Lectia de educatie fizica - trunchi comun

Lectia de educatie fizica - trunchi comun

Prin structura se intelege succesiunea in care sunt parcurse principalele etape ale unei lectii, delimitate in timp.

In concordanta cu scopurile didactice si obiectivele generale ale instruirii, continutul lectiei se structureaza intr-o anumita ordine de abordare.

In decursul anilor, specialisti ai domeniului au promovat mai multe modalitati de structurare a lectiei: pe parti; secvente; momente, etape, verigi, iar mai nou situatii de instruire, aceasta ultima modalitate de abordare fiind recomandata pentru toate disciplinele de invatamant, respectandu-se bineinteles specificul fiecareia.In fond, Indiferent care ar fi denumirea fiecarei componente din structura lectiei , prin acasta trebuie sa se creeze cadrul optim de rezolvare a unor cerinte de natura organizatorica, fiziologica si metodica, indiferent de tipul de lectie abordat.

In continuare prezint structura de lectie, conceputa pe "situatii de instruire", largind modul de abordare traditional prin adaugarea unor cerinte de eficienta care privesc necesitatea de a desfasura intreaga activitate in conditii de realizare a unei densitati ridicate, varietatea sistemelor de actionare si atractivitate pentru elevi.

1. Organizarea colectivului de elevi. Durata este variabila 20 secunde-3 minute, in functie de varsta elevilor, spatiul in care se desfasoara lectia, starea atmosferica(pentru lectiile organizate in aer liber) si nivelul de disciplina a elevilor.

Obiective instructiv-educative

organizarea clasei pentru inceperea ordonata a lectiei ;

disciplinarea comportamentului elevilor;

captarea atentiei si trezirea interesului pentru activitate ;

verificarea prezentei si a tinutei;

Sisteme de actionare (continut)

raport (facultativ la clasele mari);

inregistrarea frecventei elevilor la lectie prin intermediul responsabililor de grupe ;

anuntarea temelor si a obiectivelor operationale majore;

exrcitii de front si formatie, de captare a atentiei (intoarceri, ruperi de randuri, regrupari la semnale vizuale si auditive).

Formatii de exersare

in line, pe unul-doua randuri;

in careu, semicerc etc.

Densitatea motrica

Se realizeaza prin angrenarea in exersare a intregului efectiv de elevi simultan.

Varietatea

Se obtine prin alternarea exercitiilor mentionate, combinate in diferite structuri, efectuate cu promptitudine maxima.

Atractivitatea

Se realizeaza prin efectuarea exercitiilor sub forma de intrecere intre grupe sau individuale.

2.Pregatirea organismului pentru efort. Duarta variabila, in functie de clasa, spatiul

in care se desfasoara lectia si specificul tematicii lectiei (1-2 min).

Obiective instructiv-educative

angreanarea treptata in efort a marilor functii ale organismului;

realizarea unei stari de excitabilitate optima;

educarea perceptiilor spatio-temporale;

angrenarea treptata in effort a apartului locomotor.

Sisteme de actionare (continut)

mers si alergare in diferite variante cu gradarea corespunzatoare a efortului;

exercitii din scoala alergarii si sariturii;

exercitii de mobilitate;

exercitii simple, angrenand principalele segmente ale corpului efectuate din mers, de pe loc sau mixt

Formatii de exersare

in sir cate unul, cate doi, in semicerc.

Densitatea motrica

Se obtine prin exersarea frontala din deplasare, de pe loc sau alternativ, angrenand in

activitate toti elevii deodata. Pauzele sunt foarte scurte si active.

Varietatea

Se obtine prin utilizarea unor exercitii variate ca structura si prin schimbare periodica a programului.

Atractivitatea

Se realizeaza prin stimularea permanenta a interesului elevilor pentru efectuarea corecta a exercitiilor, evidentiind elevii care le executa corect. Se vor programa intreceri de scurta durata intre siruri sau grupe, care solicita concentarea atentiei si viteza de reactie.

3. Influentarea selectiva a aparatului locomotor. Durata este variabila, in functie de tipul de lectie, specificul temelor, locul de desfasurare al lectiei si varsta elevilor (5-12 min.).

