EXERCITII DE ACCESIBILIZARE SI FORMARE A LIMBAJULUI FIGURAT

EXERCITII DE ACCESIBILIZARE SI FORMARE A LIMBAJULUI FIGURAT

CLASA I

Daca ne gandim la obiectivele comportamentale pe care le asteptam de la elevii clasei intai, la capacitatile intelectuale necesare unei munci scolare cu adevarat creatoare, atunci cred ca in toate cele trei perioade de predare a abecedarului: prealfabetara, alfabetara si postalfabetara e nevoie de exercitii pentru dezvoltarea limbajului si de primi pasi spre limbajul figurat.

Bunaoara, prin ghicitori elevii se exprima metaforic:

"Harnicuta gospodina "Jucausa flacara

Strange zahar din gradina". Pe copaci se catara".

(Albina) (Veverita)

"E un mester iscusit "Clopotel mititel

Ce cu iarna a venit Suna tare-ncetinel,

Si-n fiecare dimineata Scoate capul din zapada,

Imi picteaza flori de gheata". Primavara sa o vada".

(Gerul) (Ghiocelul)

"'Nalt cat casa, "Ban de aur colorat

Verde ca matasea, Cu pene inconjurat.

Amar ca fierea, Il puteti ghici indata

Dulce ca mierea". Ca are nume de fata".

(Nucul) (Romanita sau musetelul)

"Cupe albe, sangerii "Cine vine cu stelute

Stau pe lujere infipte, Albe-n frunte

Parc-ar fi niste faclii! Dinspre munte?"

Hai, ghiceste-le, de stii!" (Iarna)

(Lalelele)

"Pe masa sau pe tavan, "Sta-n padure logofatul Seara vezi un ghem balan". Cu camasa ca omatul".

(Becul) (Mesteacanul)

1. Completati punctele de suspensie din textul urmator:

Este timp frumos. Cerul este . Soarele este foarte.. .Ioana si Maria se plimba pe camp. Ele se bucura auzind cantecele frumoase ale micilor . Deodata, cerul se intuneca si se acopera de . . Fetitele se grabesc sa se intoarca . . Inainte de a ajunge acasa, cerul este spintecat de .. . Cele doua fete se sperie de zgomotul facut de .. . Ele se adapostesc intr-o casa deoarece ploua puternic si nu aveau , iar hainele lor erau complet .. .

2. Alcatuiti o scurta povestire, ordonand propozitiile:

1. Soarele straluceste.  (3)
2. Cerul este senin.  (2)
3. Nu a mai nins de mult.  (1)
4. Raurile au inceput sa se reverse.  (4)
5. Campul este verde.  (6)
6. Vara e departe.  (8)
7. Primavara a venit.  (5)
8. A inceput semanatul de primavara.  (7)

3. Unde e greseala?

Ø      Toamna e pe sfarsite si brazii isi scuturau una cate una frunzele ingalbenite.

Ø      Era toamna, cerul era intunecat, cand auzii ciripit voios de vrabiute care, adunate in stoluri, plecau spre tarile calde.

Ø      Oana s-a dus la bunicii sai care aveau o livada minunata cu salcii pletoase.

Ø      Florile parfumate si albastre ale bradului straluceau pe verdele frunzisului.

4. Ce mai poate fi alb ca zapada?

(creta, zaharul, laptele, ghiocelul, florile de cires, faina, oul)

5. Cum e mai frumos sa spunem?

• Puiul de gaina era alb.  / Puisorul era alb ca un fulg de zapada.
• Greierele era mic.  / Greierasul era mai plapand ca firul de iarba si mai usurel decat un pai.
• Campul a inverzit.  / Campul a imbracat o haina verde.
• Ninge frumos. / Ninge ca in povesti.

Spuneti mai pe scurt!

• a luat-o la fuga = a fugit;
• venea c-o falca-n cer si una in pamant  = manios, furios;
• parca tot ii ninge si ii ploua  = trist, suparat;
• ii este drag ca sarea-n ochi  = nesuferit;
• a pornit glont spre casa  = direct, repede;
• a zbughit-o = a fugit;
• a dat bir cu fugitii  = a fugit;
• m-am prins tovaras  = m-am intovarasit;
• bagai de seama = observai;
• m-am vlaguit din cale-afara  = am obosit tare, m-am istovit;
• mi-aduc aminte = imi amintesc;
• l-a pus pe fuga = l-a fugarit;
• a dat navala = a navalit;
• a stat de veghe =a vegheat.

Cum poate fi?

Ø      Cum poate fi codrul?  -des, verde, intunecos, fioros, batran, tanar, uscat, pustiu, vestejit, amortit;

Ø      Cum poate fi vantul?  - puternic, manios, lin, caldut, aspru, rece;

Ø      Cum poate fi pamantul? -negru, afanat, reavan, darnic, roditor, uscat,

cald, inghetat;

Ø      Cum poate fi vremea?  -buna, frumoasa, rea, ploioasa, urata, rece, viforoasa, calduroasa;

Ø      Cum poate fi noaptea?  -senina, instelata, intunecoasa, calda, rece,

racoroasa;

Ø      Cum poate fi iarna? -usoara, grea, cumplita, aspra, strasnica,

grozava, lunga;

Ø      Cum poate fi frunzisul?  -inverzit, vested, verde, uscat, ingalbenit, des,

rar.

Ordonati si transformati:

a)      verde, se, primavara, imbraca, viu, in;

b)      usa, la, iarna, bate;

c)      ca, noroiul, laptele, subtire, e, batut;

d)      s-a pornit, plans, pe, cerul.

