Stilul publicistic in programa scolara si in manualele alternative

Stilul publicistic in programa scolara si in manualele alternative

1. Stilul publicistic in programa scolara 

Programa scolara actuala are caracter orientativ, continuturile constituie o variabila, profesorul o poate modifica, poate amana predarea unor cunostinte, poate adapta continutul reducandu-l, amplificandu-l, introducand noi subiecte. Continuturile trebuie actualizate, orice tema, subiect trebuie tratat la zi.

Prin disciplina limba si literatura romana se urmareste consolidarea competentelor de comunicare ale elevilor, indispensabile in lumea contemporana, pentru orice tip de activitate profesionala. Orice manual prezinta viziunea autorilor acestuia asupra programei.

Ca profesor de limba si literatura romana, am verificat daca parcurgerea manualelor alese asigura indeplinirea tuturor obiectivelor programei, deoarece tocmai nivelul de atingere a acestor obiective este evaluat prin examene sau concursuri scolare. In cazul in care am constatat neconcordante intre manual si obiectivele programei, am utilizat la clasa si alte resurse, ceea ce mi-a asigurat realizarea obiectivelor.

In programa scolara actuala este prevazuta la clasa a IX-a studierea a cel putin 6 texte nonfictionale. Lectiile de limba si comunicare pornesc de la textul literar si fac trecerea de la realitatea artistica spre cea din viata cotidiana, de ex. de la tema "Aventura, calatorie" se face trecerea la un reportaj despre un eveniment aventuros ; de la tema "Scene din viata de ieri si de azi", la un text publicistic din trecut sau de actualitate. Ele sunt menite, pe de o parte, sa completeze temele abordate si, pe de alta parte, sa ii deprinda pe elevi sa manuiasca diferite tipuri de texte. In programa claselor X-XII se pune accent pe studierea teoretica a stilurilor functionale ale limbii si a calitatilor generale si particulare ale stilului, precum si pe alcatuirea unor texte functionale: interviul, stirea, reportajul, recenzia, anuntul publicitar, reclama publicitara, cronica de spectacol.

1.1. Stilul publicistic in manualele scolare

Atat sub raportul continutului, cat si sub acela al metodei, manualele scolare pornesc de la programa nationala de limba si literatura romana care a intrat in vigoare in anul scolar 1999-2000 la clasa a IX-a, in 2000-2001 la clasa a IX-a, in 2001-2002 la clasa a XI-a si in toamna lui 2002, la clasa a XII-a. Programa a fost gandita sa-i familiarizeze pe elevi cu literatura, dar si cu limba si comunicarea, in mai multe etape.

Inca din clasa a IX-a elevii sunt familiarizati cu diferite tipuri de texte publicistice. Ei sunt pusi in situatia de a realiza variate tipuri de anunturi publicitare (vanzari, cumparari, prestari de servicii, oferte de serviciu), respectand claritatea si concizia enuntului ale caror mesaje sa poata fi receptate imediat de catre destinatarii vizati. De asemenea, elevilor li se cere sa conceapa stiri scurte, incitante, stiri dezvoltate, cu un impact mai mare sau chiar un grupaj de stiri pe o tema de larg interes (ex. balul bobocilor, olimiade si examene scolare, o festivitate importanta pentru scoala). Autorii manualului Editurii Corint (2004) propun acesti itemi fara a le oferi elevilor notiuni referitoare la tehnicile de construire a diferitelor forme ale textului publicistic. In manualul Editurii All, autorii propun exercitii de comparare a textelor fictionale cu cele nonfictionale, pe aceeasi tema, elevii fiind nevoiti sa observe scopul comunicarii, sa identifice componenta procesului de comunicare activata si valorificata de respectivele texte. In manualul Editurii Art , autorii pun accent pe textul publicitar, scopul acestuia, structura, functiile limbajului activate in acest tip de text, relatia E-R, caracteristicile acestuia, procedeele oralitatii, figurile de stil utilizate.

In clasa a X-a se pune accent pe studiul teoretic al stilurilor functionale, stilului publicistic acordandu-i-se o atentie aparte. Exista, in manualele Editurii Corint, ale Editurii Petrion si ale Editurii Humanitas, itemi referitori la redactarea interviului in presa scrisa. In clasa a XI-a se studiaza recenzia, cronica unui eveniment cultural, iar in clasa a XII-a se fixeaza cunostintele dobandite anterior despre interviu, stire, grupaj de stiri, articol de fond, anunt publicitar si informatii noi cu privire la recenzie (Ed. Corint, Ed. Sigma), cronica de carte, cronica de spectacol (Ed. Sigma).

