PROIECTAREA ACTIVITATII DE PREDARE-INVATARE A GEOGRAFIEI

PROIECTAREA ACTIVITATII

DE PREDARE-INVATARE A GEOGRAFIEI

1.1. Proiectarea activitatii didactice - conditie a unei activitatI

didactice reusite

Procesul instructiv-educativ reprezinta o activitate complexa, constienta, sistematica si organizata, orientata spre realizarea unor obiective concrete, iar activitatea de proiectare a derularii acestui proces constituie premisa si conditia necesara pentru realizarea unui demers didactic eficient. Ea permite ameliorarea raportului dintre certitudine si aleatoriu.

Proiectarea activitatii didactice este necesara deoarece:

absenta anticiparii demersului didactic determina un proces de predare-invatare-evaluare improvizat, intamplator, fara scopuri clare;

lectia vizeaza ca elevii sa realizeze anumite obiective prefigurate, iar atingerea lor nu se face aleator, ci doar printr-o activitate bine gandita anterior;

pentru realizarea obiectivelor sunt necesare resurse multiple si variate (timp, spatiu, mijloace, continut) si de modul cum sunt combinate si valorificate acestea depinde eficienta activitatii;

elevii obtin rezultate chiar daca profesorii nu proiecteaza in scris lectia, insa calitatea si cantitatea rezultatelor obtinute poate creste printr-o proiectare buna si o transpunere a acestui proiect in realitate.

proiectarea constituie una dintre conditiile necesare pentru realizarea unui demers didactic eficient; cu cat o activitate este proiectata mai minutos, cu atat eficienta lectiei poate fi mai mare;

dupa realizarea lectiei proiectate profesorul evalueaza propria activitate, schimba sau reaplica proiectul;

pornind de la un proiect bine gandit si invatat, profesorul adapteaza mai usor prescriptiile, dialogul cu elevii, demersul didactic etc decat daca improvizeaza in totalitate si o situatie neprevazuta il poate bloca; contrar unor pareri, proiectarea favorizeaza creativitatea lectiei, deoarece profesorul gandeste anticipativ un scenariu inedit la care adauga spontaneitatea unor situatii noi cu care se confrunta in clasa, inspiratia de moment, unele decizii adoptate ad-hoc.

1.2. Delimitari terminologice ale proiectarii didactice

Proiectarea activitatii instructiv-educative reprezinta ansamblul de procese si operatii deliberative de anticipare a acesteia, de fixare mentala a pasilor ce vor fi parcursi in realizarea instructiei si educatiei, la nivel macro (respectiv la nivelul general al procesului de invatamant) si micro (la nivelul specific / intermediar - al capitolelor / temelor si operational - al activitatilor didactice concrete) (M.Ionescu, 2000, pag. 146).

In viziune moderna, in activitatea de proiectare didactica la nivel micro, accentul este deplasat de la planificarea timpului, esalonarea materiei sub forma planificarii calendaristice, a proiectului de lectii, la prefigurarea activitatii sub forma de situatii de invatare efectiva. Sintagma "design instructional" desemneaza actul de anticipare, de prefigurare a demersului didactic in termeni care permit traductibilitatea in practica.

1.3. Continutul si algoritmul proiectarii didactice

In proiectarea unei activitati didactice/lectiei se parcurg mai multe etape:

Incadrarea activitatii didactice/lectiei in planul tematic sau sistemul de lectii;

Stabilirea obiectivelor operationale in functie de continut si de finalitatea pe termen lung a instruirii;

Selectarea, structurarea logica, esentializarea, adecvarea continutului si transpunerea lui didactica intr-o schita logica, in functie de: nivelul general de pregatire al elevilor; rezultatele si experienta cognitiva anterioara a elevilor; sistemul de cunostinte si abilitati intelectuale si practice ale elevilor etc.

Elaborarea strategiei didactice in functie de obiectivele operationale prestabilite;

Stabilirea structurii procesuale a activitatii didactice/lectiei, care difera de la activitate la alta: stimularea interesului pentru activitate; comunicarea obiectivelor operationale vizate; prezentarea materialului faptic; comunicarea sarcinilor de invatare; dirijarea invatarii; obtinerea performantelor prefigurate prin obiective; fixarea perfomantei obtinute; aplicarea in practica; asigurarea feed-back-ului.

Prefigurarea strategiilor de evaluare presupune elaborarea unor probe de testare si evaluare a cunostintelor si abilitatilor intelectuale si practice ale elevilor, corelate cu obiectivele operationale.

Stabilirea actiunilor de autocontrol si autoevaluare ale elevilor (autocorectarea probelor scrise, corectarea probelor scrise ale colegilor, notarea raspunsurilor colegilor).