Obiective instructiv-educative

influentarea, in mod selectiv a aparatului locomotor;

educarea atitudinii corporale corecte, prevenind instalarea unor vicii atitudinale, de regula, din categoria cifozelor si scoliozelor;

stimularea tonicitatii si troficitatii musculaturii;

influentarea mobilitatii articulare, a elasticitatii musculaturii si ligamentelor

Sisteme de actionare (continut)

exercitii analitice cu influenta selectiva specifica fiecarui segment, articulatie, grupa musculara: libere, cu obiecte si aparate, efectuate frontal, in perechi sau individual, prin programe formate din 10-12 exercitii, repetate de 5-6 ori fiecare;

exercitii speciale pentru educare reflexului de postura;

exercitii de mobilitate si suplete, de regula, cu ajutorul partenerului.

Formatii de exersare:

in linie;

in semicerc;

in coloana de gimnastica.

Densitatea motrica

Se realizeaza prin angrenarea elevilor la exersare in mod frontal sau alternativ pe perechi in care profesorul, in functie de modalitatea de exersare adoptata, stabileste numarul de repetari, ritmul de lucru si durata pauzelor.

Varietatea

Se obtine prin schimbarea periodica a continutului complexelor de exercitii, modificarea formelor de exersare si a formatiilor de lucru,alternarea exercitiilor individuale cu cele in perechi sau cu obiecte si aparate.

Atractivitatea

Se realizeaza prin efectuarea unor exercitii "model" efectuate de profesor sau de unii elevi, intreceri privind efectuarea unui numar marit de repetari in unitatea de timp si exersare pe fond muzical.

4. Invatarea actiunilor motrice (cunostinte, priceperi si deprinderi ), dezvoltarea calitatilor motrice si/sau evaluarea continuturilor predate.Durata 15-40 minute in functie de tipul lectiei, importanta unitatii de invatare (principala sau secundara) a obiectivelor ce urmeaza a fi realizate si spatiul in care se desfasoara lectia.

Obiective instructiv-educative

Obiectivele acestei situatii de instruire (verigi) vizeaza realizarea continuturilor unitatii/unitatiilor de invatare planificate pentru o lectie si pentru intreg ciclu tematic constituit cu aceeasi categorie de continut.

Pentru una sau mai multe lectii, se pot stabili si obiective operationale care pot fii cu caracter major, adresandu-se intregii clase (definind astfel in mod precis scopul didactic urmarit) si/sau numai pentru anumite grupe de elevi, aflati in stadii diferite de instruire.

Sisteme de actionare

In functie de specificul unitatii de invatare abordate (deprinderi sau calitati motrice) se opereaza cu diferite activitati de invatare specifice,(exercitii de complexitate variabile), care pot conduce la realizarea obiectivelor stabilite pentru lectiile din ciclul tematic respectiv.In stadiul de consolidare-perfectionare, sistemele de actionare pot fi diferentiate si cirelate cu nivelul de pregatire a elevilor, constituiti pe grupe valorice.

In cazul cand se programeaza activitati de evaluare, in functie de tipul acestora (predictiva, formativa sau sumativa), se vor utiliza metode-instrumente de evaluare adecvate scopului urmarit.

Formatii de exersare

- formatii care sa permita actionarea frontala, angrenand in exersare intregul colectiv de elevi deodata;

pe grupe valorice;

in perechi;

individual.

Densitatea

Se realizeaza la parametrii ridicati daca se utilizeaza un mare numar de materiale, aparate si instalatii specifice, care sa permita organizarea exersarii intensive, cu participarea tuturor elevilor, scurtandu-se cat mai mult posibil perioadele de inactivitate.

Varietatea

Se poate realiza in mod diferit, in functie de unitatile de invatare (temele) programate.In principui, ea este determinata de schimbarea structurilor de exercitii folosite si a formatiilor de exersare.

Atractivitatea

Se obtine prin prezentarea unor demonstratii "model", stimularea autodepasirii, exersarea sub forma de concurs prin stafete, jocuri bilaterale, stimularea ( dupa caz) a depasirii recordurilor personale etc.

5. Dezvoltarea calitatiilor motrice. In cazul in care se actioneaza pentru dezvoltarea calitatilor motrice, cand acestea nu au fost constituite ca unitati de invatare, acest lucru se poate realiza pentru: viteza-indemanare, dupa infuentarea selectiva a aparatului locomotor si pentru forta sau rezistenta, dupa realizarea unitatii de invatare programate in lectia respectiva.

Durata: este variabila 3-5 minute in cazul vitezei-indemanarii, 5-8 minute in cazul fortei sau rezistentei.