Elevii de liceu vor invata sa comunice, folosind limba romana corect, adecvat si eficient, in imprejurari din cele mai felurite, impuse de modul de viata contemporan, vor fi stimulati sa gandeasca pe cont propriu, sa-si exprime opiniile si sa-si sustina argumentat punctele de vedere.

Manualele scolare de limba si literatura romana pentru clasele IX-_XII propun itemi care au ca scop cunoasterea, insusirea , aplicarea creatoare a normelor limbii romane si formarea la elevi a unor deprinderi temeinice de vorbire si scriere corecta, de exprimare ingrijita, aleasa, expresiva. Prin aceste compuneri se urmareste insusirea practica a procedeelor de expresie specifice stilului publicistic. Punctul de plecare in alcatuirea acestora trebuie sa-l constituie impresia vie, dobandita nemijlocit si inregistrata pe loc prin adnotari, sublinieri (la citirea unei carti), insemnari (in timpul vizitelor, excursiilor).

In continuare am selectat din manualele scolare de limba si literatura romana pentru clasele liceale cateva tipuri de itemi, spre exemplificare :

INTERVIUL

-Scrieti cateva intrebari pe care ati dori sa le puneti- intr-un interviu imaginar- scriitorului preferat, chiar daca acesta nu mai este in viata sau traieste in alta tara (clasa a X-a , Ed. Humanitas).

-Realizati un interviu cu un elev care a obtinut rezultate deosebite la una din fazele concursului pe discipline (clasa a XII-a , Ed. Corint).

-Comparati un interviu publicat in presa cu unul ascultat la radio, respectiv cu altul televizat si comentati diferentele (clasa a X-a, Ed. Humanitas).

-Realizati un interviu cu un scriitor contemporan sau profesor de liceu (clasa a X-a, Ed. Humanitas).

STIREA

-Culegeti informatii precise din unitatea voastra de invatamant si concepeti o stire scurta , dar incitanta, una dezvoltata, cu un impact mai mare si un grupaj de stiri pe o tema de larg interes (balul ,,bobocilor", o festivitate importanta pentru scoala, olimpiade si examene scolare) -clasa a IX-a, Ed. Corint.

-Redactati un grupaj de stiri despre activitatile culturale si sportive ale liceului (clasa a XII-a , Ed. Corint).

RECENZIA, CRONICA DRAMATICA

-Realizati recenzia unei carti stiintifice preferate sau a unui volum de proza sau versuri, din creatia literara a unui scriitor din literatura contemporana (clasa a XII-a, Ed. Corint).

-Realizati o recenzie la un volum de versuri de Marin Sorescu (clasa XII-a, Ed. Sigma).

-Observati doua recenzii ale unor critici cunoscuti si analizati continutul, structura compozitiilor, notati principalele trasaturi atribuite volumelor descrise, identificati opiniile autorilor celor doua recenzii (Ed. Corint si Ed. Sigma, clasa a XII-a).

-Cititi o cronica dintr-o revista literara preferata de voi (cronica literara, teatrala, muzicala, plastica, de film) si analizati : titlul, plasarea in revista si in pagina, referintele intertextuale si elementele extratextuale: fotografii, grafica (clasa a XI-a , Ed. Art).

-Deliberati asupra asemanarilor si a deosebirilor dintre cronica unui eveniment cultural ce apare intr-un cotidian de mare tiraj si cronica aplicata unui domeniu strict (muzica, arte plastice, film, literatura) , publicata in reviste de specialitate (clasa a XI-a , Ed. Art).

-Redactati cronica dramatica a unui spectacol teatral televizat (Ed. Corint, clasa a XII-a).

REPORTAJUL

-Alcatuiti un reportaj in care sa infatisati aspectele unor locuri recent vizitate (Ed. Corint, clasa a XII-a)

ARTICOLUL

-Inchipuiti-va ca sunteti redactor la o publicatie pentru tineri. Redactati un scurt articol despre statutul generatiei voastre in Romania contemporana. (clasa a XII-a, Ed. Sigma).

ANUNTUL PUBLICITAR

-Redactati mici anunturi referitoare la : cereri de munca, oferte de munca, cumparari-vanzari (clasa a XII-a , Ed. Corint).

-Formulati variate tipuri de anunturi publicitare (vanzari, cumparari, prestari de servicii, oferte de angajare, de intrajutorare umana), respectand claritatea si concizia enunturilor ale caror mesaje sa poata fi receptate imediat de catre destinatarii vizati (clasa a XI-a, Ed. Corint).

2. Valorificarea textului publicistic la examenul de bacalaureat

Proba orala a examenului de bacalaureat vizeaza competentele de comunicare orala, aplicate in receptarea mesajelor orale si scrise si in producerea unor tipuri de discurs (descriptive, informative, narative, argumentative) exersate in cadrul invatamantului liceal.