1.4. Niveluri ale proiectarii activitatii de predare-invatare-evaluare

In functie de etapele si dimensiunile activitatii didactice exista macroproiectare didactica (la nivelul procesului de invatamant) si microproiectare (la nivelul specific/intermediar al capitolelor si operational - al activitatilor didactice concrete).

a) Proiectarea activitatii anuale implica: definirea scopurilor instructiv-educative vizate in predarea-invatarea geografiei; analiza structurii continutului si delimitarea unitatilor mari (capitole, teme), succesiunea acestora, corelarea lor cu alte discipline de invatamant si conditiile de realizare; stabilirea ritmului de parcurgere a unitatilor de continut, in functie de numarul de ore prevazut; repartizarea resurselor (unitatilor) de timp pe tipuri de activitati (predare-invatare, recapitulare, sinteza, evaluare).

Tabelul 1.1. Model de planificare anuala a activitatii didactice

Unitatea scolara ..... Aria curriculara ......

Profesor ........ Disciplina ..........

Planificare anuala

Nr. de ore anual... (.. ore de predare-invatare; ... de evaluare; .... de recapitulare)

Obiectivele-cadru ale disciplinei : ...............

Tabelul 1.2. Planificare anuala a activitatii didactice

Unitatea scolara ..... Aria curriculara Om si societate

Profesor ........ Disciplina Geografie

Planificare anuala

Anul scolar 2000-2001

Nr. de ore anual: 51 ( .... ore de predare-invatare; ..... de evaluare; .. de recapitulare)

Obiectivele-cadru ale geografiei:

Situarea corecta in spatiu si timp

Cunoasterea si interpretarea suporturilor grafice si cartografice

Intelegerea si utilizarea adecvata a limbajului de specialitate

Investigarea si interpretarea fenomenelor din mediul geografic

Formarea unei atitudini constructive si responsabile fata de mediul inconjurator

Tema: Corectati numarul de ore repartizat fiecarui semestru. Stabiliti si specificati numarul ore de predare-invatare, de evaluare, de recapitulare. Stabiliti si completati numarul de ore alocat fiecarui capitol.

b) Proiectarea activitatii semestriale pentru perioada de predare-invatare vizeaza: programarea capitolelor (unitatilor de continut) pe unitati de timp; stabilirea mijloacelor de invatamant pentru fiecare lectie; stabilirea situatiilor de invatare; stabilirea resurselor procedurale; stabilirea obiectivelor de evaluare.

Tabelul 1.3. Model de planificare semestriala a activitatii didactice pentru perioada de predare-invatare

Unitatea scolara ..... Aria curriculara ......

Profesor ........ Disciplina ..........

Obiective de referinta: ....................

Planificare semestriala - perioada de predare-invatare

Prezentam un fragment de planificare semestriala a activitatii didactice pentru perioada de predare-invatare pentru clasa a VI-a. Aceasta planificare incompleta nu constituie un model, ci doar un document care poate fi analizat si asupra caruia se poate reflecta. Pentru economie de timp si spatiu sugeram ca in prima coloana sa se scrie doar codurile obiectivelor de referinta, iar acestea sa fie scrise deasupra tabelului. In planificarea fiecarei lectii este important sa fie concordanta intre continutul invatarii (subiectul lectiei), obiectivele de referinta, situatiile de invatare alese, resursele materiale si procedurale, obiectivele de evaluare. Daca ne propunem ca situatie de invatare analizarea si interpretarea hartii climatice a continentului, atunci denumirea hartii va fi specificata la resurse materiale, iar la resurse procedurale vom include lucrul cu harta. Daca obiectivul de referinta propus pentru o lectie este sa exprime oral elementele redate pe harti, atunci vom stabili situatii de invatare in care elevii vor exersa localizarea unor obiective pe harta, vor explica anumite relatii existente intre componentele spatiului cercetat, iar la obiectivele de evaluare vom preciza in termeni operationali ce anume trebuie sa dovedeasca elevii ca stiu dupa invatarea lectiei. Ca mod de formulare se remarca faptul ca obiectivele de evaluare sunt formulate asemeni obiectivelor operationale.

Deoarece scopul prezentarii acestei planificari este doar ca simpla exemplificare si acest document nu satisface cerintele precizate anterior va propunem cateva teme:

Analizati in ce masura la lectia "Relieful" obiectivelor de referinta le corespund situatii de invatare adecvate si obiective de evaluare prin care se dovedeste realizarea lor.

Reformulati si completati situatiile de invatare si obiectivele de evaluare pentru a remedia deficientele.

Analizati daca au fost specificate toate resursele necesare acestei lectii si daca resursele procedurale sunt cele mai potrivite.

Completati sau inlocuiti resursele materiale si resursele procedurale in asa fel ca obiectivele de referinta alese sa fie realizate in lectia respectiva.

