Evaluarea randamentului scolar al elevilor la Biologie

Evaluarea randamentului scolar al elevilor la Biologie

Strategii si forme de evaluare aplicabile la disciplina Biologie

Ïn sensul larg, prin strategie se intelege ansamblul de actiuni intreprinse pentru atingerea obiectivelor pe termen lung sau mediu.

Evaluarea, o componenta principala a procesului de invatamant, alaturi de predare si invatare, deoarece profesorul este dator sa - si stabileasca din timp cat si cum va verifica, daca se afla pe drumul cel bun, la capatul caruia obiectivele stabilite vor fi atinse.

A stabili o strategie de evaluare in invatamantul biologic echivaleaza cu a fixa cand evaluezi, sub ce forma, cu ce metode si mijloace, cum valorifici informatiile obtinute etc.

Ïn final, in functie de concluziile desprinse, elevul isi va modifica strategia de invatare, iar profesorul pe cea de predare.

Functiile evaluarii sunt:

.functia diagnostica (prin depistarea lacunelor si

greselilor elevilor evaluatorul isi amelioreaza tehnicile

si modul de predare);

.functia prognostica (interpretarea rezultatelor permite

luarea de decizii privind evolutia ulterioara a elevilor);

.functia de selectie (intervine atunci cand se doreste

ierarhizarea elevilor ).

Formele de evaluare (in functie de scopul si momentul administrarii lor) sunt:

.predictiva (initiala) (anexa XVI) -consta in verificarea

cunostintelor, priceperilor si deprinderilor absolut

necesare, ,,piloni'' pentru invatarea cu succes a unei

noi discipline biologice sau a unei noi teme din

programa scolara;

.formativa (de progres, continua) (anexele XIV si

XV)- consta in verificarea cunostintelor biologice,

priceperilor si deprinderilor specifice realizate de elevi

in urma invatarii unui capitol, teme, lectie (evaluare

curenta); in functie de rezultate, pot surveni modificari

ale strategiilor didactice;

.sumativa (finala) (anexa XVIII) - se verifica

performantele obtinute de elevi dupa studierea

materiei timp de un semestru, an scolar, ciclu de

scolaritate; astfel de probe se aplica, in special de catre

personalul de indrumare si control a activitatii cadrelor

didactice de biologie, in vederea verificarii nivelului

general de pregatire a elevilor.

Metode de evaluare a rezultatelor scolare

utilizate in cadrul disciplinei Biologie

A. Metode traditionale

1. Evaluarea orala:

a) observarea si aprecierea verbala;

b)      chestionarea orala curenta sau finala realizata individual sau frontal.

2. Evaluarea scrisa:

a)      lucrarile scrise:

in timp scurt, sunt verificate cunostintele unui numar

mare de elevi ;

reflecta punctual nivelul achizitiilor elevilor;

b)      probele de evaluare (testele docimologice):

contin seturi de itemi;

daca sunt standartizate permit compararea rezultatelor

obtinute intre elevi sau grupuri de elevi cand sunt administrate in conditii standard;

c) tezele sau lucrarile scrise semestrial (anexa XVII) ofera profesorului posibilitatea de a cunoaste felul in care au inteles elevii temele tratate intr-un interval de timp mai lung;

-la teza de biologie, de o deosebita importanta sunt:

rezolvarea de probleme, eseul structurat (sinteza), enuntul cu cerinte structurate, reprezentarea grafica prin desen schematic a unor structuri si procese biologice prezentate;

-desenul schematic, care trebuie in unele cazuri sa insoteasca textul, este un mijloc specific pentru stiintele biologice, prin care profesorul poate verifica masura in care elevii si-au insusit anumite cunostinte;

-tezele dovedesc si modul in care elevii sistematizeaza, generalizeaza cunostintele despre sistemele biologice,procesele si fenomenele lumii vii, cum gandesc si expun un subiect stiintific;

d) examenul national de bacalaureat cu subiecte de dificultate in functie de tip de proba (specializare) - obligatorie sau la alegere si de varianta (2 variante stabilite de autoritatile centrale - una din materia claselor a IX _ a si a X - a si alta din materia claselor a XI - a si a XII - a); in anexa XIX este prezentat un exemplu de proba scrisa pentru examenul national de bacalaureat cu subiecte din materia de clasele a IX - a si

a X - a;

-se alcatuiesc itemi de tipul: alegere simpla, pereche, problema, eseu structurat etc.

3. Evaluarea practica ofera posibilitatea de a:

.evalua capacitatea elevilor de aplicare a cunostintelor

teoretice in practica;

.evalua priceperile si deprinderile de lucru cu

aparatura (cu microscopul, aparatul Marey, aparatul Donders etc.), instrumentele (elemente ale trusei de disectie - bisturiu, foarfece, pensa) , ustensilele si substantele de laborator, cu tehnicile specifice biologiei (observarea macro- si microscopica, disectia, cultivarea si ingrijirea de plante, cresterea si ingrijirea de animale etc.). Evaluarea practica se poate imbina cu alte metode traditionale de evaluare cum ar fi cea orala si scrisa (anexa XX) sau cu metode moderne, in special de tipul referatului de investigatie stiintifica independenta.

B. Metode complementare / alternative (moderne) de evaluare

1.Observarea sistematica a activitatii si comportamentului elevilor

Furnizeaza informatii asupra performantelor elevilor din perspectiva capacitaii lor de actiune si relationare, a competentelor si abilitatilor de care dispun acestia. Se pot evalua mai ales comportamentele afectiv-atitudinale. Atingerea acestui scop depinde de selectarea unor instrumente adecvate obiectului observarii.

Practic, profesorul are urmatoarele modalitati de inregistrare a informatiilor:

.fisa de evaluare;

.scara de clasificare-construita prin ordonari si gradari

de date obiective prin stabilirea unor intervale egale (sau

cantitativ comparabile) care formeaza treptele scarii;

lista de control sau verificare-utilizata de obicei la biologie dupa o activitate de investigatie-experimentare.

Observarea sistematica a activitatii si comportamentului elevilor se realizeaza prin observarea curenta a comportamentului acestora la ore. Aceasta permite :

.cunoasterea interesului manifestat de elevi pentru studiu;

.sesizarea modului in care elevii participa la activitati;

.observarea gradului de indeplinire a indatoririlor

scolare;

.cunoasterea modului de exprimare etc.

Pentru inregistrarea observatiilor, este recomandabil ca profesorul sa isi alcatuiasca o schema proprie de notare, in care se vor regasi toti elevii clasei evaluati dupa criterii stabilite.

In functie de aceste constatari profesorul poate interveni pentru corectarea precesului, cat si pentru stimularea progresului scolar.

2. Investigatia

Investigatia este utila mai ales atunci cand se doreste ca elevul sa descopere si sa exploreze fenomene din mediul inconjurator. Ca modalitate de evaluare, ofera posibilitatea elevului de a aplica in mod creativ cunostintele insusite in situatii noi si variate, pe parcursul unei ore de curs.

