Influenta cadrului didactic asupra dezvoltarii elevilor

Influenta cadrului didactic asupra dezvoltarii elevilor

Folosirea in exces a influentei de catre profesor duce la crearea impresiei ca toate sarcinile cerute sunt plictisitoare, profesorul motivand cerinta respectiva numai prin influenta personala, recurgand fie la amenintari, fie la diferiti stimuli ai motivatiei extrinseci. Dar folosirea in exces a acestei forte care este influenta personala determina o scadere a acesteia si, chiar daca s-a manifestat repetat cu precadere asupra unui singur elev, are efect asupra intregii clase, modificand perceptia asupra profesorului. Este deci indicat sa fie date teme ce sunt predominant motivate intrinsec, iar in cazul in care exista diferite tulburari de comportament ale elevilor (perturba activitatea didactica), este mult mai eficient sa nu fie folosita pentru combaterea acestora, forta, amenintarea, cearta, etc. (identificate ca situatii de criza educationala); in asemenea situatii cea mai indicata atitudine a profesorului este aceea de a realiza un control de comportament prin simplul fapt de a se pozitiona langa elevul perturbator, si de a-si aseza prieteneste palmele, ferm dar prieteneste pe umerii elevului; un asemenea tip de comunicare tacita este eficient si amplifica puterea de influenta a profesorului.

Astfel, din punct de vedere situational, influenta educationala (in legatura directa cu autoritatea) este repartizata analitic pe doua niveluri abordabile:

'influenta nondistribuita'- purtatorul acesteia este persoana cadrului didactic, investita oficial cu o serie de atributii interactionare (si cu continut deontologic);

'influenta distribuita are ca purtator pe fiecare individ al grupului respectiv, potential lider informal al clasei;

Tendintele actionale ale membrilor clasei de elevi probeaza o anumita flexibilitate relationala izvorata din coexistenta celor doua forme de influenta educationala. Pentru influenta nondistribuita identificam urmatoarea corespondenta psihologica a principalelor acte interpersonale: perceptie si gandire, relatii socioperceptive, limbaj perceptiv, relatii de comunicare, afectivitate, relatii preferentiale, aptitudini si deprinderi, relatii functionale, insusiri temperamentale, dimensiunea dominare-supunere; in conformitate cu acestea asistam la cristalizarea unor retele comunicative si socioafective puternic individualizate.

Important de mentionat la nivelul dinamicii si procesualitatii relatiilor interpersonale, este faptul ca influenta educationala poate functiona ca si criteriu de analiza a interactiunilor din clasa de elevi (Ullich, 1995):

relatii de cooperare: bazate pe coordonarea eforturilor in vederea realizarii unui efectiv comun;

relatii de competitie: bazate pe rivalitatea partenerilor in atingerea unei tinte individuale;

relatii de conflict: bazate pe opozitia mutuala a partenerilor raportata la un scop indivizibil;

Toate aceste tipuri relationale propun o reflectie amanuntita asupra relatiilor dintre cooperare si competitie. Universul relational al clasei de elevi, analizat din punctul de vedere al influentei educationale in contextul grupului scolar si abordat, din punct de vedere stiintific, sub auspiciile managementului clasei de elevi, devine unul dintre subiectele cele mai importante, de a carui cunoastere si aplicare depinde succesul demersului educativ al cadrului didactic.