Tabelul 1.4. Planificare semestriala a activitatii didactice pentru perioada de predare-invatare

Unitatea scolara .....  Aria curriculara Om si societate Semnatura director,

Profesor ........  Disciplina Geografie

Planificare semestriala - semestrul I - perioada de predare-invatare

Obiective de referinta:

1. Situarea corecta in spatiu si timp

1.1.sa recunoasca elementele principale ale unei reprezentari cartografice

1.2.sa utilizeze modalitati si instrumente de orientare in spatiu

2. Cunoasterea si interpretarea suporturilor grafice si cartografice

2.1.sa utilizeze corect elementele hartii

2.2.sa exprime oral elementele redate pe harti

3. Intelegerea si utilizarea adecvata a limbajului de specialitate

3.1.sa utilizeze corect numele proprii auzite sau citite

3.3.sa utilizeze in scris termenii comuni si proprii

4. Investigarea si interpretarea fenomenelor din mediul geografic

4.1.sa identifice elementele naturale si umane in realitatea observata

4.4.sa observe, folosind un plan, realitatea obiectiva

5. Formarea unei atitudini constructive si responsabile fata de mediul inconjurator

5.1.sa dovedeasca interes pentru cunoasterea mediului

c) Proiectarea activitatii didactice pentru perioada de evaluare vizeaza: stabilirea continuturilor destinate evaluarii; stabilirea modalitatilor de evaluare; stabilirea descriptorilor de performanta.

Tabelul 1.5. Model de planificare semestriala a activitatii didactice pentru perioada de evaluare

Unitatea scolara ..... Aria curriculara ......

Profesor ...... Disciplina ..........

Planificare semestriala - perioada de evaluare

Obiectivele-cadru ale disciplinei: ..................

Obiectivele de referinta: .......................

d) Proiectarea sistemului de lectii vizeaza: stabilirea scopului temelor; delimitarea lectiilor; stabilirea obiectivelor fundamentale ale lectiilor si a obiectivelor concrete; stabilirea resurselor materiale sI procedurale; stabilirea probelor de evaluare.

Tabelul 1.1. Model de planificare a unui sistem de lectii

Planificarea sistemului de lectii ........

e) Proiectarea lectiei de geografie vizeaza:

ordonarea logica a continutului in functie de obiectivele operationale;

stabilirea tipului de lectie in functie de obiectivul didactic fundamental;

stabilirea momentelor lectiei in functie de obiectivele didactice fundamentale (predare-invatare, fixarea cunostintelor, evaluare etc);

stabilirea strategiilor didactice (metode si proceduri, mijloace de invatamant);

prefigurarea scenariului activitatii: derularea logica-temporala a activitatilor in fiecare moment al lectiei; dozarea timpului; precizarea continutului destinat fiecarui moment al lectiei; specificarea formelor de organizare a activitatii in fiecare moment;

elaborarea schitei logice a lectiei destinata a fi scrisa pe tabla;

alcatuirea materialelor destinate probelor de evaluare corelate cu obiectivele operationale ale lectiei si momentelor de activitate individuala.

stabilirea temei de casa.

Modele de proiecte de lectie

Varianta A

PROIECT DE LECTIE

Subiectul lectiei:

Clasa:

Tipul lectiei:

Obiectivul fundamental:

Obiectivele operationale:

Metode si procedee didactice:

Mijloace de invatamant:

Desfasurarea lectiei

1.Moment organizatoric

2.Verificarea cunostintelor anterioare

3.Dobandirea noilor cunostinte

4.Fixarea noilor cunostinte

5.Tema de casa

Schita logica de pe tabla

Bibliografie

PROIECT DE LECTIE

Subiectul: Circulatia generala a atmosferei

Clasa: a IX-a

Demers didactic

1.Obiectivul fundamental: elevii invata formarea vanturilor permanente, procese fundamentale pentru spatiul terestru

2.Obiective operationale: La sfarsitul lectiei elevii vor fi capabili:

- sa defineasca anticiclonul, ciclonul, vantul;

- sa explice formarea vanturilor permanente;

- sa deseneze prin sageti directia vanturilor permanente pornind din zonele de divergenta;

- sa explice caracteristicile vantului;

3.Conditii prealabile: elevii au cunostinte despre temperatura, presiune, aer.

4.Evaluare: prin desen schemetic.

5.Resurse si managementul timpului:

- resurse de timp - o ora;

1. Strategii didactice

-resurse materiale - desene schematice, harta climatica

-resurse procedurale: explicatia, lucrul cu harta, conversatia, problematizarea.