In cadrul unei investigatii , obiectivele de evaluare (ex: definirea si intelegerea problemei, identificarea procedeelor de obtinere a informatiilor, colectarea si organizarea datelor etc.) capata semnificatii diferite , corelate cu gradul de complexitate al sarcinilor de lucru si specificul disciplinei.

Disciplina ,,Biologie'' fiind o disciplina experimentala implica utilizarea experimentului pentru realizarea de investigatii asupra proceselor biologice.

Activitatea didactica desfasurata prin intermediul investigatiei poate fi organizata individual sau pe grupuri de lucru, iar aprecierea modului de realizare a investigatiei este, de obicei, de tip holistic.

3. Referatul

In practica sunt utilizate cu precadere doua tipuri principalele de referate:

referate bazate pe informare-documentare bibliografica - se utilizeaza in cercuri, sesiuni

de comunicari stiintifice, in teme de sinteza;

referate bazate pe descrierea unor activitati desfasurate in clasa si pe analiza datelor obtinute in urma acestei activitati (experiment, lucrare practica); acest tip se recomanda pentru a fi utilizat cu precadere la biologie.

Avantaje :

.instrument de evaluare cu pronuntat caracter formativ si creativ;

.permite abordarea unor domenii noi ce reprezinta extinderi ale continutului trunchiului comun;

.evaluarea are caracter strict individualizat si sumativ;

.releva motivatia intrinseca de invatare (documentare) si gradul de implicare individuala a unor elevi;

.permite conexiuni intra-, inter-, trans-, pluricurriculare, avind caracter integrator.

4. Proiectul

Este o activitate mai ampla decat investigatia , incepe in clasa prin definirea si intelegerea sarcinii, se continua acasa pe parcursul a catorva zile sau saptamani si se incheie in clasa prin prezentarea lui in fata colegilor sau a unui raport asupra rezultatelor obtinute si daca este cazul, a produsului realizat.

Proiectul poate fi realizat individual sau in grup.

Titlul / subiectul va fi ales de catre profesor sau elevi.

In timpul realizarii proiectului se pot evalua urmatoarele:

.metodele de lucru folosite;

.utilizarea corespunzatoare a bibliografiei;

.corectitudine/acuratete tehnica;

.utilizarea corepunzatoare a materialelor si echipamentului;

.generalizarea problemei;

.organizarea ideilor si materialelor intr-un raport;

.calitatea prezentarii;

.acurateta cifrelor/desenelor/tabelelor/ diagramelor etc.

5. Portofoliul

Instrument de evaluare complex, integrator, ofera posibilitatea de a emite o judecata de valoare care reflecta evolutia elevilor.

Se proiecteaza de catre profesor si reuneste diferite instrumente de evaluare traditionale si alternative.

Sintetizeaza activitatea elevului de-a lungul timpului (un an, un ciclu) reprezentand astfel si o forma de evaluare sumativa a achizitiilor elevului si a preocuparilor sale.

Portofoliul reprezinta cartea de vizita a elevului, structura sa este determinata de scopul pentru care este proiectat de catre profesor, in functie de cotext.

6. Autoevaluarea

Autoevaluarea are rol esential in intregirea imaginii elevului din perspectiva judecatii de valoare pe care o emite profesorul evaluator si totodata are multiple implicatii in plan motivational si atitudinal datorita necesitatii elevilor de autocunoastere.

Tehnici folosite:

.autonotarea controlata- elevul isi propune nota;

.notarea reciproca sau interevaluarea;

.completarea la sfarsitul unei sarcini importante de

invatare a unui chestionar de forma:

am invatat..............

am fost surprins de faptul ca.......

am descoperit ca...........

am folosit metoda ............ deoarece...............

in realizarea acestei sarcini am intampinat urmatoarele dificultati.........

C. Proba de evaluare

Proba de evaluare = orice instrument de evaluare proiectat, administrat si corectat de catre profesor.

Item = element component al unei probe de evaluare.

Conditii pe care trebuie sa le indeplineasca un item:

.sa fie formulat clar, concis, fara ambiguitati;

.sa nu contina indicatii sau vreo cheie a raspunsului.

Tipuri de itemi

I. Itemii obiectivi permit verificarea achizitiilor cognitive intr - un domeniu vast, intr - un timp relativ scurt si in mod univoc.

1) Itemii cu alegere duala (de tip adevarat / fals) sunt

unitati de sarcina dintr - o proba de evaluare prin care se solicita elevilor analiza valabilitatii unor afirmatii ce contin concepte biologice si aprecierea daca ele sunt adevarate sau false.

Exemple

Clasa a IX -a

Citeste cu atentie afirmatia urmatoare. Daca apreciezi ca afirmatia este adevarata, incercuieste litera A; daca apreciezi ca afirmatia este falsa, incercuieste litera F.

A / F 1- Vacuolele sunt structuri prezente doar in celula

vegetala.

A / F 2- Peretele celular este o componenta prezenta doar la

celula vegetala.

A / F 3- Mitocondriile reprezinta ,,moneda energetica

universala''.

A / F 4- ADN -ul si ARN - ul sunt alcatuiti din nucleotide.

A / F 5- Organismele eucariote au nucleu individualizat in

celula.

Clasa a XI -a

Citeste cu atentie afirmatiile urmatoare. Daca apreciezi ca afirmatia este adevarata incercuieste litera A , daca apreciezi ca afirmatia este falsa , incercuieste litera F.

A / F 1- morfofunctional SNV are doua componente :

simpaticul si parasimpaticul.

A / F 2- componenta aferenta vegetativa cuprinde un singur

neuron.

A / F 3- receptorii vegetativi se gasesc in viscere si vase.

A / F 4- efectorii viscerali sunt fibrele musculare striate.

2) Itemii de tipul "cauza - efect" sunt itemii prin care elevii sunt pusi in situatia de a analiza valabilitatea a cate doua afirmatii in corelatie cu cunostintele biologice studiate si legate intre ele prin ,,deoarece'', ,,fiindca'', ,,pentru ca'' si de a stabili daca sunt adevarate sau false, precum si daca au o legatura cauzala.

Exemple

Citeste cu atentie fiecare item in care sunt grupate cate doua propozitii. Analizeaza propozitiile si relatia dintre ele, stabilind raspunsul corect dupa urmatoarele posibilitati:

a - ambele propozitii sunt adevarate, intre ele existand

relatie cauza - efect;

b - ambele propozitii sunt adevarate, intre ele

neexistand relatie cauza - efect;

c - prima propozitie este adevarata, a doua fiind falsa;

d - prima propozitie este falsa, a doua fiind adevarata;

e - ambele propozitii sunt false.

Noteaza, in dreptul cifrei, litera ce corespunde variantei alese.

Clasa a VI -a

..1. Insectele sunt singurele nevertebrate capabile de zbor,

deoarece ele sunt adaptate numai la mediul de viata

aerian.

..2. La toate mamiferele dentitia se diferentiaza in incisivi,

canini, premolari si molari, deoarece dintii sunt

specializati pentru un anumit regim alimentar.

Clasa a IX -a

..1. Cloroplastele realizeaza sinteza substantelor organice,

deoarece contin pigmenti clorofilieni.