Obiective instructiv-educative

cresterea indicilor de dezvoltare a calitatilor motrice programate.

Sisteme de actionare

exercitii specifice fiecarei calitati incadrate in sisteme de actionare precis dozate ca numar de repetari, distante, timpi, intensitati, pauze;

repetarea unor procedee tehnice din probe"ramuri de sport in care se stabileste ca principal scop dezvoltarea unei/unor calitati motrice.

Formatii de exersare

adaptarea formatiilor de exersare la specificul fiecarei calitati , respectiv frontal, pe grupe, pe perechi sau individual.

Densitatea

Se obtine prin modul de organizare a exersarii, de numarul de materiale utilizat, de volumul, intensitatea si pauzele stabilite pentru fiecare exercitiu folosit.

Varietatea

Se realizeaza prin modificarea periodica a sistemelor de actionare. In cazul fortei, de exemplu, se inlocuiesc obiecte folosite, se modifica structura circuitelor (prin schimbarea exercitiilor la unele statii sau prin marirea sau micsorarea numarului de statii).

Atractivitatea

Se obtine prin cunosterea permanenta a rezultatelor exersarii de catre fiecare elev si stimularea autodepasirii. Periodic se recomanda organizarea unor intreceri la nivelul clasei (cine efectueaza mai multe flotari, cine alearga mai repede etc.).

6. Linistirea organismului dupa efort.Durata: 1-2 minute.

Obiective instructiv-educative

revenirea treptata a marilor functiuni ale organismului si a excitabilitatii nervoase la un nivel cat mai apropiat de starea de la inceputul lectiei..

Sisteme de actionare (continut)

mers si alergare usoara, insotite de miscari de relaxare;

exercitii de respiratii;

exercitii de captare a atentiei.

Densitatea

Se obtine prin activitatea frontala de mica intensitate.

Varietatea

Se realizeaza prin schimbarea periodica a exercitiilor folosite.

Atractivitatea

Se obtine prin explicarea utilitatii exercitiilor efectuate, constientizarea elevilor privind necesitatea autocontrolului revenirii dupa efort, prin pulsometrie si determinarea frecventei respiratorii.

7. Incheierea organizata a lectiei si recomandari pentru activitatea ulterioara.

Durata : 1-2 minute.

Obiective instructiv-educative

captarea atentiei elevilor si prezentarea unor concluzii utile.

Sisteme de actionare (continut)

evidentierea aspectelor pozotive si negative constatate pe parcursul lectiei;

aprecieri globale si individuale (3-4 elevi);

precizari privind modul de executie corecta a unor exercitii fundamentale (din temele de lectie), eventual prezentarea unei scurte demonstratii "model" privind realizarea unui procedeu/element tehnic;

acordarea, dupa caz, a unor note;

recomandari individuale si generale pentru activitatea independenta

Formatii de exersare

in linie pe un rand, pe doua randuri, in semicerc sau alte formatii relaxante (inclusiv sezand).

Densitatea

Se realizeaza prin cantitatea de informatii formulate si duarta de capatre a atentiei elevilor.

Varietatea

Se obtine prin schimbarea de la o lectie la alta a modului de prezentare a concluziilor si recomandarilor.

Atractivitatea

Se realizeaza prin evidentieri efectuate prin realizarea unor demonstratii "model", prin caracterul mobilizator al recomandarilor si evidentierilor.

Prezenta situatiilor de instruire (verigilor) in structura lectiei

Situatiile de instruire prezentate sunt doar activitati posibile, deoarece pe parcursul lectiilor ele nu au un caracter permanent si nici o durata stabila, acestea fiind determinate de tipul, temele si obiectivele lectiei, spatiul in care se organizeaza lectia, starea atmosferica, varsta elevilor, pozitia lectiei in orarul zilnic etc. Astfel, in functie de situatie, unele dintre acestea se reduc sau se contopesc, iar altele pot lipsi.

Asadar, structura lectiei nu este ceva rigid, ea are o mare elasticitate impusa de situatiile sus mentionate.

Exemple de adaptare a lectiei in functie de tipul si locul de desfasurare a acesteia:

Legenda: s = situatia de instruire:

1 = numarul de situatii de instruire din lectie;

1'= timpul de exersare

Prezenta si durata orientativa a situatiilor de instruire pentru ciclul gimnazial poate fii urmatoarea:

In lectia cu doua unitati de invatare ( teme ) una de invatare ca tematica principala si alta secundara, din domeniul calitatilor motrice, in conditii de sala sau in aer liber pe timp favorabil.