7.Tipul si varianta de lectie: lectie de dobandire de noi cunostinte prin descoperire pe cale inductiva

Lectia propriu-zisa (desfasurarea lectiei)

1.Moment organizatoric

2.Verificarea cunostintelor anterioare (evocarea)

Ce este atmosfera? (.invelisul de gaze continuu al planetei.)

- Care este structura verticala a atmosferei? (.troposfera, stratosfera, mezosfera, ionosfera, exosfera.)

- Ce inseamna troposfera? (miscare)

- De ce este denumit asa acest strat? (.aerul se afla in continua miscare.)

- Cat la suta din masa aerului se afla in troposfera? (90

- De ce? (.forta gravitationala)

- Ce este presiune atmosferica? (.forta cu care aerul apasa asupra suprafetei terestre.)

- Cum se numeste aparatul cu care se masoara presiunea aerului? (.barometru.)

- Observati harta climatica. Cum variaza temperatura aerului de-a lungul paralelelor? (Temperatura aerului scade de la ecuator la poli. Eleva arata Ecuatorul si polii. Intre 30^oC si 20^oC in zona calda - pe harta cu culoare roz -, de la 20^oC la 10^oC in zona temperata - pe harta cu culoare verde - de la 10^oC la 0^oC in zona rece - pe harta colorat cu albastru.)

- De ce scade temperatura de la Ecuator spre poli? (.datorita formei planetei, miscarii de rotatie, inclinarii axei fata de planul orbitei, miscarii de revolutie.)

- Alege un punct de pe continent si spune ce temperatura are. (Am ales continentul Africa, un punct din desertul Sahara. Are temperatura intre 20^oC si 30^oC.)

- Temperatura variaza de la zi la noapte. De ce? (.datorita rotatiei planetei si a bilantului radiativ.)

- Cum arata suprafata terestra in desert? (.lipseste vegetatia.)

- De ce? (.insolatia puternica, vanturile uscate determina variatia temperaturii.)

- In ce unitate de masura se masoara temperatura? ( .grade Celsius.)

- Cum se numeste aparatul cu care se masoara temperatura? (.termometrul.)

- Ai folosit termometrul? (Da.)

- Pentru ce? ( .masurarea temperaturii corpului.)

- Ce deosebire exista intre termometrul cu care masuram temperatura corpului si cel pentru aer? (Gradatia de la termometrul pentru masurarea temperatura corpului are numai valori pozitive, iar celalalt are si valori negative. Cel pentru temperatura corpului este cu mercur, celalalt cu alcool.)

- Ce valori ati citit pe termometrul pentru aer? (.-1^oC , + 1^oC.)

- In Oceanul Arctic la -2^oC ingheata apa? (Nu.)

- De ce? (..e cantitate foarte mare, e adanca, e sarata.)

3.Dobandirea noilor cunostinte (realizarea sensului)

Am invatat despre temperatura, precipitatii, astazi invatam despre vanturi. Pentru a intelege producerea vanturilor invatam circulatia generala a aerului in troposfera. De ce este nevoie sa invatam aceste lucruri? (Aici traim, se gaseste cea mai mare cantitate a aerului, se produc principalele fenomene meteorologice.)

Ce este presiunea atmosferica?

- Cu cat apasa aerul asupra suprafetei terestre? ( .cu 1 kg pe cm^2.)

- Corpul vostru suporta cam 17 kg. Cand le veti simti lipsa? (.la munte.)

.deci presiunea scade cu altitudinea. Pe suprafata terestra exista arii de maxima si minima presiune. Ce este o arie? (.suprafata la matematica, sinonim cu areal la geografie.)

- Desenam un areal cu alb si unul cu albastru. Unul este de maxima presiune, iar celalalt de minima presiune. In spatiul cu maxima presiune aerul are moleculele mai apropiate. Cand aerul are moleculele mai apropiate? ( .cand temperatura este mai scazuta.)

M D

T< P> T > P <

- Ce fel de aer este in acest areal? ( .aer rece.) il notam cu M care semnifica arie de maxima presiune. Scriem in dreptul ei temperatura mica, presiune mare. Aceasta arie se noteaza cu semnul + si se numeste anticiclon. In dreptul ei scrie temperatura mare, presiune mica. Afara este mai cald sau mai frig decat in clasa? (.mai rece.)

- Ce se va intampla daca deschidem geamul? (.)

- Ce simtim? (.)

- Unde simtim? (.)

- Pana cand simtim aceasta circulatie? (.pana aerul se uniformizeaza.)

- A intrat aer rece, dar a iesit ceva? ( .aer cald)

- De ce? (Aerul cald se deplaseaza pe sus, aerul rece pe la partea inferioara.)

- Cum se numeste aceasta circulatie generala a aerului? (.vant.)