In cadrul probei orale, biletul de examen contine un subiect care vizeaza o intelegere de text la prima vedere si aplicarea cunostintelor din domeniul limba si comunicare, avand ca suport un text nonliterar dat. Noutatea acestor subiecte consta in faptul ca textele selectate sunt nonliterare (articole de ziar, recenzii, fragmente din Legea invatamantului, fragmente din prefete de carte s.a.). Prin textele propuse se urmareste in primul rand intelegerea unui text la prima vedere, dar si aplicarea notiunilor de teorie literara, utilizarea corecta si adecvata a limbii romane in comunicarea orala (abilitatea de operare cu notiuni de vocabular si morfosintaxa) si, fapt inedit, argumentarea orala a propriilor opinii asupra unui text la prima vedere.

Prin proba orala se vor evalua alte competente specifice fata de proba scrisa, dupa cum urmeaza :

utilizarea adecvata a strategiilor si a regulilor de exprimare orala in monolog si in dialog, in vederea realizarii unei comunicari corecte, eficiente si personalizate, adaptate unor situatii de comunicare diverse;

identificarea particularitatilor si a functiilor stilistice ale limbii in receptarea diferitelor tipuri de mesaje/texte;

receptarea adecvata a sensului/sensurilor unui mesaj transmis prin diferite tipuri de mesaje orale sau scrise;

utilizarea adecvata a achizitiilor lingvistice in producerea si receptarea diverselor texte orale si scrise, cu explicarea rolului acestora in construirea mesajului;

identificarea temei si a modului de reflectare a acesteia in textele studiate sau in texte la prima vedere;

compararea unor viziuni despre lume, despre conditia umana sau despre arta reflectate in texte literare, nonliterare sau in alte arte;

interpretarea textelor studiate sau la prima vedere prin prisma propriilor valori si a propriei experiente de lectura;

construirea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural romanesc, prin integrarea si relationarea cunostintelor asimilate;

identificarea structurilor argumentative in texte literare si nonliterare studiate sau la prima vedere;

argumentarea unui punct de vedere privind textele literare si nonliterare studiate sau la prima vedere;

compararea si evaluarea unor argumente diferite, pentru formularea unor judecati proprii.

Elevul trebuie sa faca dovada stapanirii urmatoarelor capacitati, deprinderi, abilitati si elemente de competenta :

abilitatea de a citi cu acuratete, fluent si facand dovada intelegerii celor citite;

deprinderea de a formula si de a exprima, succint si clar , raspunsul solicitat de cerintele cuprinse in biletul de examen;

abilitatea de a utiliza limba literara, adecvat contextului de comunicare;

deprinderea de a-si adapta expunerea orala ( limbajul, exprimarea, prezentarea) la cerintele formulate;

competenta de comunicare activata de sustinerea si de argumentarea ideilor ( acceptate sau personale)²⁵

In procesul lecturii textelor se recomanda urmatorul demers didactic :

citirea atenta a textului, pentru intelegerea termenilor/ a sensurilor contextuale si a continuturilor de idei;

recitirea textului, in vederea aprofundarii, pentru a raspunde la urmatoarele intrebari: cine comunica?; cui/pentru cine comunica?; ce comunica?; cum/unde/ cand comunica?; pe ce canal?; din ce cauza?; cu ce scop?;

pregatirea, pe baza textului dat, a unor posibile raspunsuri la sarcini de lucru privind urmatoarele domenii de interes :

A.           Cerinte privind emitatorul ( cine emite mesajul, din ce perspectiva/ ipostaza, cu ce intentie, in ce context)

B.           Cerinte privind structura/compozitia/ mesajul textului (identificarea ideilor, disocierea elementelor obiective de cele subiective, disocierea faptelor de opinii, a argumentelor de contraargumente, identificarea unor structuri si tehnici argumentative/ informative/ descriptive/ narative etc.)

C.           Cerinte privind construirea unei interpretari/exprimarea unei opinii argumentate (despre un aspect/o idee/ un argument/ o afirmatie/ o atitudine evidenta in textul dat, cu privire la o perspectiva actuala asupra ideii exprimate, despre optiunea, pe baza experientei personale, pentru una sau alta dintre solutiile propuse/ care se contureaza etc.)²⁵

Toate cele 100 de subiecte pentru proba orala ( din care, la examen, candidatul va trage un subiect) au fost publicate de Ministerul Educatiei Nationale in 24.04.2008.

Biletul nr. 97, de exemplu, contine un text publicistic, reprezentand un fragment din conferinta tinuta de domnul Jonathan Scheele la 27 aprilie 2005 :

" Am fost invitat sa vorbesc despre Ce inseamna sa fii European. Va marturisesc ca nu imi este usor sa dau un raspuns, pentru ca sunt deja European: e o stare fireasca, pe care nu simt nevoia sa o definesc.