S1=1'

S2=2'

S3=5'

S4=39' (29 deprinderi 10' rezistenta)

S6=1'

S7=2'

In lectia cu doua teme, una de consolidare a deprinderilor si una pentru dezvoltarea fortei, ambele fiind tematici principale. Lectia se organizeaza numai in spatii interioare.

S1=2'

S2=2'

S3=12'

S4=32' (17'- deprinderi, 15'- forta)

S6=1'

S7=1'

In lectia cu o singura tema (monosport), se organizeaza pe principiul optional, in aer liber (sporturi de iarna) sau in sala de sport:

S1 =1'

S2-3=5'

S4 =42'

S6-7=2'

Lectie integrala de evaluare, organizata in spatii interioare de mici dimensiuni.

S1 =1'

S2-3=8'

S4 =36'

S6 =2'

S7 =3'

Exemplele prezentate reprezinta solutii de adaptare a structurii de lectie pentru un cadru de organizare cunoscut si stabil.

Pe parcursul anului scolar insa, intr-un numar apreciabil de lectii, datorita unor factori obiectivi si subiectivi, durata si continutul situatiilor de instruire sufera noi adaptari dictate de diferitele situatii nou aparute pe care profesorul trebuie sa le anticipeze si sa pregatesca din timp solutiile optime, eliminand astfel improvizatiile daunatoare.

Astefel de exemple pot fi:

1. Privind realizarea situatiei de instruire " Organizarea colectivului de elevi ":

a)     In cazul cand, desi timpul este racoros, lectiile continua sa se organizeze in aer liber. In aceasta situatie, obiectivele, durata si continuturile prevazute pentru lectiile organizate in conditii atmosferice favorabile se abandoneaza, acestea inlocuindu-se cu o adunare rapida, salut si inceperea lectiei (20 ").

b)    In cazul in care situatia atmosferica se modifica in sens negativ si surprinzator fiind nevoiti sa intre in interior, in spatii improprii, durata si continutul acestei situatii de instruire se maresc intr-un mod considerabil, recuperandu-se astfel si ceea ce nu s-a realizat pe parcursul lectiilor anterioare.

c)     In cazul in care elevii vin la lectie intr-o stare zgomotoasa, descatusati de activitatea anterioara, acest prim moment din lectie va fi axat pe ponderea si disciplinarea elevilor, captarea atentiei acestora, utilizandu-se mijloacele potrivite si o conducere autoritara. Daca insa elevii vin la lectie (aceasta fiind ultima lectie de curs ) si afiseaza o stare de oboseala si apatie, activitatea specifica acestei situatii de instruire va incepe cu un joc dinamic colectiv, care creeaza buna dispozitie si dinamizeaza colectivul de elevi.

2. Situatiile de instruire "Adaptarea organismului la efort si influentarea selectiva a apararatului locomotor". Desi sunt doua situatii de instruire distincte, in anumite conditii, acestea se pot trata impreuna, intrucat in activitatea practica ele decurg succesiv, fara pauza, ba chiar ceva mai mult, sistemele de actionare specifice ale ambelor situatii servesc realizarea unor cerinte reciproce. De exemplu, jocul de glezna, alergarea usoara intercalata cu opriri si executarea unor miscari, slujesc atat adaptarii organismului pentru effort, cat si influentarii selective a ligamentelor si musculaturii picioarelor, dupa cum efectuarea unor miscari de influentare selectiva cu solicitari treptate are, desigur, in vedere si o crestere treptata a activitatii marilor functii ale organismului. Important este, de fapt, sa se realizeze sarcinile de ordin fiziologic specifice inceputului de lectie.