- Definim vantul: Deplasarea maselor de aer de la anticiclon spre ciclon la partea inferioara si de la ciclon spre anticiclon la partea superioara pana se uniformizeaza. Sa analizam ce se intampla la suprafata globului. Desenam globul, paralelele de 5^o, tropicele, cercurile polare. La Ecuator temperaturile sunt permanent mari, razele solare cad perpendicular pe suprafata terestra. La Ecuator este un centru de maxima sau minima presiune? (.minima presiune.)

- Cu ce litera notam ? (D sau semnul -.)

- Presiunea este mica. La tropice este mai cald sau mai frig decat la Ecuator? (.mai frig.)

- Prin comparatie cu regiunea anterioara este minima sau maxima presiune? (.maxima presiune.)

- Notam cu M si semnul +. Cu temperatura carei zone am comparat temperatura la tropice? (.cu cea de la Ecuator.)

- La pol este cald sau frig? (.frig.)

- Este minima sau maxima presiune? (.maxima presiune.)

- Cu ce notam ? (M si +)

- Comparam temperatura la cercul polar cu cea de la pol. Cum este temperatura la cercul polar ? (.mai mare.)

- Presiunea este maxima sau minima prin comparatie cu cea de la pol? (.minima.)

- Ce semne punem? (.D si -.)

- Cineva sa vina sa indice prin sageti deplasarea maselor de aer de la M la D prin partea inferioara a atmosferei. Profesorul trage o linie dreapta perpendiculara de la poli spre Ecuator, pe meridianul zero, apoi elevul marcheaza sagetile adecvate.

- Aceasta deplasare s-a efectuat in sensul meridianelor fara sa tinem cont de miscarea de rotatie. Observam ca sunt zone de unde sagetile au pornit si zone unde s-au intalnit. Primele sunt zone de divergenta, iar celelalte sunt zone de convergenta. Care sunt acestea? (Zonele de convergenta a aerului pe glob sunt: 1. Zona ecuatoriala; 2. Zona cercurilor polare de nord si de sud.)

- Care sunt zonele de divergenta? (1. Zonele polare; 2. Zonele tropicale.)

- Cate zone sunt in total? (7)

- Aceasta miscarea a aerului se intampla numai in absenta miscarii de rotatie. Ce consecinte are miscarea de rotatie? (.turtirea Pamantului la poli si bombarea la Ecuator, alternanta zilelor si a noptilor etc.)

- Ce influenta are forta lui Coriolis asupra miscarii aerului? (Datorita fortei lui Coriolis, corpurile aflate in miscare sunt deviate spre dreapta in emisfera nordica si spre stanga in cea sudica.)

- Devierea aerului o intelegem corect daca de fiecare data ne imaginam ca insotim masa de aer in deplasarea ei de la punctul de divergenta spre cel de convergenta. Ne deplasam cu fata sau cu spatele in directia de deplasare? (.cu fata.)

- Suntem in emisfera nordica la tropice in zona de divergenta cu maxima presiune si ne deplasam spre Ecuator. In ce directie deviaza aerul? (.dreapta.)

- Dar in emisfera sudica? (.stanga.) Reprezentam sageata.

- Reprezentam sageata dinspre tropice spre cercurile polare in emisfera nordica. In ce directie deviaza aerul? (.dreapta.).

- Reprezentam sageata dinspre tropice spre cercurile polare in emisfera sudica. In ce directie deviaza aerul? (.stanga.)

- Acum pornim de la zona de convergenta din zona polara nordica. Devierea este spre dreapta. Din zona polara sudica devierea este spre stanga. Reprezentam cu culori zonele termice pe glob (cu rosu, cu verde, cu albastru). Cum se numesc vanturile din zona calda? (.alizee.)

- Scriem pe desen alizee. Cum se numesc vanturile din zona temperata? (.vanturi de vest.)

- Scriem pe desen vanturile de vest. Cum se numesc vanturile din zona polara? (. vanturi polare.)

- Scriem pe desen vanturi polare. A ramas o zona unde nu sunt vanturi? ( .intre 5^o lat N si 5^o lat S.)

- In aceasta zona aerul cald se ridica. Cum se numeste aceasta zona? ( .zona calmelor ecuatoriale.)

- Pentru a caracteriza un vant precizam directia. Ce indica directia vantului? (.de unde, spre ce directie bate.)

- Ce directie au alizeele in emisfera nordica? ( .NE-SV.)

- Dar in emisfera sudica? (.SE-NV.)

- Cu ajutorul cui stabilim directia (.cu roza vanturilor.)

- Ce directie are vantul de vest? (.SV-NE sau V-E.)

- Ce directie au vanturile polare? (.ca si alizeele.)

- Pentru a caracteriza vantul specificam durata. Am scris pe tabla circulatia generala a atmosferei. Despre ce vanturi am discutat? (.vanturi pemanente care bat tot timpul anului cu aceeasi directie si intensitate.)