De la ce cuvinte s-au format cuvintele "alintate"?

-alunita -palarioara -randunica

-baita  -salcioara -scandurica

-cheita  -verisoara -surcica

-fetita  -surioara -pasarica

-foita -farfurioara -mamica

Cu cine putem compara?

un om viclean  = vulpe

un om indaratnic  = magar

un om slab = pai

un om gras = dovleac

un om harnic  = albina, furnica

un om lenes = trantor, bondar, greier

o fata sprintena  = caprioara

un barbat sanatos  = stejar

un om inalt = brad

Si alte cuvinte denumesc acelasi lucru:

• adapost = salas, cotet, grajd, poiata etc.

• bani = parale, gologani, monede, banuti, galbeni etc.
• bijuterie = podoaba, giuvaier, margele etc.
• cearta = galceava, sfada, ciondaneala, discordie etc.
• cinste = onoare, corectitudine, omenie, sinceritate etc.
• dar = cadou, plocon, donatie etc.
• denumire = nume, titlu, porecla etc.
• elev = scolar, cursant, licean etc.
• fericire = bucurie, entuziasm, incantare etc.
• gluma = poanta, snoava, ghidusie, saga etc.
• groapa = adancitura, rapa, surpatura, vizuina etc.
• harnic = silitor, vrednic, zelos, perseverent etc.
• imaginatie = inchipuire, fictiune, nascocire etc.
• indisciplina = dezordine, debandada, neascultare, obraznicie etc.
• incapere = odaie, sala, camera, birou etc.
• lenes = trantor, trandav, puturos etc.
• medicament = doctorie, leac, tableta, pilula etc.
• neatent = zapacit, nauc, gura-casca, indiferent etc.
• obicei = obisnuinta, deprindere, narav, datina, traditie etc.
• oboseala = osteneala, istovire, epuizare etc.
• pace = intelegere, armonie, liniste, tihna etc.
• pictura = arta plastica, desen, zugraveala, grafica etc.
• regret = parere de rau, intristare, amaraciune, mahnire etc.
• saracie = calicie, mizerie, goliciune,viata de caine etc.
• seara = amurg, asfintit, sfarsitul zilei, crepuscul etc.
• sfat = povata, parere, indemn etc.
• scoala = institutie de invatamant, institut etc.
• tacere = liniste, mutenie, amutire etc.
• timp = vreme, durata, epoca, perioada etc.
• taran = satean, agricultor, plugar, fermier etc.
• urat =slut, pocit, deformat, hidos, monstruos etc.
• util = folositor, practic, uzual, necesar, trebuincios etc.
• viclean = siret, serpesc, vulpesc, rafinat, prefacut, fatarnic etc.
• victorie = reusita, invingere, izbanda, triumf, biruinta etc.
• zapada = nea, omat, ninsoare, fulguiala, avalansa etc.
• zgarcenie = avaritie, lacomie, calicie etc.
• zgomot = galagie, harmalaie, vuiet, tambalau etc.

Completati spatiile punctate cu cuvinte care au acelasi inteles cu expresiile subliniate:

Ø      Eu nu-mi aduc aminte cine a scris aceasta carte.

Eu .cine a scris aceasta carte.

Ø      A fost tras pe sfoara.

A fost .

Ø      Nici nu-l bagasem in seama pana atunci.

Nici nu-l.pana atunci.

Alcatuiti propozitii cu expresiile:

"lanurile aurii de grau asteapta";

"e caldura ca de cuptor";

"arsita ne goneste".

14. Explicati expresiile artistice din poezia Vara de Marin Sorescu:

"cocostarculumbla descheiat la gat";

"merge soarele olog".

15. Cu ajutorul ghicitorilor cunoscute, gasiti cuvinte potrivite pentru expresiile:

"ghem de scai"; - "Covor negru pe perete

(ariciul) Are creta si burete".

(tabla)

- "Carte alba, liniata,

Scrii pe ea cand e curata". - "E o gradina minunata

(caietul) Cu poezii si cu povesti"

(cartea)

16. Adaugand cuvintele potrivite langa cuvintele date, veti afla o ghicitoare despre nuc:

"'Nalt cat . ,

Verde ca ,

Amar ca .. ,

Dulce ca .. ."

17. Completati propozitiile cu comparatii potrivite:

Neghinita era un copil.

Batrana isi dorea un copil..

Corina, fetita harnica, este numai..

Explicati expresiile:

- inel de argint; - cuiburi de randunele;

- parau de argint (argintiu); - cuiburi de eroi;

19. Ghiciti! Ghiciti!

Ø      Care floare e parfumata si are spini? (trandafirul)

Ø      Care fruct e ca o bobita rosie si-l pun copiii la urechi drept cercei? (ciresele)

Ø      Cine toata ziua ciocaneste, nimeni insa n-o primeste? (ciocanitoarea)

Ø      Cine e mandru si pintenat si ne trezeste dimineata? (cocosul)

Ø      Cine este ceasornicul care il scoala pe Nica al lui Stefan a Petrii? (pupaza)

Ø      Cine isi striga toata ziua numele? (cucul)

20. Alegeti din prima coloana cuvintele care completeaza propozitiile din coloana a doua:

Strugurii.rascoli nemarginirile rotunde.

Florile.isi spala fata in baia de lacrimi.

Un tunet razletsunt dulci si zemosi.

Prasleamulticolore ne inveselesc ochii.

Fat-Frumos..auzi un tipat de jale.