Mass-media ca factor educativ

Mass-media ca factor educativ

Printre factorii care contribuie la educarea tinerei generatii, dar si a adultilor, se afla si mass-media, actiunile acestora asociindu-se eforturilor generale de modelare a personalitatii umane. Cu toate ca rolul educational pe care il detin, in raport cu familia si cu scoala, nu este pe deplin lamurit, mijloacele moderne de comunicare de masa isi aduc propria contributie la socializarea individului. Importanta pe care o au, datorita influentelor exercitate, este unanim recunoscuta: ".mass-media formeaza al patrulea mediu constant de viata al copilului, alaturi de cel familial, de cel scolar si de anturajul obisnuit de relatii"(Ioan Cerghit, 1972, p.39). Datorita lor, climatul cultural-educativ in care cresc si se formeaza copiii dobandeste noi dimensiuni si posibilitati de influentare. Este o ambianta ce ii supune la o mare varietate de stimuli, generand noi experiente, trebuinte si interese, precum si un mod aparte de a-si exercita si implini activitatea de cunoastere si culturalizare, dar si de divertisment. A separa aceste efecte de cele datorate altor stimuli sociali si a le evalua pe fiecare in parte este insa o chestiune dificila, daca nu chiar imposibila.

Mijloacele moderne de comunicare reprezinta un element fundamental al relatiei omului cu lumea inconjuratoare. Informatiile transmise prin intermediul acestor inovatii tehnologice constituie una din sursele importante ale formarii universului spiritual al omului zilelor noastre. De aici necesitatea de a privi aceste mijloace ca pe niste suporturi in educarea indivizilor de toate varstele. Multe din activitatile de comunicare mediata pot servi invatarii si formarii, ceea ce il determina pe Claude-Jean Bertrand sa afirme ca "granitele dintre jurnalism si educatie nu sunt stricte"(2001, p.45), altfel spus, chiar daca li se aduc numeroase acuze, institutiile media indeplinesc, pe langa alte functii, si o functie educativa. Atat de prezente in decorul vietii cotidiene, in ambianta mediului scolar si extrascolar, daca ne referim doar la generatia tanara, mass-media se constituie intr-un factor educativ care influenteaza semnificativ comportamentele indivizilor si, in ansamblu, profilul personalitatii lor.

Comunicarea de masa face parte din multiplele dimensiuni ale contextului socio-cultural in care cresc si se formeaza copiii. Acestia vizioneaza programele de televiziune, urmaresc emisiunile radiofonice sau citesc presa scrisa, cu motivatii dintre cele mai diferite, astfel de activitati diversificandu-le si imbogatindu-le existenta cotidiana. Ca urmare, modificari substantiale se produc la nivelul personalitatii lor, prin generarea unor opinii, atitudini si comportamente noi. Pentru cei mai multi dintre ei, cum se intampla de altfel cu majoritatea semenilor nostri, intrarea in contact cu mass-media, dintre care televiziunea se impune ca optiune, se situeaza pe primul loc in randul ocupatiilor din timpul liber. Participarea la interactiunea mediata este una dintre cele mai frecvente activitati de fiecare zi. Timpul afectat consumului de mesaje mediatice, indeosebi audio-vizuale, este mare, cu numeroase implicatii imediate sau latente, directe sau indirecte, previzibile sau imprevizibile asupra dezvoltarii personalitatii lor aflata in plin proces de formare. Mesajele audiovizuale, deosebit de agresive, se insereaza nu numai in timpul liber al copiilor, ci si in cel petrecut la scoala, creandu-le obisnuinte pana la dependenta. De cand s-a impus ca o componenta importanta a lumii moderne, sistemul mass-media s-a manifestat permanent ca un actor activ al jocului social, afectand functionarea celorlalte sisteme ale societatii, inclusiv cel educational.

Cresterea influentei mass-media in viata sociala a provocat importante transformari in ansamblul conditiilor in care se desfasoara actiunea educativa. Alaturi de factori educogeni traditionali se afirma tot mai mult mass-media, despre care putem spune ca au ajuns sa controleze spatiul educatiei extrascolare. Datorita mijloacelor de comunicare de masa valentele formative ale mediului social au crescut considerabil. Interventiile educative intreprinse pe canale mediatice se deosebesc insa de cele clasice, atat in ceea ce priveste modul de organizare, cat si de realizare. Daca in cadrul sistemului institutional de invatamant organizat in trepte ascensive se realizeaza un proces instructiv-educativ riguros planificat, sistematic si intensiv, pus sub controlul unor persoane calificate, bazat pe selectia si structurarea stricta a informatiilor, precum si pe efortul voluntar de invatare al elevilor, educatia prin mass-media, de altfel bogata in fapte si informatii, se realizeaza in mod spontan si difuz, in timpul liber si intr-un spatiu neinstitutionalizat. Educatiei de tip scolar, fundata inca pe suprematia cartii ca mijloc de transmitere a valorilor culturale, i se asociaza o educatie de completare, bazata pe mijloacele tehnice de comunicare de masa.

O educatie moderna, adaptata realitatii sociale, nu poate face abstractie de noile caracteristici ale vietii socio-culturale. Mediul in care creste si se formeaza copilul este, intr-o tot mai mare masura, determinat de influentele pe care le exercita mass-media. Ponderea crescanda a mijloacelor de comunicare de masa in viata culturala contemporana, frecventa cu care intervin in ritmul vietii cotidiene, participarea lor efectiva la procesul general de formare a personalitatii individului au cauzat importante mutatii in structura mediului educational. De pe urma lor se resimt atat scoala, in pozitia, activitatea si misiunea ei, cat si elevul, in evolutia lui psihologica si sociala.