..2. Celula musculara neteda este fusiforma, deoarece fibra

musculara striata este plurinucleata.

..3. Celulele rosii din sange transporta gazele respiratorii,

deoarece contin o proteina numita hemoglobina.

Itemii de tip ,,pereche'' cuprind, de regula, coloana

cu notiuni biologice si alta cu scurte afirmatii despre ele,

cerandu - li - se elevilor imperecherea corespunzatoare a lor. Numarul conceptelor biologice este egal cu cel al afirmatiilor.

Exemple

Clasele a V-a si a IX -a

1. Coloana B cuprinde grupe de organisme, iar coloana A

reprezentanti ai acestora. Inscrie in spatiul liber din dreptul

cifrelor coloanei A, litera corespunzatoare din coloana B.

A B

....1. drojdia de bere; a) gimnosperme

....2. bradul;  b) alge;

....3. verzeala - zidurilor;  c) ciuperci;

....4. mazarea; d) angiosperme.

Clasa a XI -a

Inscrie in spatiul liber din dreptul cifrelor coloanei A litera corespunzatoare din coloana B :

A.

....1. neuroni preganglionari simpatici;

....2. neuroni preganglionari parasimpatici;

....3. fibre preganglionare simpatice;

....4. neuroni postganglionari simpatici;

....5. neuroni postganglionari parasimpatici;

....6. fibre postganglionare simpatice.

B.

a)      segmentul bulbomezencefalic si maduva sacrala

b)      maduva toracolombara

c)      lantul ganglionar paravertebral

d)      scurte si colinergice

e)      lungi si adrenergice

g) ganglionii previscerali si intramurali

4. Itemii de tipul ,,asociatie prin excludere''

Cuprind patru concepte biologice si cinci afirmatii, fiecare concept fiind legat de o afirmatie. Se solicita elevilor gasirea afirmatiei care nu se refera la nici una din conceptele date.

Exemplu

Clasa a VI-a

Dintre afirmatiile din coloana B, subliniaz - o pe cea care nu se refera la unul dintre organele sistemului digestiv la mamiferere, notate in coloana A.

A

1. stomacul ;

2. pancreasul ;

3. ficatul ;

4. intestinul gros ;

B

a) produce sucul gastric ;

b) secreta bila;

c) produce sucul pancreatic;

d) are rol in absorbtia nutrimentelor;

e) elimina materiile fecale.

Itemii cu alegere simpla cuprind un enunt si mai multe variante de raspuns, dintre care numai una este corecta, celelate fiind eronate (distractori). Acestea din urma se formuleaza plauzibil si nu evident absurd, cel mai adesea fiind folosite greselile tipice ale elevilor.

Exemple

Clasa a X -a

Citeste cu atentie fiecare item. Pentru fiecare item sunt sugerate mai multe raspunsuri. Selecteaza litera din dreptul variantei de raspuns pe care o consideri corecta. Incercuieste varianta selectata.

1. Concentratia urinei la mamifere este controlata de:

a)      ansa Henle;

b)      glomerulul renal Malpighi ;

c)      ADH ;

d)      tubul contort proximal;

e)      NADPH.

2. Bursa lui Fabricius este un organ endocrin specific:

a)   pestilor;

b)   amfibienilor;

c)   reptilelor;

d)   pasarilor;

e)   mamiferelor.

6. Itemii cu alegere multipla sunt sarcini cu raspunsuri la alegere, fiind formulate un enunt si mai multe variante de raspuns, dintre care mai multe sau chiar toate sunt adevarate, altele putand fi distractori. Se invoca adesea alegerea intamplatoare a raspunsurilor corecte, dar pentru a preveni acest neajuns se formuleaza, itemi cu mai mult de trei variante de raspuns corect, cu precadere, in numar de patru pentru elevii din ciclul gimnazial si cinci pentru elevii de nivel liceal, reducandu - se astfel, cat mai mult posibil, probabilitatea ghicirii raspunsului corect.

Exemple

Citeste cu atentie fiecare item. Pentru fiecare item sunt sugerate mai multe raspunsuri. Selecteaza literele din dreptul variantelor de raspuns pe care le consideri corecte. Incercuieste variantele selectate.

Clasele a V-a si a IX -a

1. Muschii de pamant:

a) sunt plante de talie mica;

b) traiesc in locuri umede si umbroase;

c) nu au vase conducatoare;

d) sunt plante cormofite;

e) au corpul un tal.

Clasele a VI-a si a IX -a

2. Tenia (1), limbricul (2), trichina (3), lipitoarea (4), rama (5), oxiurul (6) sunt viermi. Dintre acestia, urmatorii sunt paraziti:

a) 1,2,3,5,6;

b) 2,3,4,5,6;

c) 1,3,4,5,6;

d) 1,2,3,4,6;

e) 2,3,4,6,1.

II. Itemi semiobiectivi

1. Itemii cu raspuns scurt sunt cerinte prin care elevii desfasoara activitati intelectuale de tipul: comparatie, clasificare, stabilirea unor relatii etc.

Exemple

Clasa a VI -a

Prezinta trei deosebiri esentiale intre amfibieni si reptile.

Clasa a VII -a

Explica etimologia pubertatii si maturitatii.

Clasa a IX -a

Incadreaza sistematic specia Puccinia graminis(rugina graului).

Clasa a X -a

De ce pentru masticatia unui kg de fan, un erbivor secreta 4 - 5 l de saliva , pe cand pentru 1 kg de iarba doar 0,5 l ?

2. Itemi de completare verifica masura in care elevii cunosc anumite concepte, definitii, etape succesive ale unui proces, caractere definitorii etc. Astfel de itemi sunt rebusurile, propozitiile lacunare, desenele lacunare, desenele mute (ce trebuie adnotate)

Exemple

Clasa a VII -a

Completeaza urmatorul rebus didactic :

A

B

1. produsul ovulului fecundat in primele trei luni de viata;

2. este o lege generala, conform careia fiintele vii continua sa

traiasca prin urmasi ;

3. incetarea capacitatii de reproducere a femeii;

4. procesul fiziologic prin care, in conditii normale, femeia

insarcinata, ajunsa la termen, elimina continutul uterin ;

5. glanda voluminoasa, situata in bazin la barbati, sub vezica

urinara;

6. este perioada refacerii organelor genitale ale femeii dupa

nastere;

7. organ prin intermediul caruia se hraneste embrionul si apoi

fatul pe seama mamei;

A-B- prima menstruatie.

Clasele a XI - a - programa B2 si a XII -a

Completeaza urmatorul text lacunar.

Un nucleotid reprezinta combinatia dintre o baza azotata, un .....si un rest de....... Sunt doua tipuri de acizi nucleici: .....si...... Bazele azotate sunt .......- adenina (A) si guanina (G) si.........- timina (T) si citozina (C) in ADN si citozina (C) si uracilul (U) in ARN. Zaharul este reprezentat de o pentoza - ......la ARN si .......la ADN. ARN are in mod obisnuit structura .....catenara, iar ADN are structura ....catenara. 

