TIPUL DE PERSONALITATE SI CARIERA

    Prima lucrare moderna despre teoria carierei intitulata Alege-ti cariera, de Frank Parsons a aparuta in 1909. Modelul potrivirii, bazat pe intelegerea propriei persoane, a necesitatilor locului de munca si a alegerii bazate pe un proces de rationament real este in continuare reperul care se afla la baza multor teorii, precum si a practicii de orientare a carierei. In mod deosebit, modelele de educatie in vederea dezvoltarii unei cariere, folosite in multe tari, se bazeaza, in mare masura, pe ideea acestei potriviri.

Teoria lui Holland (1997), despre care am amintit in capitolul precedent, este un exemplu de teorie trasatura - factor. Aceasta se bazeaza pe mai multe afirmatii:

1. Personalitatea individului este factorul primar in alegerea profesiei.
2. Profilul intereselor reflecta personalitatea.
3. Indivizii dezvolta pareri stereotipe cu privire la ocupatii (de ex., consideram ca un contabil este punctual, relativ introvertit, nesociabil etc.). Aceste opinii ne modeleaza parerea despre ocupatii si joaca un rol fundamental in alegerea ocupatiei.
4. Orice persoana isi cauta o ocupatie care sa fie congruenta cu personalitatea sa si care sa-i permita sa-si exercite atitudinile si sa-si valorifice calitatile. O buna potrivire duce la succes si satisfactie.

Dupa parerea autorului, personalitatea este rezultatul interactiunii dintre caracteristicile mostenite, care sunt esentiale pentru dezvoltarea intereselor specifice si activitatile la care este expus un individ. Holland recunoaste ca interactiunea conduce in ultima instanta la formarea personalitatii.

Autorul sustine ca foarte multe persoane pot fi clasificate in sase tipuri pure: realist, investigator, artist, sociabil, intreprinzator si conventional.

Oamenii realisti reactioneaza fata de mediu intr-un mod obiectiv, concret, manipulativ din punct de vedere fizic. Evita sarcinile care necesita calitati intelectuale, artistice sau sociale (nu sunt potriviti ca lideri). Sunt materialisti, masculini, nesociabili si stabili emotional. Prefera profesiile tehnice, agricole sau mestesugaresti cu activitati care implica lucrul cu masinile, o activitate fizica (de exemplu, sport) etc.

Persoanele investigative reactioneaza fata de mediu folosind inteligenta, manipuland idei, cuvinte si simboluri. Evita situatiile sociale, sunt nesociabile, masculine, insistente si introvertite. Prefera sarcinile stiintifice, teoretice (de exemplu, cititul, algebra, colectionarea de obiecte) si activitati creatoare cum ar fi sculptura, pictura, muzica. Prefera sa lucreze intr-un mediu academic sau stiintific.

Persoanele artistice fac fata mediului folosind forme si produse ale artei. Se bazeaza pe impresii subiective, sunt nesociabile, feminine, supuse, sensibile, impulsive si introspective. Prefera profesiile muzicale, artistice dramatice si nu le plac activitatile masculine si rolurile care implica munca fizica.

Persoanele sociabile prefera sa intre in contact cu altii. Acestea cauta interactiunea sociala in mediul educational, terapeutic si religios. Se considera persoane sociabile, vesele, cu simtul raspunderii, care obtin succese si adora sa se afirme.

Persoanele intreprinzatoare au spirit de aventura, sunt dominante si impulsive. Sunt persuasive, vorbarete, extraverte, increzatoare, agresive si exhibitioniste. Prefera ocupatii din domeniul vanzarilor si al managementului, unde pot sa-i domine pe altii. Au nevoie de putere si de recunoasterea calitatilor de catre cei din jur.

Persoanele conventionale au nevoie de aprobarea celor din jur. Creeaza o impresie buna deoarece sunt ordonate, sociabile, corecte, dar sunt lipsite de originalitate. Prefera ocupatii de tip functionari cu activitati stabile si bine definite in domeniul afacerilor. Acorda o importanta deosebita chestiunilor economice si se considera masculine, dominante, rigide si stabile. Au mai mult calitati matematice decat verbale.

Holland sustine, de asemenea, ca exista sase medii de munca analoage cu tipurile pure de personalitate descrise mai sus. Asa cum s-a aratat deja, indivizii isi selecteaza mediul de munca congruent cu tipul lor de personalitate.

In interventiile de consiliere este importanta asadar ajutarea clientului in a-si alege un mediu de munca care sa se potriveasca cel mai bine cu tipul sau de personalitate.

