Miscarile peristaltice sunt unde de contractie circular, care se propaga de-a lungului intestinului   spre colon.

Colonel primeste, prin valvula ileo-cecala, zilnic, aproximativ 200-300ml de chil, constituit din resturi alimentare nedigerabile sau nedigerate si lichide electrolitice ingerate sau secretate de glandele digestive. Prin resorbtia si a unor electroliti si secretia de mucus, se constituie materialele fecale, care se elimina prin actul defecatiei.

Defecatia este un act reflex prin care materiile fecale sunt eliminate din rect la exterior.

Absorbtia intestinala

Este procesul prin care produsii simpli, rezultati din digestive, strabat mucoasele digestive, trecand in circulatie. Absortia anumitor constituenti se poate realize la nivelul stomacului ( apa, cloruri, alcool, CO2, etc.) precum si la nivelul colonului ( apa si electroliti), dar absortia principilor alimentary are loc in special in intestinul subtire, de aceea lichidul care trece prin orificiul ileo-cecal este practice lipsit de substante nutritive.

Absortia glucidelor se face active-hexaze ( glucoza, fructoza, galactoza) sau pasiv, prin difuziune( umele pentoze ca rihoza).

Absortia proteinelor se face sub forma aminoacizilor, prin mecanisme active, intrand in celulele mucoasei intestinale, aminoacizii trec apoi pasiv din aceste celule in sange, prin difuziune.

Absortia lipidelor se face sub forma de acizi grasi si glycerol, fara a necesita consum de energie.Glicerina se absoarbe usor in sange si limfa fiind hidrosolubila.

Absorbtia vitaminelor se face in functie de solubilitatea lor. Vitaminele hidrosolubile se resorb rapid, in timp ce absorbtia vitaminelor liposolubile e deficitara, daca lipsesc sarurile biliare sau enzimele pancreatice din intestine. Cele mai multe vitamine, se resorb in segmentele superioare ale intestinului subtire.