Continutul si timpul necesar realizarii acestor situatii de instruire pot avea

numeroase variabile, de exemplu:

a)     In aer liber, pe timp racoros, aceste doua situatii de instruire se contopesc. Astfel, se vor efectua exercitii din "scoala alergarii si sariturii", intercalate cu alergare si realizarea unor miscarinanalitice in principal din deplasare. In situatia cand elevilor de la clasele mai mari li se permite ca in pauza sa practice diferite jocuri, se poate aprecia ca o buna parte a obiectivelor acestor situatii de instruire sunt deja atinse, fapt ce permite sa se treaca numai la efectuarea unor exercitii specifice tematicii lectiei, castigandu-se astfel minute bune, pentru procesul de exersare a continutului temelor.

b)    In interior, pe coridor sau intr-o sala de clasa cu destinatie specifica, activitatea acestor situatii de instruire se pot prelungi la 10-15 minute, in special pentru partea a doua de influentare selectiva, cand se pot aplica programe special concepute, cum ar fi: complexe compuse din exercitii libere, in perechi sau cu obiecte si aparate. Daca situatia atmosferica permite, in aceasta parte se poate executa si o alergare in aer liber alternata cu diferite miscari din mers, dupa care se revine in interior, unde se continua cu efectuarea unoe complexe de dezvoltare fizica armonioasa, pe o durata prelungita.

c)     In sala de sport, cu acces la intregul spatiu posibil de a fi utilizat. Aceasta situatie de instruire poate incepe cu un joc de miscare care solicita un effort moderat, dupa care se aplica programe adaptate varstei elevilor, compuse din: complexe de exercitii libere sau la aparate (cu bancile de gimnastica, la scara fixa, cu mingi, bastoane, corzi etc.) sau program tip aerobic pe fond muzical .

Toate aceste programe se vor schimba dupa un ciclu de 8-10 lectii, aceasta masura fiind utila atat pentru evitarea instalarii monotoniei, cat si pentru a creste eficienta acestei activitati.

3. Situatia de instruire "Invatarea actiunilor motrice" (tematica lectiei).In situatia cand, lectiile continua sa se desfasoare in aer liber, desi situatia temperaturii atmosferice este scazuta, se va renunta la instruirea analitica, in favoarea proiectarii globale a probelor/ramurilor de sport prgramate. Daca insa activitatea trebuie sa se transfere in interior, si spatiile sunt improprii, tematica lectiei se inlocuiuste cu un sistem de actionare care dezvolta calitatile motrice specifice ramurii de sport respective sau acestea se inlocuiesc cu un program alternativ, elaborat din timp pentru asemenea situatii.

4. Privind situatiile de instruire "Linistirea organismului dupa effort, incheierea lectiei, concluzii si aprecieri". Aceste situatii de instruire pot fi tratate atat in mod separat, cat si in comun, in functie de situatie. Astfel, atunci cand lectia se desfasoara pe timp friguros in aer liber, se va renunta complet sau partial la cele 2 situatii de instruire. Daca lectia este de evaluare sau organizata pe hol, atunci acesta va capata dimensiuni sporite.

De asemenea, dimensiunea si continutul linistirii organismului se impun a fi marite in cazul cand in ultima parte a lectiei se abordeaza continuturi mari consumatoare de effort ca in cazul alergarii de rezistenta sau a circuitelor de forta cu grad crescut de efort  

5. Folosirea integrala si eficienta a timpului alocat unei lectii. In conditiile in care numarul lectiilor de educatie fizica este suficient, problema folosirii eficiente a timpului avut la dispozitie pentru lectie capata o importanta deosebita.

Desigur, idealul lectiei, din acest punct de vedere este acela ca toate cele 50 de minute sa fie asigurate pentru activitati practice, durata pauzei si timpii nativi sa fie foarte mici. Intrucat in mod practic acest lucru nu este posibil trebuie sa reflectam la masurile ce se pot lua din punct de vedere organizatoric, material si metodic, masuri care sa ne conduca la obtinerea unui timp de xersare cat mai mare.

In acest sens, se recomanda urmatoarele masuri:

organizarea exersarii (in toate momentele lectiei) prin activitati frontale, pe grupe mici, in perechi sau individual;

folosirea unui bogat material sportiv si aparatura specifica;

utilizarea rationala a metodelor de explicatie si demonstratie;

promovarea exersarii in regim de autoorganizare;

desfasurarea activitatii practice cu sarcini suplimentare, atunci cand specificul exersarii impune asteptarea randului pentru executie;

utilizarea unor tehnici didactice adecvate, care sa scurteze pauzele de asteptare;

diminuarea perioadelor de exersare fragmentata in favoarea celei globale;

cuplarea corespunzatoare a temelor de lectie in asa fel incat in cel putin una dintre ele sa se poata realiza timpul afectat exersarii printr-o forma intensiva.