3. Enunt cu cerinte structurate. In unele lucrari in domeniu sunt denumite impropriu ,,intrebari structurate'', fiind de fapt un item alcatuit dintr - un enunt, o afirmatie si un set de cerinte in corelatie cu acesta - de explicare, enumerare, demonstrare a unor concepte si cunostinte biologice.

Exemple

Clasa a VI -a

Celulele se pot grupa in tesuturi.

a) Explica notiunile de ,,celula'' si ,,tesut''.

b) Enumera tipurile fundamentale de tesuturi

animale.

c) Precizeaza cate un exemplu de localizare pentru

fiecare tip fundamental de tesut animal.

4. Rezolvarea de probleme pornindu - se de la date concrete. Se bazeaza pe cifre, formule de calcul - procentual, formule pentru calcularea capacitatii pulmonare vitale si totale, formule dentare, structuri genetice si scheme de hibridare etc. Solicita judecarea datelor, transferul si aplicarea acestora in contexte variate, corelarea lor intra - si interdisciplinara.

Exemple

Clasa a VII -a

Un copil de 5 ani cu o dentitie de lapte completa a efectuat o radiografie a acesteia. Cu aceasta ocazie, i - au fost depistate doua masele cariate din jumatatea dreapta a gurii - cate una pe fiecare maxilar, care au fost, apoi, extrase de catre medic.

1) Denumeste maselele cariate si extrase!

2) Cati dinti mai are dupa extractie?

3) Scrie formula dentara a copilului dupa extractia

maselelor, atat pentru jumatatea dreapta, cat si pentru

cea stanga a gurii.

Clasa a IX -a

1. Se incruciseaza indivizi de Drosophila melanogaster cu corp gri si ochi rosii caramizii cu indivizi cu caracterele mutante cinnabar - ebony. Caracterul cinnabar ( cn ) este reprezentat de ochi rosu aprins, iar ebony ( e ) de corp masliniu. Cele doua perechi de gene alele sunt localizate in perechi de cromozomi omologi diferiti.

1) Precizeaza care sunt genotipurile si fenotipurile

indivizilor rezultati in F1 si F2.

2) Efectueaza schema de hibridare, utilizand diagrama

lui Punnett.

3) Indica raportul de segregare al indivizilor din F2.

4) Stabileste procentul de indivizi cu genotip

simpluhomozigot si de indivizi cu genotip dublu-

heterozigot rezultati in F2.

III. Itemi subiectivi

1. Rezolvarea de situatii - problema necesita crearea unui climat psihologic si motivational favorabil necesar in vederea participarii active si constiente a elevilor la ora - lectie. Sunt necesare in acest sens stabilirea unor situatii de contradictie in mintea elevilor, de conflict launtric, intre ceea ce deja cunosc si ceea ce li se cere a rezolva si chiar a redescoperi. Se poate porni de la prezentarea unor imagini, scheme, grafice, cazuri etc. si se continua cu formularea unor cerinte spre rezolvare.

Exemple

Clasele a VII -a si a XI - a

Persoana din imaginea de mai jos sufera de o boala endocrina, poza sugerand unul dintre simptomele acesteia.

1. Cum se numeste simptomul sugerat?

2. De ce boala sufera persoana din imagine?

3. Care este cauza endocrina a acestei boli?

4. Ce alte simptome mai poate avea persoana din imagine?

2. Intrebari-problema, cand acestea necesita raspunsuri mai elaborate

Exemple

Clasa a VI - a

Delfinul este peste sau mamifer ? Argumenteaza raspunsul !

Clasa a IX -a

Care este incadrarea sistematica a virusurilor ?

Clasa a XII - a

Cum a aparut specia umana pe Terra ?

3. Eseul structurat (sinteza) solicita elevilor sa redacteze un raspuns scris pe o tema data, in conformitate cu un plan de cerinte, sugestii, indicii, prezentat elevilor odata cu subiectul eseului, raspunsul asteptat fiind astfel dirijat, sistematizat, ordonat.

Exemple

Clasa a VII -a

Alcatuieste o sinteza cu tema ,,Membrele superioare'', dupa urmatorul plan:

alcatuirea scheletului membrelor superioare;

indicarea denumirii a doi muschi ai membrelor superioare;

tipul si structura muschilor;

tipul de articulatii;

flexia antebratului pe brat - tipul parghiei , componentele ei, reprezentarea ei schematica;

explicarea conceptelor biologice ,,extensibilitate'', ,, contractilitate'', ,,muschi antagonisti''.

Clasa a IX -a

Realizeaza o sinteza cu tema ,, Surse ale variabilitatii vietuitoarelor'', dupa urmatorul plan:

1) explicarea conceptului de variabilitate a vietuitoarelor;

2) variatii ale organismelor - tipuri, cate doua exemple din fiecare, caracterizarea lor;

3) surse ale variabilitatii genetice - enumerarea lor, explicarea conceptelor, exemplificare, clasificarea lor.

Clasa a XI -a

Alcatuieste o sinteza cu tema: "Comparatie intre sistemul nervos vegetativ simpatic si sistemul nervos vegetativ parasimpatic", dupa urmatorul plan:

1. unitatea structurala si functionala a sistemului nervos vegetativ;
2. componente ale schemei generale a unitatii structurale a SNV;
3. denumirea tipurilor de interoceptori;
4. corpul celular neuronal de origine a fibrelor receptoare vegetative;
5. denumirea efectorilor arcului reflex vegetativ;
6. zone medulare care conduc impulsurile sensibilitatii interoceptive;
7. structuri de substanta cenusie care primesc impulsuri senzoriale vegetative;
8. descrierea caii aferente a arcului reflex vegetativ;
9. localizarea principalilor centri nervosi vegetativi;
10. diferenta generala dintre aferenta simpatica si cea parasimpatica;
11. localizarea primului neuron al cailor eferente simpatice si parasimpatice;
12. pozitia celui de-al doilea neuron al cailor eferente simpatice si parasimpatice;
13. diferenta dintre calea eferenta simpatica (S) si cea parasimpatica (PS) in privinta lungimii fibrelor primului neuron;
14. diferenta dintre calea eferenta simpatica si cea parasimpatica in ceea ce priveste numarul conexiunilor sinaptice intre primul si al doilea neuron;
15. diferenta dintre calea eferenta simpatica si cea parasimpatica in ceea ce priveste mielinizarea fibrelor postganglionare;
16. diferenta dintre calea eferenta simpatica si cea parasimpatica in ceea ce priveste tipurile de mediatori chimici intre primul si al doilea neuron;
17. diferenta dintre calea eferenta simpatica si cea parasimpatica in ceea ce priveste tipurile de mediatori chimici eliberati de cel de-al doilea neuron;
18. diferenta dintre calea eferenta simpatica si cea parasimpatica in ceea ce priveste distributia comenzilor asupra efectorilor;
19. descrierea caii eferente simpatice - traseul primului neuron);
20. descrierea caii eferente simpatice - traseul celui de-a doilea neuron;
21. descrierea caii eferente parasimpatice;
22. efectele exercitate de SNV simpatic asupra:

muschilor radiari ai irisului;

muschilor circulari ai irisului;

muschilor ciliari;

glandelor lacrimare;

glandelor salivare;

inimii;

vaselor sanguine coronare;

bronhiilor;

stomacului;

intestinului;

pancreasului;

vezicii urinare;

vaselor sanguine din tegument;

vaselor sanguine din creier, muschi;

termoreglarii;

23. efecte ale SNC parasimpatic asupra efectorilor de la punctul precedent.