Tipurile de personalitate pot fi structurate in functie de un model consecvent. Acest model este numit modelul hexagonal.

  Modelul hexagonal pentru interpretarea relatiilor intra- si inter-clase

Sursa: Holland, J. L. (1994). Self-Directed Search: Technical Manual. Odessa: Psychological Assessement Resources.

 

Interventia se intemeiaza pe masuratorile referitoare la tipul de personalitate obtinute prin utilizarea unui inventar de interese. Unui individ ii pot corespunde unul, doua sau toate cele sase tipuri de personalitate. Profilul obtinut prin ierarhizarea tipurilor pentru o persoana, dat de scorurile masuratorilor se numeste "subtip" si reda codul intreg pentru toate tipurile. In mod curent, totusi, in evaluare si interventie sunt folosite cele mai importante trei litere ale codului de tip. Codul de trei litere, cunoscut, in general, sub numele de codul Holland, permite intelegerea personalitatii individului.

Pentru a intelege codul, Holland defineste patru indicatori sau semne de diagnostic.

Congruenta: acest indicator reflecta gradul de potrivire dintre personalitatea individului si mediul sau de munca. Cel mai inalt nivel de congruenta va fi daca respectivul cod de trei litere al personalitatii este acelasi, in privinta continutului si al succesiunii, cu codul de trei litere al mediului de munca in care respectivul individ doreste sa intre. Indicatorii cu congruenta inalta au drept rezultat o alegere stabila a profesiei, rezultate bune in aceasta si un grad inalt de satisfactie.

Consecventa: aceasta este masura coerentei interne a punctajelor obtinute de o persoana. Consecventa se calculeaza prin examinarea pozitiei primelor doua litere ale codului lui Holland de pe hexagon (vezi mai sus). Cu cat este mai apropiata pozitia pe hexagon, cu atat codul este mai consecvent. Subtipurile cu coduri adiacente sunt consecvente (de ex., conventional si intreprinzator). Se considera a fi tipuri inconsecvente cele care sunt situate fata in fata unul cu celalalt (de exemplu, realist si sociabil). Claritatea scopurilor unui individ si perceptia lui despre sine, care sunt definitorii pentru decizia in alegerea carierei, sunt direct proportionale cu tipul Holland. Un tip consecvent va avea scopuri mai clare si o perceptie despre sine mai limpede decat un tip inconsecvent. Pentru tipul consecvent, alegerea carierei va fi mult mai usoara.

Diferentierea: aceasta masoara cristalizarea intereselor si a profilului individului. Diferentierea este definita astfel: punctajul cel mai mare minus punctajul cel mai mic al celor trei punctaje reprezentate de codul de trei litere. Diferentierea cea mai mare (punctaj mare) se constata atunci cand se gaseste un grad inalt de conturare a caracteristicilor unui anumit tip, iar o diferentiere scazuta se va constata in cazul unui profil plat, cu punctaje relativ identice la toate trei tipurile. Un tip diferentiat va avea scopuri mult mai clare si o perceptie despre sine mai bine cristalizata decat tipul nediferentiat. Alegerea carierei va fi mai usoara pentru tipul diferentiat decat pentru cel nediferentiat si aceste alegeri vor fi mai stabile.

Identitatea: reflecta claritatea scopurilor, intereselor si talentelor unei persoane. Este legata de diferentiere si de consecventa. 

RELATIILE TIPOLOGICE

Relatiile intre tipurile de personalitate se presupune ca sunt invers proportionale cu distantele intre tipurile aratate in figura. Cu cat este mai mica distanta intre oricare doua tipuri, cu atat mai mare este similaritatea lor sau asemanarea psihologica. De exemplu, realistul si investigativul sunt prinse amandoua in figura; deci ele se aseamana una cu alta. In contrast, investigativul si intreprinzatorul sunt departe una de alta; deci sunt foarte diferite. Investigativul si socialul sunt la un grad intermediar de asemanare.