- A treia caracteristica a vanturilor este intensitatea sau taria. Alizeele care bat cu 20-30km/ora sunt slabe, vantul polar in Antarctica bate cu 200 km/ora fiind un vant cu intensitate mare. In Romania bate vantul de vest si aduce precipitatii dispre Oceanul Atlantic. Vanturile polare ajung in Romania? (Da.)

- Cand? (.iarna.)

3.Fixarea cunostintelor

Timp de 3 minute efectuati pe o foaie desenul care a fost pe tabla, avand caietele inchise.

4.Tema pentru acasa. Explicati in scris cum si de ce se deplaseaza aerul din zonele de divergenta spre cele de convergenta in una din emisfere.

ZONELE CU MAXIM~ {I MINIM~ PRESIUNE A AERULUI

V#NTURILE PERMANENTE

Schita pe tabla

Circulatia aerului in troposfera

1. Presiunea atmosferica - scade cu altitudinea  M T< D T>

2. Ariile de: -maxima presiune + P> - P<

-minima presiune

3. Vantul

aer cald

M Vant D

aer rece

4. Zonele de convergenta a maselor de aer (3)

5. Zonele de divergenta a maselor de aer (4)

Varianta B

PROIECT DE LECTIE

Subiectul lectiei:

Clasa:

Tipul lectiei:

Obiectivul fundamental:

Obiectivele operationale:

Strategia didactica:

a) Resurse procedurale:

b) Resurse materiale:

Structura lectiei

Varianta C

PROIECT DE LECTIE

Subiectul: Clasa:

Demers didactic

Pregatirea lectiei

1.Motivatie: Aceasta lectie este valoroasa pentru ca .

2.Obiective:

3.Conditii prealabile:

4.Evaluarea:

5.Resurse si managementul timpului

a.Resurse materiale; b.Timpul;

Lectia propriu-zisa

PROIECT DE LECTIE

Subiectul: Miscarile Pamantului

Demers didactic

Pregatirea lectiei

1.Motivatie: aceasta lectie este importanta deoarece se explica procese fundamentale de pe planeta.

2.Obiective:

-Elevii vor demonstra modul de producere a miscarii de rotatie si revolutie cu un glob geografic.

-Elevii vor explica ce consecinte au miscarea de rotatie si mIscarea de revolutie.

3.Conditii prealabile: elevii au cunostinte despre forma planetei, paralelele importante, poli.

4.Evaluare: prin demonstrarea miscarilor cu globul geografic; prin raspunsurile pe baza desenului schematic.

5.Resurse si managementul timpului: timp - o ora; resurse materiale - globul geografic, desenul "Miscarea de revolutie"

Lectia propriu-zisa

1.5. Obiectivele procesului de invatamant geografic si

operationalizarea lor

Obiectivele procesului de invatamant geografic sunt corelate cu obiectivele sistemului de invatamant romanesc actual, care sunt ierarhizate.

Dupa criteriul gradului de generalitate, exista obiective generale (primele niveluri) si obiective operationale (ultimul nivel).

Obiectivele generale vizeaza competente foarte largi care implica dobandirea unui ansamblu de cunostinte, deprinderi, capacitati si atitudini, care vor fi atinse intr-o perioada indelungata (ani), prin antrenarea in situatii de invatare diverse. In sistemul de invatamant romanesc, obiectivele pedagogice generale sunt structurate pe mai multe nivele de complexitate:

Treapta I cuprinde idealul educational si finalitatile, care urmeaza a fi atinse de catre toti elevii, in timp indelungat, in urma interventiilor pedagogice ale tuturor educatorilor care actioneaza in cadrul sistemului. Indeplinirea obiectivelor generale reprezinta o rezultanta a realizarii tuturor obiectivelor situate pe nivele ierarhice inferioare. Idealul educational si finalitatile, specificate in Legea invatamantului (1995, pag. 3) constituie treapta cea mai inalta a obiectivelor care vor fi realizate prin invatarea geografiei.

Finalitatile educatiei

Idealul educational Formarea personalitatii integrale

Obiectivele sistemului de invatamant

Obiectivele ciclului de invatamant  Obiectivele profilului de invatamant

Obiectivele-cadru si de referinta ale disciplinei de invatamant

Obiectivele globale ale capitolului

Obiectivele concrete (operationale, particulare, terminale) ale lectiei

Fig. 1.7. Ierarhizarea obiectivelor in sistemul de invatamant romanesc

Treapta a II-a cuprinde un ansamblu de obiective de generalitate medie, specifice unor cicluri sau profile de invatamant, ce vor fi dobandite in activitati de invatare care se vor derula, in unele cazuri, in mai multi ani.