4. Eseul semistructurat consta in redactarea unui continut pe o anume tema, pentru care se prezinta mult mai putine indicii decat in cazul eseului structurat, dirijarea fiind sumara.

Exemplu

Clasele a VII -a si a XI - a

Comenteaza, in scris, citatul de mai jos:

''Viata este o flacara ce se stinge intotdeauna, dar recapata scanteie de cate ori se naste un copil''.

5. Eseul liber (nestructurat) este redactarea unui continut, in mod liber, fara dirijare dupa vreun plan. Elevii pot folosi metafore, figuri de stil, ,,dand frau liber'' imaginatiei.

Exemplu

Clasele a VII -a, a IX - a si a XI - a

Alcatuieste un scurt eseu pe tema ,,Relatiile sociale cu un purtator de HIV''.

Matricea de evaluare

Un singur instrument de evaluare nu este suficient pentru o ora - lectie, deoarece nu poate masura totul. De aceea, este necesar sa se proiecteze evaluarea luandu - se in calcul varietatea instrumentelor de evaluare ce pot fi folosite, astfel incat prin evaluarea realizata pe intreg parcursul anului, formativa si sumativa, sa se acopere toate obiectivele / competentele din programa. In proiectarea eficienta a evaluarii pe obiective / competente se are in vedere intocmirea unei matrice de evaluare centrata pe obiective / competente.

Matricea de evaluare este componenta a proiectului unitatii de invatare.

Componentele matricei de evaluare pentru gimnaziu:

Componentele matricei de evaluare pentru liceu:

Cateva reguli ce trebuie respectate in elaborarea unei probe de evaluare si totodata principalele etape ce trebuie parcurse:

definirea obiectivelor probei, in termeni comportamentali;

stabilirea ponderii verificarii fiecarei categorii de obiective in

economia probei de evaluare, in corelatie si cu timpul acordat

realizarii acestora in procesul instruirii;

stabilirea tipului de itemi ce vor fi utilizati;

stabilirea dimensiunii probei, in functie de timpul acordat

pentru aplicarea probei si ritmul mediu de lucru al

colectivului de elevi (de obicei se desfasoara pe parcursul

unei ore - lectii;

elaborarea itemilor / culegerea lor din carti in domeniu;

stabilirea ordinei itemilor in proba, in functie de dificultate,

astfel incat, la inceputul si la sfarsitul probei de evaluare se

plaseaza itemi cu grad de solicitare, de dificultate mai scazut;

stabilirea punctajului;

elaborarea baremului de corectare si notare ce se prezinta

elevilor dupa rezolvarea probei

3. Erori posibile in evaluarea realizata la disciplina Biologie

Studii docimologice pun in evidenta faptul ca aprecierea rezultatelor scolare este influentata de multe si numeroase circumstante in care se realizeaza procesul evaluativ.

A. In esenta, factorii care genereaza o obiectivitate scazuta in aprecierea rezultatelor se pot grupa raportandu-i la personalitatea profesorului, la materia de invatamant, la elev, precum si la specificitatea metodelor de evaluare si la circumstantele sociale in care se realizeaza evaluarea didactica.

I. Factorii perturbatori ai aprecierilor generati de activitatea si trasaturile de personalitate ale cadrului didactic.

Efectul halo consta in supraaprecierea sau subaprecierea rezultatelor unui elev sub influenta impresiei generale pe care si-a facut-o in timp profesorul despre elevul respectiv.

Efectul bland se exprima in tendinta de a aprecia cu indulgenta persoanele cunoscute in comparatie cu cele mai putin cunoscute, profesorul dovedind o mai mare precizie in notare abia dupa cunoasterea mai bine a tuturor elevilor.

Eroarea de generozitate consta in acordarea unor note excesiv de mari in raport cu nivelul de pregatire a elevilor prin probe deosebit de usoare si o exigenta scazuta.

Efectul Pygmalion (dupa R.A. Rosenthal si L. Jacobson) sau efectul oedipian (dupa Gilbert de Landsheere) are ca efect modificarea comportamentului elevului in raport de convingerea profesorului ca acel elev nu poate satisface cerintele scolare. Acest comportament indus elevului duce, in final, la esec.

Efectul de contaminare care se refera la situatia in care cunoasterea notelor atribuite de ceilalti profesori influenteaza aprecierea unui evaluator.

Efectul de contrast sau de ordine consta in marirea diferentelor in aprecierea unor raspunsuri succesive. Astfel, daca dupa un elev care a raspuns foarte bine, urmeaza un raspuns bun, exista tendinta de a-l subevalua pe cel din urma. Si reciproca este valabila, adica un raspuns bun, de regula, este supraevaluat daca succede unui raspuns foarte slab.

Ecuatia personala a examinatorului sau eroarea individuala constanta rezulta dintr-o exigenta specifica fiecarui cadru didactic in aprecierea rezultatelor scolare.

Eroarea de tendinta centrala se concretizeaza in renuntarea acordarii de note foarte mari sau foarte mici elevilor din precautia de a nu gresi sau din dorinta de a multumi pe toata lumea.

Eroarea logica presupune inlocuirea unor criterii de apreciere a rezultatelor scolare in raport de obiectivele didactice cu variabile adiacente acestora cum ar fi: forma grafica, acuratetea lucrarii, modalitatea inedita de prezentare etc.

Efectul curbei lui Gauss rezulta din dorinta cadrului didactic ca distributia rezultatelor scolare in fiecare clasa sa fie cat mai aproape de curba lui Gauss. Aceasta presupune ajustarea exigentei in notare in raport de nivelul general atins de fiecare clasa, astfel incat distributia rezultatelor sa reflecte, pe cat posibil, o distributie normala. Astfel la clasa foarte buna exigenta creste, iar la alta cu rezultate in general mai slabe, exigenta scade. In acest mod, la cele doua clase de niveluri generale diferite exista cativa elevi foarte buni si cativa elevi foarte slabi la invatatura, iar ceilalti situandu - se intre cele doua categorii.

Factorii de personalitate ai cadrului didactic pot influenta modul de evaluare didactica. Astfel, atitudinea cadrului didactic pe timpul verificarilor, echilibrul si constanta in comportament fata de elevi, empatia ca o componenta a aptitudinii didactice etc. contribuie la crearea sau nu a conditiilor propice unei evaluari obiective. In functie de stilul de evaluare, ar exista trei categorii:

.profesorii echilibrati - folosesc intreaga scala de notare, sunt stabili si fideli in apreciere, respectand criteriile de evaluare;

.profesori extremisti - severi sau indulgenti;

.profesori capriciosi - noteaza in functie de dispozitia pe care o au, de impresia pe care si-au format-o despre ei insisi, de constientizarea propriei valori si chiar de starea materiala.