Modelul hexagonal serveste trei scopuri in teorie, inclusiv in cea a consilierii, definind:

1. gradul de consistenta in pattern-ul personalitatii unei persoane. Folosind profilul unei persoane, cele mai inalte doua scoruri ale scalei pot fi etichetate ca avand unul din trei nivele de consistenta. Pattern-urile profilului compuse din tipurile adiacente ale hexagonului sunt cele mai consistente (ex. realist, investigativ, investigativ-artistic etc); pattern-urile profilului compuse din tipurile opuse ale hexagonului sunt cel mai putin consistente (realist-social, investigativ-intreprinzator, artistic-conventional) si pattern-urile profilului compus din oricare alt tip din hexagon formeaza un nivel intermediar de consistenta (realist-artistic, investigativ-social, artistic-intreprinzator)

2. consistenta unui mediu in acelasi fel. In acest caz, procentajul tipurilor (oameni reali) in fiecare din cele 6 categorii e folosit pentru a forma un profil al mediului

3. grade de congruenta intre persoana si mediu. Cea mai congruenta situatie pentru o persoana sociala va fi intr-un mediu social. Cea mai incongruenta situatie pentru o persoana sociala va fi intr-un mediu realist. Prin folosirea hexagonului, cateva grade intermediare de congruenta pot fi definite.

Modelul hexagonal furnizeaza asadar un calcul pentru teorie, un model abstract si legatura ideilor principale si asa teoria poate fi aplicata pentru probleme practice si teoretice. Astfel, hexagonul poate fi folosit in conjunctie cu formularile pentru tipuri si medii pentru a defini grade de consistenta si congruenta si pentru a prezice rezultate-satisfactie-asteptare.

CONSECINTE IN PRACTICA ORIENTARII SI A ALEGERII CARIEREI

In acest model practica orientarii se bazeaza, in esenta, pe administrarea unui inventar al intereselor (de exemplu, Cercetarea autodirectionata a lui Holland, Chestionarul de interese profesionale al lui Strong sau cel pentru definirea codului Holland). Acest cod reprezinta elementul esential al explorarii posibilitatilor ocupationale si de cariera. Consilierul sau tanarul trebuie sa aiba, mai intai, o imagine clara a semnificatiei codului. Totodata, trebuie stabilit in ce masura acest cod este diferentiat sau consecvent si daca reflecta scopurile si interesele exprimate. Daca nu, este necesar sa se initieze o procedura de autoexplorare. Daca da, tanarul ar trebui sa-si caute ocupatia care se potriveste cel mai bine cu profilul sau. Acest lucru se poate face utilizandu-se Lista de Ocupatii (o lista de ocupatii, in care fiecare este caracterizata prin Codul Holland; lista a fost elaborata de experti care au evaluat toate ocupatiile).

 

TIPURILE PSIHOLOGICE SI MEDIILE DE MUNCA

Tipurile sunt presupuse a reprezenta efecte obisnuite ale cresterii pana la un nivel intelectual particular. Fiecare tip este descris in termenii unui model teoretic creat cu cateva obiective in principal:

1. sa schiteze numai scheletul simplu al experimentelor ce duc la o categorie particulara a persoanei
2. sa arate cum un experiment al persoanei conduce la o dispozitie speciala, cum acea dispozitie duce la o categorie larga a comportamentului uman, si
3. sa prevada modele teoretice ce vor fi corespunzatoare deopotriva evidentelor vechi si noi asupra tipurilor.

TIPUL REALIST. Ereditatea si experientele speciale ale persoanei realiste conduc la o preferinta pentru activitati ce determina manipularea explicita, ordonata sau sistematica a obiectelor, uneltelor, masinilor si animalelor si spre o aversiune fata de activiatti educationale sau terapeutice. Aceste tendinte de comportare conduc in consecinta la achizitionarea competentelor manuale, mecanice, agricole, electrice si tehnice si la un deficit in competentele sociale si educationale.

Dezvoltarea unui model realist al activitatilor, competentelor si intereselor creeaza o persoana care este predispusa sa manifeste urmatoarele caracteristici:

        Preferinte vocationale si nevocationale

Prefera ocupatii sau situatii realiste (ex. electrician sau mecanic) in care se poate angaja in activitati preferate si se evita activitati cerute de ocupatii sau situatii sociale. Se poate, de asemenea, asocia cu oameni avand convingeri, interese si valori similare si evita oameni cu convingeri, interese si valori neasemanatoare. Are nivel limitat de interese.

        Obiective si valori de viata

Poseda valori traditionale. Prefera sa munceasca in cadrul unor restrictii institutionale. Crede in libertate (independenta sau sansa libera). Se aliniaza fiind ambitios si auto-controlat ca valori importante si critica energic, fiind iertator. In general, valorile constituie lucruri sau caracteristici personale tangibile. Poseda un sistem foarte inchis de convingeri si valori (fara deschidere in a-si schimba parerile si comportamentul) si are un domeniu limitat de interese.