Treapta a III-a cuprinde obiectivele - cadru si obiectivele de referinta ale disciplinelor de invatamant, specificate in programele scolare.

Obiectivele-cadru ale disciplinei au grad mare de generalitate si complexitate. Ele indica sensul spre care dorim sa evolueze elevul in mai multi ani de studiu, la o disciplina. Se refera la formarea unor capacitati si atitudini specifice disciplinei.

Obiectivele de referinta specifica rezultatele asteptate ale invatarii pe fiecare an de studiu si urmaresc progresia in achizitia de competente si de cunostinte de la un an de studiu la altul.

Treapta a IV-a cuprinde obiectivele globale ale capitolelor cuprinse in cadrul unei discipline de invatamant, realizabile in cursul unui interval mai indelungat de timp (ore sau saptamani).

Treapta a V-a cuprinde obiectivele operationale (concrete, specifice, particulare, ale invatarii, de evaluare), care constituie ''tinta'' fiecarei activitati didactice si care sunt realizabile de catre elevi dupa parcurgerea unei singure situatii de invatare. Obiectivele operationale sunt formulate in functie de obiectivele mentionate pe treptele anterioare.

Obiectivele operationale sunt enunturi care descriu comportamentul si performanta pe care o va dovedi elevul dupa o situatie de invatare. Un obiectiv concret operationalizat formulat corect cuprinde urmatoarele elemente :

a. Subiectul (Cine?) care va dovedi realizarea obiectivului. Multi specialisti incep formularea obiectivului cu expresia: La sfarsitul activitatii didactice toti elevii vor fi capabili.. Sub 95 incepe ineficacitatea instruirii. Formulari mai scurte sunt : Elevii vor fi capabili. Elevii sa sau nu se specifica subiectul care este subinteles.

b. Comportamentul ('tinta') observabil si masurabil (Ce?) pe care-l va dobandi elevul dupa situatia de invatare, exprimat printr-un verb concret (de actiune) precizat univoc. Comportamentul se manifesta printr-o capacitate, abilitate/pricepere, atitudine. Capacitatea (pricepere; putinta de a simti, a intelege sau a face ceva; aptitudine) - insusire neuropsihica (puterea si calitatea) a individului care-i permite sa efectueze operatii, activitati, sa aiba anumite relatii si comportamente sociale. Abilitatea intelectuala este un mod invatat de a raspunde adecvat la un ansamblu sau la o categorie de sarcini apartinand unui anumit domeniu. Atitudinea este o stare, o dispozitie sau predispozitie mentala a individului relativ stabila, de a actiona sau a se comporta favorabil sau nefavorabil, univoc, fata de un obiect, o persoana sau o situatie.

Verbul utilizat exprima o singura operatie logica, abilitate mentala sau fizica activata, atitudine, manifestata vizibil si care are ca rezultat un produs masurabil cantitativ si calitativ.

Comportamentul este exprimat precis pentru ca oricine sa reprezinte produsul asteptat relativ. in aceeasi forma. Verbele a intelege, a sti, a citi, a aprecia, a spune, a cunoaste sunt generale si nonoperationabile.

c. Descrierea performantei, rezultatului sau produsului actiunii (Ce?). Performanta cuprinde ansamblul de caracteristici observate si masurate ale comportamentului tinta emis intr-o situatie. Ea este un continut memorat, inteles, aplicat, analizat, sintetizat, evaluat sau o manifestare vizibila (psiho-motrica, atitudinala, afectiva) masurabila sau nonmasurabila. Performanta si comportamentul se produc prin activarea competentelor. Pentru obiectivele cognitive (Ce va sti?) produsele sunt concepte/notiuni, date (cote, suprafete, densitati), fapte particulare, denumiri, reguli, conventii, legi, formule, principii, clasificari etc. Pentru obiectivele metodologice (Ce va sti face?) produsele sunt aplicarea unor metode, procedee, tehnici si utilizarea unor instrumente, aparate sau materiale. Pentru obiectivele psiho-motorii produsul este o actiune vizibila (Ce va sti face?), iar pentru obiectivele atitudinale (Ce va sti sa fie?) produsul este manifestarea unui comportament: a lucra ordonat, a fi punctual, a fi politicos, a respecta regulile etc.

d. Conditiile in care se dovedeste comportamentul si se obtine performanta (Cum?) indica ce instrument sau document utilizeaza elevul (manual, harta, fotografie, schita), ce restrictii sau facilitati sunt impuse (folosind harta., cu ajutorul desenului/textului/profesorului , fara harta , dupa planul , in scris/oral, dupa citirea , la prima vedere etc).