Alte surse de subiectivitate in evaluare rezulta din faptul ca profesorul examineaza elevul in anumite situatii si face judecatile de valoare in functie de acestea, existand tendinta de a schematiza prin reducerea elevului la o apreciere globala: elev foarte bun, elev bun sau elev slab pregatit. Cercetarile efectuate au scos in evidenta ca si starea sociala a educatorului afecteaza obiectivitatea aprecierii, ca de altfel si diferentele de sex, in sensul ca cei de acelasi sex se apreciaza mai corect decat cei de sex diferit.

II. Factori ai variabilitatii notarii randamentului scolar rezultate din specificul disciplinelor de invatamant.

Materia cu particularitatile pe care le reprezinta, la diverse discipline se preteaza inegal la o evaluare exacta.

III. Elevul poate introduce, de asemenea, prin particularitatile sale de personalitate, elemente de distorsionare in aprecierea obiectiva realizata de cadrul didactic. Astfel, un elev cu un temperament extrovertit poate fi supraevaluat la o verificare orala, datorita posibilitatilor native pe care le are in comunicarea orala; altul poate fi mai productiv la lucrarile scrise. Starea de inhibitie la verificari, instabilitatea emotionala pot constitui impedimente in calea unei evaluari exacte.

IV. Strategiile si metodele de evaluare didactica constituie, prin limitele specifice, factori care pot genera variabilitatea in notarea rezultatelor scolare. Astfel, verificarile orale nu permit realizarea unor aprecieri complete care sa vizeze toate obiectivele operationale prevazute, iar in cazul unei lucrari scrise, sursa unei tratari incomplete a unui raspuns nu poate fi stabilit cu precizie: lacune in cunostintele elevului sau o simpla omisiune.

V. Circumstantele sociale in care se realizeaza evaluarea didactica pot contribui uneori la sporirea subiectivitatii unor cadre didactice. Expresii cum ar fi: "Te rog, vezi ce faci cu elevul X.sa nu ramana corigent, are probleme in familie", "Ai si tu grija de elevul Y sa ia o nota mai mare." si altele asemanatoare pot fi auzite de la rude, prieteni, cunostinte, parinti. Neindoielnic, ca experienta, diplomatia in astfel de situatii au un rol important, pentru ca nu exista retete infailibile, fiecare situatie fiind un caz care trebuie analizat si rezolvat in parte.

B. Din punct de vedere metodic, exista mai multe cai prin care cadrul didactic poate micsora influenta factorilor perturbatori in evaluarea didactica:

cunoasterea amanuntita de catre cadrele didactice a acestor factori pentru a le sesiza mecanismul de functionare si

implicit, adecvarea comportamentului didactic de asa natura

incat influenta lor sa fie minima;

stabilirea, inca de la faza de proiectare didactica a unor

obiective generale si operationale adecvate finalitatilor

demersurilor instructiv-educative urmarite in corelatie cu

continuturile de invatat, a resurselor umane si materiale

existente, a comenzii sociale in general;

realizarea unor instrumente de verificare curenta si periodica care sa fie relevante pentru comportamentele dezirabile cuprinse in obiectivele didactice, avand criterii precise de apreciere a raspunsurilor date de elev;

marimea numarului de probe curente date elevilor pentru micsorarea hazardului in aprecierea scolara;

combinarea metodelor de evaluare pentru asigurarea unor judecati de valoare corecte avand in vedere ca nici o metoda in sine nu este suficienta oricat de bine ar fi stapanita si

aplicata corect;

asigurarea anonimatului probelor scrise, corectarea aceleiasi lucrari de mai multi profesori (in cazul examenelor), compararea rezultatelor evaluarii cu cele realizate de directori sau de inspectori scolari constituie alte modalitati de asigurare a unei evaluari corecte;

de asemenea, daca profesorul nu este prea sensibil si doreste cu adevarat sa evalueze obiectiv, poate cere parerea colegilor si, in anumite conditii, chiar elevilor, pentru a vedea cum este perceput ca evaluator;

dezvoltarea la elevi a capacitatii de autoevaluare si, in acest sens, informarea elevilor la inceputul anului asupra obiectivelor generale ale instruirii si asupra modalitatilor de evaluare, iar la inceputul lectiei a obiectivelor operationale / competentelor secundare ale acesteia; de asemenea, practica unor cadre didactice de a prezenta elevilor rezultatele pe care acestia din urma le-au obtinut in urma verificarilor, a criteriilor si a grilei de corectare, astfel incat ei insisi sa-si aprecieze individual lucrarile are efecte deosebite privind formarea capacitatii de autoevaluare a rezultatelor ;

verificarea ritmica a elevilor si informarea lor in mod operativ asupra progreselor realizate in procesul de invatare contribuie la efectele educative ale evaluarii si la motivarea pentru invatare;

autocunoasterea trasaturilor de personalitate, a factorilor sociali care revin in relatiile interpersonale cu celelalte cadre didactice, cu parintii elevilor, etc., asigura fara indoiala un comportament didactic adecvat ce permite o evaluare corecta, obiectiva.

4. Specificul prelucrarii si valorificarii datelor obtinute prin evaluare la Biologie

Datele colectate prin evaluare la disciplina Biologie se

sorteaza, se ordoneaza, se compara, se coreleaza, se sistematizeaza pe baza metodelor logice si matematico - statistice, in vederea stabilirii concluziilor de valoare. Unele date se pot reprezentata grafic.

Ca metode de prelucrare a datelor, pot fi utilizate urmatoarele:

a)       metode logice, ce permit selectarea materialului, ordonarea lui: analiza, sinteza, inductia, deductia, analogia, metoda diferentei.

b)       metode matematico - statistice;

c) metode de reprezentare grafica.

Pot fi completate tabele cu rezultatele elevilor pentru fiecare clasa si proba de evaluare - initiala, curenta, finala, cu frecventa notelor, calculul procentual al acestora, media generala a clasei (calculul mediei aritmetice), coeficientul de corelatie, valoarea mediana, coeficientul de variatie, abaterea standard etc., ca in modelul de mai jos

Rezultatele obtinute la proba de evaluare curenta

in lectia ,,Mitocondriile''

(Gr. Sc. Economic si Administrativ,,Ion Barbu'' Giurgiu) ¹

Indicatori

¹ Ciobanu, Mariana, conducator stiintific - Prof. Univ. Dr

Cerghit, Ioan, Teza de doctorat - ,,Modele alternative de

instruire utilizate in invatamantul biologic", Bucuresti, 2003

Frecventa notelor se stabileste prin numarare.

Calculul procentual se efectueaza pe baza regulei de trei simpla.

Media aritmetica ( x ) se calculeaza dupa formula ¹:

Σ f v unde f = frecventa notei;

x = v = valoarea notei;

Σ N Σ =suma;

N = numarul cazurilor.

Coeficientul de corelatie se poate calcula dupa formula lui Brevais, completata de Pearson, care poate fi exprimat astfel ²:

xy

r = ; unde X reprezinta abaterile

x² y² de la variabila I in raport cu

media (note);

y reprezinta abaterile de la

variabila a doua in raport cu

media (frecventa notelor);

- suma cazurilor.