        Autoconvingere

Se percepe ca avand abilitati mecanice, tehnice si atletice. Se bucura lucrand cu maini, unelte, echipament electronic. Se percepe ca avand abilitate in relatii umane si crede ca anumite obligatii sociale (ex. invatarea) pot fi frustrante. Isi aduce aminte de neplacerea si aportul minim la obligatiile scolare. Are auto-estimare relativ joasa, dar are incredere in deprinderile lui/ei realiste

        Stil de rezolvare a problemelor

Foloseste convingeri, competente si valori realiste ca sa rezolve probleme la munca si in alte imprejurari. Prefera solutii sau strategii concrete, practice si structurate ca opuse la activitati clericale, scolare sau imaginative.

Deoarece persoana realista poseda aceste preferinte, convingeri, competente, autoperceptii si valori, el/ea este apt sa fie:

        conformist

        dogmatic

        veritabil

        pragmatic

        inflexibil

        materialist

        natural

        normal

        persistent

        practic

        realist

        rezervat

        robust

        retras in sine

        neperspicace

TIPUL INVESTIGATIV. Ereditatea si experientele speciale ale persoanei investigative conduc la o preferinta pentru activitati ce determina investigatie observationala, simbolica, sistematica si creativa a fenomenelor fizice, biologice si culturale si la o aversiune fata de activitati staruitoare, sociale si repetitive. Aceste tendinte comportamentale duc spre o achizitionare de competente stiintifice si matematice si spre un deficit in competente de elocventa.

Aceasta dezvoltare a unui model investigativ de activitati, competente si interese creeaza o persoana care este predispusa sa manifeste urmatoarele caracteristici:

        Preferinte vocationale si nevocationale

Prefera ocupatii sau situatii investigative (ex. biolog sau tehnician medical) in care poate sa se angajeze in activitati si competente preferate si sa evite activitati cerute de ocupatii si situatii de intreprindere. Poate, de asemenea, sa gaseasca oameni cu convingeri si valori similare si sa evite oameni cu pareri si valori neasemanatoare.

        Obiective si valori in viata

Valori stiintifice sau activitati si realizari scolare. Valori autodeterminate (independenta), precum trasaturi personale, fiind intelectual, logic si ambitios, dar tine alte obiective si valori de viata ca fiind fara importanta: securitate, familie; e voios, avand prietenii adevarate. Poseda un sistem deschis de convingeri. Are obiective si valori liberale si este deschis fata de noi idei si experiente. Are o serie larga de interese.

        Autoconvingeri

Se percepe ca avand abilitate stiintifica si de cercetare, precum talentul matematic. Se vede ca analitic, curios, scolastic si avand interese largi. Se bucura citind sau gandind asupra solutiilor la probleme. Crede ca insistenta altora asupra unui curs al actiunii va putea fi frustrant. Se vede ca receptiv si avand o serie larga de interese. Are auto-estimare moderata spre inalta

        Stil de rezolvare a problemelor

Foloseste convingeri, competente si valori de investigare ca sa solutioneze probleme la locul de munca si in alte locuri. Cauta probleme interesante. Se increde in gandire, informatie de instruire, analize pline de grija, date obiective si practici relatate scolastic. Plateste fara atentie la sentimente personale sau mediul social.

Deoarece persoana investigativa poseda aceste convingeri, preferinte, competente, perceptii de sine si valori, el/ea este apt sa fie:

        analitic

        prudent

        complex

        critic

        curios

        independent

        intelectual

        introspectiv

        pesimist

        precis

        radical

        rational

        rezervat

        retras

        modest

TIPUL ARTISTIC. Ereditatea si experientele speciale ale persoanei artistice conduc la o preferinta pentru activitati ambigue, libere si nesistematice ce determina manipularea materialelor fizice, verbale si umane in crearea de forme sau produse de arta si la o aversiune fata de activitati explicite, sistematice si ordonate. Aceste tendinte de comportare duc la o achizitionare de competente artistice (ex. limba, arta, muzica, scris) si la un deficit in competente clericale sau sistem de afaceri.

Aceasta dezvoltare a unui model artistic de activitati, competente si interese creeaza o persoana care este predispusa sa prezinte urmatoarele caracteristici:

1.Preferinte vocationale si nevocationale

Prefera ocupatii sau situatii artistice (ex. scriitor sau decorator interior) in care poate sa se angajeze in activitati si competente preferate si sa evite activitati necesitate de ocupatii si situatii conventionale. Poate de asemenea sa se asocieze cu oameni avand convingeri si valori similare si sa evite persoane cu pareri si valori nesimilare.