Iata deci cateva capcane ale definitiei de European. De aceea, m-as indeparta de ele, pentru a defini calitatea de European prin impartasirea unui set de valori. Cu alte cuvinte, a fi European inseamna a impartasi valori europene. Care sunt aceste valori? Cine si cand le-a inventat? Sunt ele si valorile voastre? Pentru a da un raspuns la aceste intrebari, va propun sa ne uitam putin la istoria Uniunii Europene. Uniunea a aparut din nevoia de a nu mai aparea niciodata un razboi mondial. Planul, visul a fost integrarea voluntara a economiilor Europei atat de strans, incat razboiul sa nu mai fie o optiune. Si a reusit, iar succesul se traduce intr-o valoare europeana clara si palpabila : pacea. Intre statele membre nu au mai existat razboaie dupa 1950.

O alta valoare, care a venit ca un produs secundar al primei este prosperitatea. Modelul economic integrationist al UE a dus nu numai la dezvoltarea economica in unele tari membre, ci la o crestere in toate tarile membre, si, in timp, la reducerea decalajelor dintre regiunile mai bogate si cele mai sarace ale Uniunii. Cum s-a reusit acest lucru ? Prin aplicarea concreta a unei alte valori europene: solidaritatea. Solidaritatea celui care are mai mult cu cel care are mai putin, solidaritatea celui mai norocos cu cel cu mai putine sanse. S-a facut astfel marele salt de la modelul de dezvoltare invingator-invins la modelul prin care toata lumea are de castigat. Pace, prosperitate, solidaritate. Iata doar trei valori ale Uniunii Europene care chiar si singure pot explica de ce aceasta a devenit de-a lungul istoriei sale un magnet pentru restul continentului.

Tot mai multe state si-au dorit sa aplice acelasi model pentru a se putea bucura de aceste valori. Dar ele nu sunt singurele valori europene. O alta valoare, la care tineti mai ales voi, tinerii, este libertatea: libertatea de expresie, libertatea de asociere, libertatea de a studia si a munci in orice alt stat membru al Uniunii." (Conferinta domnului Jonathan Scheele, 27 aprilie 2005)

Dupa citirea cu atentie a textului si recitirea in vederea aprofundarii, elevii vor trebui sa dea raspunsuri la sarcinile de lucru, privind urmatoarele domenii de interes :

A.         Identificarea emitatorului si a contextului

R: Emitatorul acestui mesaj este domnul Jonathan Scheele, seful Delegatiei Comisiei Europene in Romania , iar contextul este reprezentat de extinderea Uniunii Europene si de dorinta Romaniei de a adera la aceasta. In aceasta conferinta Jonathan Scheele defineste conceptul de cetatean european si contureaza un model al acestuia.

B.          Reflectarea asupra elementelor constitutive ale mesajului

R: Textul este publicistic si reprezinta un fragment din conferinta tinuta de domnul Jonathan Scheele la 27 aprilie 2005 , moment in care Romania se pregatea sa adere la UE.

Textul are structura unei argumentari si anume : ipoteza - conceptul de cetatean European; argumente - toti cetatenii europeni impartasesc un anumit set de valori: pace, prosperitate, solidaritate si libertate, explicand si modul in care acestea au avut rezultate pragmatice atunci cand s-au aplicat in viata cotidiana; concluzia - tot mai multe state si-au dorit sa aplice acelasi model pentru a se bucura de aceste valori.

Cuvintele sunt folosite cu sens denotativ, exprimarea este clara, riguroasa, coerenta. Este prezenta functia conativa, emitatorul intentionand sa determine o anumita reactie din partea receptorului, sa-i directioneze comportamentul fata de mesaj. Adresarea este directa, emitatorul recurgand la utilizarea interogatiilor retorice: Care sunt aceste valori? Cine si cand le-a inventat? Sunt si ele valorile voastre?

C.          Construirea unei interpretari/ exprimarea argumentata a unui punct de vedere

R: Jonathan Scheele incearca sa dea o definitie a conceptului de cetatean european prin setul de valori care il caracterizeaza astazi pe individul integrat in Uniunea Europeana, si anume pacea, prosperitatea, solidaritatea si libertatea, prin care s-a asigurat, " trecerea de la un model de dezvoltare invingator-invins", specific primelor decenii ale secolului al XX-lea, la "modelul prin care toata lumea are de castigat". Emitatorul pune accentul pe valoarea esentiala - libertatea, stalpul de baza al societatii democratice, avand in vedere faptul ca Romania a trait aproape o jumatate de veac sub regim totalitar, a cunoscut grave constrangeri si interdictii de afirmare a propriilor pareri, sentimente.