Coeficientii de corelatie a rezultatelor obtinute de elevi exprima intr - un mod mai precis legatura intre judecati in procesele gandirii biologice. Se efectueaza analize comparative

ale valorilor acestora, insotite de interpretari, pe baza urmatoarelor considerente din literatura de specialitate³:

.are valori cuprinse intre 1 si - 1;

.semnul + indica legatura directa, iar semnul minus, legatura

inversa;

¹′ ² Planchard, Emile, Cercetarea in pedagogie, Bucuresti,

EDP, 1972

³ Anghelache, C., Statistica generala, teorie si aplicatii,

Bucuresti, Editura Economica, 1999

. 0 ≤ r ≤ 0,2 nu exista o legatura semnificativa;

. 0,2 ≤ r ≤ 0,5 exista o legatura slaba;

. 0,5 ≤ r ≤ 0,75 exista o legatura de intensitate medie;

. 0,75 ≤ r ≤ 0,95 exista o legatura puternica;

. 0,95 ≤ r ≤ 1,00 exista o legatura relativ determinista

(functionala).

Valoarea mediana, reprezinta o valoare de pozitie, aceea care imparte seria in doua parti egale. Se stabileste pe baza relatiei ¹:

n + 1 n = numarul total de note

U^Me =

2

In acest sens, se ordoneaza termenii seriei in mod crescator.

Conform literaturii de specialitate, in cazul seriei impare, ca termen central se ia cel egal cu valoarea mediana. In cazul seriei formate dintr - un numar par de termeni, ea se calculeaza ca medie aritmetica simpla a celor doi termeni centrali.

Abaterea standard (deviatia standard, abaterea medie patratica), notata cu litera greceasca sigma - σ, se obtine cu ajutorul formulei ^²

¹ Anghelache, C., Statistica generala, teorie si aplicatii,

Bucuresti, Editura Economica, 1999

^² Rotariu, T., Badescu, G., Culic, I., Mezei, E., Muresan,. C.,

Metode statistice aplicate in stiintele sociale, Iasi, Polirom,

1999

n

Σ ki (xi - x ) ²

σ i = 1 unde k = frecventa;

n xi =valoarea notei;

x = media aritmetica;

Σ = suma.

Valorile abaterilor standard calculate se folosesc in analiza variatiei, la estimarea erorilor de selectie, in calcule de corelatie.

Coeficientul de variatie (v) este coeficientul ce demonstreaza ce fractiune din medie corespunde unei abateri standard; se calculeaza ca raport intre aceasta si valoarea mediei aritmetice ¹:

σ (abaterea standard)

x (media aritmetica)

In analiza si interpretarea rezultatelor calculelor acestuia, se iau in consideratie urmatoarele repere:

.cu cat are valoare mai mica, cu atat seria statistica este mai omogena si deci, media este mai reprezentativa;

.la un coeficient de peste 35 - 40%, media nu mai este reprezentativa si datele trebuie sa fie separate in serii componente, pe grupe, in functie de variatia unei alte caracteristici de grupare. ²

Rotariu, T., Badescu, G., Culic, I., Mezei, E., Muresan,. C.,

Metode statistice aplicate in stiintele sociale, Iasi, Polirom,

1999

Anghelache, C., Statistica generala, teorie si aplicatii,

Bucuresti, Editura Economica, 1999

Pentru a reprezenta in mod sintetic si grafic

rezultatele obtinute de elevi se pot construi curbe de distributie, histograme, curbe de marime, curbe de corelatie ¹.

Curbele de marime exprima fluctuatiile progresive sau regresive ale unei variabile determinate, in functie de anumite imprejurari, in general de timp.

Este realizata in lucrarea de fata o curba de marime, respectiv curba progreselor scolare inregistrate de elevul A al clasei a VII - a A, a din Scoala nr. 1 ,,Sf. Gheorghe'' din Giurgiu (anul scolar 1996 - 1997), punctul de plecare in realizarea ei fiind rezultatul probei de evaluare initiala administrata.

Curbele de distributie (sau de frecventa sau de

repartizare a diferentelor) - rezuma totalitatea rezultatelor sau faptelor si exprima felul concret in care sunt distribuite acestea in functie de marimea si de frecventa lor. Legate de curbele de distributie sunt conceptele tendinta centrala (virf, valoarea cea mai frecventa) si variabilitatea (tendinta de a se indeparta de valoarea reprezentativa).

a) Daca doua curbe au o extensie si o aplatizare diferita, curba cea mai lunga si cea mai plata denota variabilitatea cea mai mare, arata tendinta cea mai accentuata pe care o au valorile individuale de a se indeparta de valoarea centrala.

b) Daca doua curbe construite pe valori egale si cu aceeasi scara de frecventa au arii diferite, curba cu suprafata cea mai intinsa corespunde celui mai mare numar de indivizi.

c) Cand doua curbe sunt net asimetrice, putem trage concluzia ca numarul subiectilor era prea restrans sau ca un factor de selectie a actionat numai asupra unei parti a ansamblului __________ ______ ____ ____________________

¹ Planchard, Emile, Cercetarea in pedagogie, Bucuresti,

Editura didactica si pedagogica, 1972

sau ca grupul cu care s - a operat este constituit in realitate din doua sau mai multe grupe diferite in ceea ce priveste variabila considerata.

Cotarea rezultatelor s - a efectuat folosind o scara de la 0 la 10 (notele de la 1 la 10), scara pentru care s - a fixat un numar de intervale - 14 (frecventa notelor).

Histograma este o reprezentare grafica a ansamblurilor

distributiilor si se realizeaza astfel: pe orizontala (abscisa)

- intervalele, iar pe verticala (ordonata) se indica frecventele; pe fiecare interval de abscisa se va ridica o coloana mai mult sau mai putin inalta dupa numarul obtinut de frecvente; unind varfurile tuturor acestor coloane printr - o linie continua se obtine un poligon neregulat de frecventa.

Pot fi folosite si curbele de corelatie, care rezulta din compararea masurilor a doua variabile, a doua functiuni, fiind o relatie variabila, nu absoluta.

Cuantificarea matematica poate avea valoare si operativitate pedagogica, numai daca este urmata si de analiza si interpretarea calitativa a fenomenului pedagogic, acestea eliminand erorile.

Prelucrarea datelor si stabilirea concluziilor cercetarii trebuie sa fie realizate in stransa corelatie cu rezultatele obtinute prin intermediul celorlalte metode de cercetare pedagogica.

Pentru exemplificare de curbe de distributie, histograme, analiza si interpretarea datelor, sunt folosite rezultatele obtinute la proba de evaluare curenta in lectia ,,Mitocondriile'', prezentate tabelar in lucrarea de fata.