2.Obiective si valori de viata

Valori de experienta si realizare artistica. Valori de auto-expresie si egalitate pentru toate precum caracteristici personale astfel ca fiind imaginative si curioase, dar nefiind obediente, logice sau responsabile. Are cel mai deschis sistem de convingeri dintre tipuri. Foarte deschis la sentimente si idei si fata de ceilalti. Are obiective si valori liberale.

3.Autoconvingeri

Se percepe ca expresiv, deschis, original, intuitiv, liberal, nonconformist, introspectiv, independent, dezordonat, avand abilitate artistica si muzicala si abilitate de actionare, scriere si vorbire. Se bucura de angajarea in activitati ce folosesc aceste abilitati si trasaturi, dar poate deveni frustrat cu activitati precum tinerea evidentelor complete si precise.

4.Stil de rezolvare a problemelor

Foloseste convingeri, competente si valori artistice ca sa rezolve problemele la lucru sau in alte locuri. Percepe probleme in context artistic, asa ca talente si caracteristici personale artistice (ex. intuitie, expresivitate, originalitate) care domina in procesul de solutionare a problemei.

Deoarece persoana artistica poseda aceste convingeri, preferinte, competente, auto-perceptii si valori, el/ea este apt sa fie:

        complicat

        dezordonat

        emotiv

        expresiv

        idealist

        imaginativ

        nepractic

        impulsiv

        independent

        introspectiv

        intuitiv

        nonconformist

        deschis

        original

        sensibil

TIPUL SOCIAL. Ereditatea si experientele speciale ale persoanei sociale conduc la o preferinta pentru activitati ce determina manipularea altora ca sa se informeze, antreneze, dezvolte, vindece sau lumineze si o aversiune fata de activitati explicite, ordonate si sistematice cuprinzand materiale, unelte sau masini. Aceste tendinte de comportament duc la o achizitionare de competente in relatii umane (ex. interpersonale sau educationale) si la un deficit in competente manuale si tehnice.

Aceasta dezvoltare a unui model social de activitati, competente si interese creeaza o persoana care este predispusa sa manifeste urmatoarele caracteristici:

1.Preferinte vocationale si nevocationale

Prefera ocupatii si situatii sociale (ex. profesor sau consilier) in care poate sa se angajeze in activitati preferate si sa evite activitati cerute de ocupatii si situatii realiste. Poate sa se asocieze cu persoane avand convingeri si valori similare.

2.Obiective si valori de viata

Valori de activitati si probleme sociale si etice. Doreste sa ii serveasca pe altii in contextul sprijinului medical, serviciului institutional sau interactiunilor reciproce. Crede in egalitate pentru toti si in oportunitatea existentei ajutorului dezinteresat si a iertarii, dar critica fiind logice si intelectuale sau avand o viata excitanta. Aspira sa devina un parinte competent, profesor sau terapeut. Apreciaza religia.

3.Autoconvingeri

Se percepe ca placandu-i sa ajute pe ceilalti, intelegandu-i pe altii, avand abilitate de predare, deprinderi sociale si lipsindu-i abilitatea mecanica si stiintifica. Devine frustrat in pregatirea unui manual pe o topica abstracta sau facand ceva ce necesita rabdare si precizie sau reparand un automobil. Foarte multumit prin ajutarea sau invatarea altora. Are sistem de convingeri moderat deschis, dar are cateva valori traditionale. Are auto-evaluare moderata.

4.Stil de rezolvare a problemelor

Foloseste convingeri, competente si valori sociale ca sa rezolve probleme la locul de munca sau in altele. Percepe probleme intr-un context social asa ca problemele sunt privite mai ales in termeni de relatii umane, competente si trasaturi sociale (ex. cautand interactiuni reciproce si ajutor de la ceilalti) si dominante in procesul de rezolvare a problemei.

Deoarece persoana sociala poseda aceste convingeri, preferinte, competente, auto-perceptii si valori, el/ea este apt sa fie:

        agreabil

        cooperativ

        sensibil

        prietenos

        generos

        saritor

        idealist

        amabil

        rabdator

        insistent

        responsabil

        sociabil

        plin de tact

        intelegator

        cald

TIPUL INTREPRINZATOR. Ereditatea si experientele speciale ale persoanei intreprinzatoare conduc la o preferinta ce determina manipularea celorlalti ca sa se atinga obiective organizationale sau economice si o aversiune fata de activitati organizationale, simbolice si sistematice. Aceste tendinte comportamentale duc la o achizitionare de competente de lider, interpersonale si convingatoare si la un deficit in competente stiintifice.