Curiozitatea si dorinta de cunoastere a copilului nu mai sunt satisfacute doar in cadrul restrans al clasei sau al experientei cotidiene extrascolare. Mai mult decat un simplu mijloc de divertisment, mass-media, indeosebi cele audio-vizuale, sunt o fereastra larg deschisa spre lume; ele sunt "ochiul lumii", cum le definea Lewis Mumford(Cultura oraselor, 1953). Sunt oferite, pe aceasta cale, posibilitati de informare si de instruire extrem de ample. Transmiterea unei mari cantitati de informatie, intr-o prezentare accesibila, placuta, captivanta, atrage tineretul, atat intelectual, cat si afectiv.  De aceea, s-a considerat ca mass-media au devenit "o noua scoala de cultura generala" sau "o scoala de instruire suplimentara"(Ioan Cerghit, 1972). Exercitandu-si influenta, alaturi de factorii traditionali, acestea au adaugat noi dimensiuni fenomenului educational. Procesul de formare a personalitatii umane, arata John B. Thompson(2000), este sustinut de materialele simbolice mediate, care extind considerabil gama posibilitatilor de informare aflate la dispozitia indivizilor. Multa vreme conditionata de interactiunea fata in fata si de lectura cartii, cunoasterea este acum tot mai mult potentata de catre comunicarea de masa. Desi asociate de cele mai multe ori cu divertismentul, mijloacele de comunicare de masa furnizeaza o mare parte din informatiile utilizate in existenta cotidiana, contribuind la imbogatirea orizontului de cultura generala si modeland conceptii, atitudini, convingeri si sentimente dintre cele mai diverse.

Comunicarea de masa se constituie intr-un mediu educational extrem de dinamic, care a dobandit treptat o pondere insemnata in procesul de formare a individului. Prin varietatea si bogatia mesajelor informationale vehiculate, cu un continut complex si accesibilitate sporita, mass-media au o puternica forta de modelare a personalitatii umane, contribuind cu succes la socializarea indivizilor. Repercusiunile comunicarii mediatice asupra personalitatii receptorilor nu pot fi trecute cu vederea. Mass-media educa transmitand informatii, impunand valori, atitudini, modele comportamentale si, in acest fel, contribuind la constituirea codului socio-cultural al individului.

Prin asumarea functiei educative, mass-media nu se substituie scolii, cum s-a reclamat adeseori, ci se alatura acesteia in efortul de educare a tinerei generatii. Informatiile si experientele accesibile datorita mijloacelor de comunicare de masa pot fi valorificate in realizarea obiectivelor instructiv-educative pe care scoala si le propune. Actionand convergent scoala si mass-media se constituie intr-un sistem de educatie cuprinzator si eficace, apt sa satisfaca inaltele exigente formative pe care societatea contemporana le impune membrilor sai.

Dinamizarea relatiilor scolii cu industriile comunicarii este necesara, daca dorim o optimizare a educarii tinerei generatii prin valorificarea unei mari varietati de resurse ale invatarii. Gama produselor oferite indeosebi de catre industriile informationale moderne este intr-o rapida crestere, dupa cum in crestere este si cererea pentru aceste produse venita din partea sistemului de invatamant, dar si din partea familiilor. Preocupata de modernizarea propriilor demersuri, scoala cauta sa lanseze punti de legatura cu aceste industrii, in incercarea de a folosi produsele media cel putin ca auxiliare pedagogice.

Educatia prin mass-media se alatura cailor traditionale de modelare a personalitatii umane, oferind noi posibilitati de formare si dezvoltare. Datorita expansiunii pe care au cunoscut-o in ultimul timp, patrunderii lor in toate mediile socio-culturale, precum si numeroaselor functii indeplinite, aceste mijloace de comunicare de masa au devenit un important factor de educatie in societatea contemporana. Pentru a avea insa rezultatele dorite, influentele specifice exercitate asupra individului trebuie corelate cu celelalte categorii de influente si integrate intr-un context educational mai larg. Rezultatele dezirabile nu se obtin insa de la sine. Daca este folosita cum trebuie si in suficienta masura, comunicarea de masa poate conduce la rezultate educationale semnificative. In urma studiilor de caz realizate in numeroase tari, Wilbur Schramm(1979) a ajuns la concluzia ca mass-media pot face fata cu succes unei mari diversitati de trebuinte educationale, in cadrul scolii si in afara ei, contribuind la imbunatatirea cantitatii si calitatii invatamantului. Astfel, ele pot servi ca suporturi tehnice in predare si invatare sau ca simple mijloace de informare(scolare si extrascolare), pot fi utilizate pentru: pregatirea si specializarea cadrelor didactice, alfabetizare si educatie elementara, educarea adultilor, largirea sferei de actiune a scolii, promovarea actiunilor de dezvoltare a comunitatilor in randul tinerilor etc.

Dincolo de controversele privind efectele mass-media asupra individului si societatii, in care sunt antrenati filosofi, sociologi, psihologi, specialisti in stiintele comunicarii, reflectia pedagogica nu poate neglija ponderea crescanda a comunicarii de masa in formarea si dezvoltarea personalitatii umane. Chiar daca valoarea educativa a multora dintre mesajele mediatice este recunoscuta, constatam ca in practica didactica scolara actuala continutul lor nu este suficient valorificat, mass-media actionand in scop educativ mai degraba in afara si paralel cu invatamantul propriu-zis. Tocmai de aceea, este necesara identificarea modalitatilor prin care aceste continuturi pot fi sistematizate si integrate in pregatirea socio-culturala a tinerei generatii.