Curbe de distributie

clasa a IX - a A

υ notelor clasa a IX - a B

clasa a IX - a C

13

12

11

10

9

8

7

6

5

4

3

2

1

Note

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Graficul nr. 1 Distributia notelor obtinute la proba de evaluare curenta in lectia ,,Mitocondriile'' ¹

¹ Ciobanu, Mariana, conducator stiintific - Prof. Univ. Dr

Cerghit, Ioan, Teza de doctorat - ,,Modele alternative de

instruire utilizate in invatamantul biologic", Bucuresti, 2003

Graficul nr. 2 Histograma rezultatelor obtinute la proba de evaluare curenta in lectia ,,Mitocondriile'' ¹

Analiza rezultatelor obtinute de elevi la proba de evaluare administrata este necesara pentru punerea in evidenta a obiectivelor care nu au fost realizate in totalitate decat de un numar mic de elevi. Informatiile astfel obtinute vor fi interpretate, cu stabilirea unor concluzii finale, acestea toate fiind puncte de plecare pentru reglarea procesului de invatamant, in special prin organizarea invatamantului diferentiat.

,,Analiza si interpretarea rezultatelor obtinute la proba de evaluare curenta in lectia ,,Mitocondriile''

(anexa XV)

Pentru indicatorii:

corectitudine in intelegerea si insusirea unor cunostinte de citologie (localizarea, morfologia, structura, rolul mitocondriilor, ecuatia chimica a respiratiei celulare);

¹ Ciobanu, Mariana, conducator stiintific - Prof. Univ. Dr

Cerghit, Ioan, Teza de doctorat - ,,Modele alternative de

instruire utilizate in invatamantul biologic", Bucuresti, 2003

cantitatea de cunostinte de citologie insusite (localizarea, morfologia, structura,

autodivizibilitatea, rolul mitocondriilor,

ecuatia chimica a respiratiei celulare);

rezultatele obtinute la aceasta proba de evaluare au relevat urmatoarele:

5 elevi ai clasei a IX - a A, 14 din clasa a X - a B si 9 din a IX - a C cunosc foarte bine:

.localizarea, morfologia, structura,

autodivizibilitatea, rolul mitocondriilor;

.ecuatia chimica a respiratiei celulare;

unii confunda mezozomul cu oxizomul, condriomul cu condrioplasma, respiratia aeroba cu fermentatia, mai ales elevi din clasa a IX - a A.

.S - a inregistrat un progres in instruirea elevilor

clasei a IX -a B, unde a fost utilizata instruirea logo- psihocentrica modernizata (asimilarea de catre elevi,prin efort individual, in functie de particularitatile psihoindividuale si utilizand mijloace de instruire moderne - calculator, dischete, activitate practica, fisa de instruire programata), elevii obtinand o crestere a nivelului rezultatelor la aceasta proba de evaluare curenta, fata de cea anterioara, de 0, 95 puncte.

.Media generala a clasei a IX - a B a fost cu 1,91

puncte mai mare decat cea a clasei a IX - a A, unde a fost utilizata instruirea traditionala (explicativ - reproductiva, magistrala, logocentrica) si cu 0,91 puncte fata de cea a clasei a IX - a C, unde s - a aplicat instruirea empirio - psiho - sociocentrica (de redescoperire de catre elevi, individual sau in echipa, a noilor concepte biologice) (vezi histograma de mai sus).

A crescut numarul notelor bune si foarte bune; de asemenea, procentul, de la 68 % la 90 %.

.Aceasta demonstreaza eficienta superioara a utilizarii

instruirii in cauza in situatia de fata, comparativ cu celelalte sisteme de instruire aplicate la clasele a IX - a A si C. Rezultatul poate fi corelat cu atractivitatea lectiei prin utilizarea fisei de instruire programata, calculatorului, activitatea practica desfasurata, cu noutatea si volumul mai mare de cunostinte.

.Cresterea mediei generale in aceasta situatie a

demonstrat si obisnuirea elevilor cu demersul instruirii programate, dar si stapanirea tehnicii de lucru cu calculatorul.

.Clasele a IX - a A si C au inregistrat o scadere a

nivelului rezultatelor la aceasta proba de evaluare, fata de cea anterioara, de 0,04 puncte (nesemnificativa) in cazul primei clase si mai mare, de 0,44 puncte in cazul secundei, datorita anumitor dificultati de redescoperire (nu a putut fi folosita tehnica microscopiei).

.Dintre cele doua clase mentionate anterior, medie

generala mai mare a obtinut clasa a IX - a C cu 1,00 punct decat cea a clasei a IX - a A, ceea ce demonstreaza o eficienta superioara a aplicarii instruirii combinate empirio - psiho- sociocentric, fata de cea explicativ - reproductiva si necesitatea modernizarii celei din urma

.Toate valorile coeficientilor de corelatie a rezultatelor obtinute de cele trei clase a IX - a, analizate prin analogie, demonstreaza o corelatie mai buna a rezultatelor obtinute de elevi in urma evaluarii achizitiilor cognitive din lectiile unde au fost aplicate modele combinate de instruire, respectiv modelul empirio - psiho - sociocentric si modelul logo - psihocentric cu proceduri atractive.

.In lectia ,,Mitocondriile'' desfasurata cu o instruire

logo - psihocentrica moderna, cu proceduri atractive (utilizarea calculatorului si dischetei, unei fise de instruire programata, activitatii practice) medianele au fost mai mari decat cele ale evaluarilor din lectiile desfasurate dupa instruirea

empirio - psiho- sociocentrica, acestea fiind in relatie directa cu mediile generale mai mari si cu coeficientii de corelatie mai buni.

.Toate valorile abaterilor standard si ale coeficientilor de variatie sunt mici, indicand medii generale reprezentative, serii de rezultate omogene si inexistenta unor erori de selectie a colectivelor de elevi pentru cercetarea intreprinsa. ''¹

O curba de marime este reprezentata in graficul de mai jos. Ea ilustreaza progresul scolar realizat de un elev al clasei a VII - a A folosita in experimentul didactic efectuat in anul scolar 1996 / 1997 la Scoala cu clasele I - VIII nr. 1

,,Sf. Gheorghe'' Giurgiu²

¹′² Ciobanu, Mariana, conducator stiintific - Prof. Univ. Dr

Cerghit, Ioan, Teza de doctorat - ,,Modele alternative de

instruire utilizate in invatamantul biologic", Bucuresti, 2003

Note

10

9

8

7

6

5

4

3

2

1

Timp (esalonarea probelor de evaluare)

i 1 2 3 4 5 6 7 8 9 f

Graficul nr. 3 Curba de marime (fluctuatia rezultatelor in

timp) la evaluarea cunostintelor elevului A

I = evaluarea initiala;

evaluarea curenta nr. 1; 2 evaluarea curenta nr. 2;

evaluarea curenta nr. 3;

evaluarea curenta nr. 4;

evaluarea curenta nr. 5;

evaluarea curenta nr. 6;

7 evaluarea curenta nr. 7;

evaluarea curenta nr. 8;

9 evaluarea curenta nr. 9;

f evaluarea finala;

Motto:

,,Rigoarea crescanda introdusa in practica educativa, tehnologia, design - ul nu vor fi sterilizante decat pentru pedagogii care sunt de acum sterili; celorlalti, ele le vor oferi, dimpotriva, mijloace de adaptare subtila, de individualizare mai sigura, posibilitati mai functionale de cucerire a mediului si a propriului eu."

De Landsheere