Aceasta dezvoltare a unui model de initiativa a activitatilor, competentelor si intereselor creeaza o persoana care este predispusa sa manifeste urmatoarele caracteristici:

1.Preferinte vocationale si nevocationale

Prefera ocupatii si situatii de initiativa (ex. vanzator sau manager) in care poate sa se angajeze in activitati preferate si sa evite activitati cerute de ocupatii si situatii de investigare. Poate de asemenea sa se asocieze cu persoane avand aceleasi interese, pareri si valori similare

2.Obiective si valori de viata

Are valori traditionale (ex. realizari economice si politice), valori de controlare a altora, de ocazia de a fi liber de control si de a fi ambitios. Critica fiind iertator sau saritor. Aspira sa devina un lider in comert, un lider de comunitate, influent in afaceri publice si sa fie bine imbracat

3.Autoconvingeri

Se percepe ca agresiv, popular, increzator in sine, sociabil, posedand abilitati de conducere si discurs si lipsindu-i abilitatea stiintifica. Doreste sa prinda obtinerea unei pozitii de putere mult mai multumitoare. Devine cel mai frustrat avand o pozitie de mica influenta. Are auto-apreciere ridicata. Tine la valori traditionale. Are un sistem de pareri oarecum inchis (ex. nu este docil la schimbare in convingeri, valori sau comportament)

4.Stil de rezolvare a problemelor

Foloseste pareri, competente si valori de initiativa ca sa rezolve probleme la lucru sau in alte situatii. Percepe probleme intr-un context intreprinzator asa ca problemele sunt adeseori privite in termeni de influenta sociala. Trasaturile, competentele si valorile de intreprinzator (ex. control asupra altora, convingeri traditionale) sunt dominante in procesul de solutionare a problemelor.

Deoarece persoana intreprinzatoare poseda aceste convingeri, preferinte, competente, perceptii despre sine si valori, el/ea este capabil sa fie:

        acaparator

        aventuros

        ambitios

        hotarat

        dominator

        energic

        entuziast

        provocabil

        epatant

        extravertit

        plin de energie

        optimist

        inepuizabil

        increzator

        sociabil

TIPUL CONVENTIONAL. Ereditatea si experientele speciale ale persoanei conventionale conduc la o preferinta pentru activitati ce necesita manipulare explicita, ordonata si sistematica a datelor (ex. tinere de evidente, sortare materiale, reproducere materiale, organizare masini de afaceri si echipament de procesare date) ca sa se atinga obiective organizationale si economice si o aversiune fata de activitati ambigue, libere, de explorare sau nesistematizate. Aceste tendinte comportamentale duc la o achizitionare de competente clericale, estimative si de sistem de afaceri si la un deficit de competente artistice.

Aceasta dezvoltare a unui model conventional de activitati, competente si interese creeaza o persoana care este predispusa sa manifeste urmaaoarele caracteristici:

1.Preferinte vocationale si nevocationale

Prefera ocupatii sau situatii conventionale (ex. perforator cartele sau bancher) in care sa se angajeze in activitati preferate si sa evite activitati cerute de ocupatii si situatii artistice. Poate de asemenea sa se asocieze cu persoane avand interese, convingeri si valori similare si sa evite oameni cu calitati neasemanatoare.

2.Obiective si valori de viata

Valori de afaceri si realizari economice. Se crede devenind un expert in finante sau comert, ducand o viata confortabila si facand o multime de lucrari ce au obiective importante. Prefera sa lucreze in cadrul structurii unei organizatii sau institutii. Valorile sunt caracterizate prin virtuti traditionale (ex. tinte conservatoare, religioase, economice si politice). Crede ca este potrivit sa fie ambitios, umil si politicos. Crede ca activitatile estetice si societatea inchisa (tovarasia ermetica de grup) fiind scuzabile sau imaginare sunt fara prea mare valoare. Are un sistem de pareri foarte inchis.

3.Autoconvingeri

Se percepe ca un conformist si ordonat si ca avand abilitate clericala si cifrica. Isi vede cele mai tari competente in afaceri si cele mai slabe in arte. Se bucura tinand evidente si facand munca estimativa. Anticipeaza ca scrierea unui sau concentrarea asupra altora devine cauza de frustratie. Are auto-estimare scazuta.

4.Stil de rezolvare a problemelor

Foloseste convingeri, competente si valori conventionale ca sa solutioneze probleme la locul de munca si in alte situatii. Urmeaza cai, practici si proceduri stabilite; priveste spre autoritati pentru aprobare si sfat. Cauta solutii practice si se angajeaza in planificarea ordonata si minutioasa. Are dificultate cu probleme indoielnice sau in sintetizarea informatiei din surse diverse.

Deoarece persoana conventionala poseda aceste convingeri, preferinte, competente, perceptii de sine si valori, el/ea este capabil sa fie:

        atent

        conformist

        constiincios

        dogmatic

        eficient

        inflexibil

        emotiv

        metodic

        umil

        ordonat

        insistent

        practic

        meticulos

        chibzuit

        fara imaginatie

De asemenea, Holland propune ca exista 6 medii de munca (realiste, investigative, artistice, sociale, intreprinzatoare si conventionale) analoage cu tipurile de personalitate pura descrise mai sus. Indivizii trebuie sa selecteze mediile vocationale care sunt congruente cu personalitatea lor pentru a maximiza satisfactia si succesele la locul de munca. Aceste medii sunt descrise mai jos.

Mediul realist implica sarcini concrete, fizice care cer aptitudini mecanice, persistenta si miscare fizica. Se cer numai aptitudini interpersonale minime. Cadrele tipic realiste includ un garaj, un atelier de masini, o ferma, un santier de constructii sau o frizerie.

Mediul investigativ cere mai mult utilizarea abilitatilor abstracte si creative decat perceptia personala. Performanta satisfacatoare cere imaginatie si inteligenta. Succesele cer de obicei o perioada mare de timp. Problemele intalnite variaza ca nivel de dificultate, dar vor fi de obicei solutionate prin aplicarea uneltelor si aptitudinilor intelectuale. Munca se face mai mult cu idei si lucruri decat cu oameni. Cadrele tipice includ un laborator de cercetare, o conferinta diagnostica de caz, o biblioteca, un grup stiintific de munca, matematicieni sau ingineri cercetatori.

Mediul artistic cere creativitate si utilizare interpretativa a formelor artistice. Individul se bazeaza pe cunostinte, intuitie si viata emotionala in rezolvarea problemelor tipice. Informatia este filtrata prin criterii personalesubiective. Munca necesita de obicei implicare interna pe perioade prelungite. Cadrele topice includ repetitia unei piese, o sala de concerte, un studio de dans, un birou de studiu, o biblioteca si un studio de arta sau de muzica.

Mediul social necesita abilitatea de a interpreta si a modifica comportamentul uman si interes in a-i rpoteja si ajuta pe ceilalti. Munca necesita relatii personale frecvente si prelungite. Munca lui este predominant emotionala. Situatiile de munca tipice includ clase in scoli si colegii, oficii de consiliere, spitale de boli mentale, biserici, oficii educationale si centre recreationale.

Mediul intreprinzator necesita aptitudini verbale si directionarea si convingerea celorlalti. Munca necesita activitati de directionare, control si planificare a celorlalti si un interes pentru ceilalti oamenila un nivel mai superficial decat mediul social. Cadrele tipice includ un birou de agentie imobiliara, un raliu politic si o agentie de publicitate.

Mediul conventional implica procesare sistematica concreta, de rutina a informatiei verbale si matematice. Sarcinile necesita frecvent operatii repetitive, ciclice, in functie de procedura stabilita. Este nevoie de o aptitudine minimala in relatiile interpersonale din cauza ca munca se face in mare parte cu echipamente si materiale de birou. Cadrele tipice includ o banca, o firma de contabili, un oficiu postal si un birou de afaceri.

Un ghid referential la teoria lui Holland

Grupul lui Holland	Interese caracteristice	Caracteristici personale	Ocupatii caracteristice
Realist	Activitati care implica folosirea precisa, organizata a obiectelor, masinilor si animalelor si include lucruri si activitati agricole, electrice, manuale, fizice si mecanice Ex. Munca cu masini	Orientate spre prezent, Orientate asupra lucrurilor (decat asupra oamenilor sau informatiilor), Conformarea, Practicalitatea, Timiditatea	Ingineria, Comertul, Agricultura si Ocupatii tehnice
Investigativ	Activitati care implica explorarea si explicarea lucrurilor fizice, biologice si culturale pentru a le intelege si controla. Cateodata include activitati stiintifice si matematice. Ex. Lectura	Analitice si abstracte Rationale Critice Intelectuale Introvertire	Ocupatii stiintifice Analitice Tehnice
Artistic	Activitati care implica folosirea materialelor fizice, verbale sau umane pentru a crea forme si produse de arta; include activitati si lucruri in relatie cu limba, arta, muzica, teatrul si scrisul Ex. Ascultarea muzicii	Creativi Expresivi Se bazeaza pe sentimente Imaginativi Non-conformisti Idealisti	Ocupatii muzicale Artistice Literare Teatrale
Social	Activitati care implica interactiunea cu ceilalti oameni pentru amuzament sau pentru informare, perfectionare, dezvoltare, insanatosire si educare Ex. Amuzarea oaspetilor	Sensibili la nevoile celorlalti Prietenosi Convingatori Cu tact	Invatamant Minister Functii sociale Ocupatii de ajutorare a oamenilor
Intreprinza-tor	Activitati care implica interactiunea cu ceilalti oameni pentru a urmari scopuri organizationale si castig economic Ex. Munca pentru o actiune comunitara sau pentru o organizatie politica	Agresivi Supraincrezatori Ambitiosi Sociabili Persuasivi	Vanzari Ocupatii de supraveghere Conducere
Conventional	Activitati care implica folosirea precisa si organizata a informatiilor, intretinerea registrelor, materialelor, organizarea informatiilor numerice si scrise, ocupatii clerice, computationale si afaceri Ex. Munca de contabil pentru o campanie politica	Practici Conformisti Eficienti Ordonati	Ocupatii contabile Computationale Secretariale Clerice

Holland sugereaza ca fiecare model de mediu este cautat de indivizi a caror tip de personalitate este similar cu mediul. Se presupune ca ei vor fi fericiti intr-un mediu compatibil si nefericiti intr-un mediu compatibil cu alt tip de personalitate. Un echivalent persoana-mediu produce o alegere vocationala mai stabila, mai mari succese vocationale, succese academice mai mari, mentinere mai buna a stabilitatii personale si satisfactii mai mari.

Concluzii asupra teoriei

Aceasta teorie se bucura de multa popularitate printre practicieni, mai ales in America de Nord. Faptul se datoreaza, in primul rand, simplicitatii si claritatii utilizarii acesteia, existentei materialului de testare si disponibilitatii materialelor de referinta care fac posibila autoevaluarea. Clientii si consilierii au sentimentul ca prin completarea unui simplu chestionar inteleg totul, ca apartenenta la un anumit tip ii va face sa gaseasca - intr-un moment crucial al schimbarii - "casuta" cu cele mai potrivite "locuri de munca" sau "functii".

In realitate insa, alegerea unei cariere este mult mai complicata, nu este intotdeauna atat de stabila si nici nu exista o singura "casuta" care sa fie cea mai buna. Exista mai multe schimbari in viata unui om care nu pot fi intotdeauna prevazute. Schimbarile de mediu si cele individuale sunt frecvente, personalitatea - desi relativ stabila - se poate modifica, acelasi lucru fiind valabil si pentru profilurile ocupationale.

Se mai pot face inca alte cateva observatii fundamentale in legatura cu aplicarea acestei teorii:

        Cele sase tipuri de personalitate reprezinta un model interesant de clasificare a intereselor unui elev. Insa acest model nu este fara indoiala singurul valabil si are chiar anumite limite. Tipurile definite initial, in mod ipotetic, de Holland nu se regasesc si la alti cercetatori. Alte combinatii de interese se pot gasi frecvent, in special daca acest lucru se face prin analiza grupurilor ocupationale si analiza statistica. Tipologia prestabilita, bazata pe inventarul de interese care urmareste numai masurarea tipologiei nu va permite niciodata individului sa-si descopere alte interese, care s-ar putea sa fie mai importante pentru el decat cele evidentiate de Holland. De exemplu, tipul omului "caruia ii place sa stea in aer liber", mentionat frecvent de alti autori, nu va putea fi detectat. Cel mai apropiat in clasificarea lui Holland ar fi tipul "intreprinzatorului". Acesta insa nu coincide total cu tipul celui care prefera actiunile in aer liber.

Pentru orientarea scolara, de aici se pot prelua doua idei:

        Este esential sa avem o buna cunoastere a profilului intereselor elevului. Este foarte important sa-i oferim elevului posibilitatea de a-si testa profilul intereselor in mod sistematic si controlat.

        O potrivire corecta intre personalitate si profilul muncii trebuie sa se afle in centrul oricarui program de dezvoltare a carierei.