f. Criteriul de performanta/de invatare sau nivelul performantei reprezinta un indice calitativ sau cantitativ al caracteristicilor performantei (procentaj, proportie, precizie, cantitate, prag de acceptabilitate, timp limita, numarul minim de raspunsuri corecte sau greseli admise etc). Criteriul de invatare constituie un punct de referinta in evaluarea performantei si in luarea unei decizii/judecati despre realizarea sarcinii. Se apreciaza ca sunt trei categorii de performante standard : de nivel superior (F.B.), mediu (B.) si minim (S.). Performanta standard minimala (nivel minim) este nivelul la care raportam rezultatul pentru a judeca reusita elevilor si nici unuia nu i se cere mai putin decat aceasta performanta. Profesorul decide cat de putin poate invata un elev, fara ca progresul sau ulterior sa fie afectat. Stabilirea performantei standard minimala nu obliga plafonarea elevilor la nivelul acesteia, ci dimpotriva. Limitarea performantelor se face intotdeauna in jos, niciodata in sus, in sensul ca prin expresia cel putin, fiecare elev este solicitat sa depaseasca nelimitat un prag performantial impus de programa scolara si de posibilitatile individuale de progres.

Ex: Elevul va fi capabil sa enumere subdiviziunile Muntilor Apuseni (12 grupe de munti si 4 depresiuni), fara harta.

Tipuri de obiective operationale dupa natura lor

Obiectivele cognitive (informative) vizeaza cunostinte declarative ('savoirs'), adica ce va sti elevul dupa o secventa de predare/invatare (sa defineasca concepte; sa clasifice elementele unei multimi dupa un criteriu; sa enunte legi, principii etc.). Verbele adecvate sunt: a defini, a enunta, a caracteriza, a recunoaste, a identifica, a descrie, a denumi, a specifica, a indica, a prezenta, a enumera, a redefini, a transcrie, a inlocui, a detalia, a completa, a argumenta, a interpreta, a analiza, a sintetiza, a deduce, a concluziona, a stabili, a decide, a detecta, a ordona, a extrage (idei), a compara, a deosebi, a alege, a extrapola, a interpola, a clasifica, a prevedea.

Obiectivele metodologice vizeaza cunostinte procedurale ('savoir-faire') (priceperi, deprinderi intelectuale si practice, aplicarea metodelor, procedurilor si tehnicilor, utilizarea instrumentelor si aparatelor), adica ce va sti sa faca elevul dupa o secventa de predare/invatare (sa analizeze un peisaj; sa interpreteze o harta; sa construiasca o diagrama sau cartoschema, sa masoare un indicator al mediului cu un instrument sau aparat etc). Verbele adecvate sunt: a estima, a calcula, a masura, a intocmi, a elabora, a se orienta, a utiliza, a aplica, a comenta, a rezolva, a combina, a modela, a experimenta, a reprezenta etc

Obiectivele motorii vizeaza deprinderi motrice, adica ce va sti sa faca elevul dupa o secventa de demonstrare efectuata de profesor si exersare savarsita personal (sa mearga pe suprafete inclinate, sa escaladeze un abrupt etc). Verbele adecvate sunt: a demonstra, a prezenta, a dovedi etc.

Obiectivele atitudinale ('savoir-etre') vizeaza sentimente, atitudini, comportamente, adica ce va sti sa fie elevul dupa o secventa de predare/invatare. Aceste obiective sunt dobandite in mai multe lectii, la mai multe discipline. Comportamentele complexe ale elevului si majoritatea obiectivelor domeniului afectiv nu pot fi exprimate in termeni operationali si nu permit masurarea performantei dupa o situatie de invatare (sa protejeze plantele si animalele, sa respecte natura si oamenii etc). Verbele adecvate sunt: a dovedi, a demonstra, a exprima etc. Obiectivele metodologice, motorii atitudinale sunt denumite obiective formative.

Reguli in formularea obiectivelor unei lectii

Deoarece aceste obiective sunt realizate de catre elev intr-o lectie este nevoie sa fie respectate anumite cerinte:

pentru o lectie formulam un sistem de 4-5 de obiective integrate si derivate logic din obiectivul fundamental (scopul) al lectiei si din obiectivele de referinta; daca propunem prea multe obiective riscam sa nu fie realizate;

obiectivele alese apartin celor trei categorii: atitudinale, metodologice si cognitive, pentru a asigura orientarea invatarii de la cunostinte spre capacitati, atitudini si competente;

formularea obiectivelor sa permita: trecerea de la predarea centrata pe profesor spre organizarea situatiilor de invatare si evaluare centrate pe elev; orientarea invatarii spre calitate, nu spre cantitate; adaptarea continuturilor invatarii spre realitatea cotidiana;

obiectivele sa satisfaca nevoile, scopurile si interesele elevilor;

pentru fiecare obiectiv pregatim o proba de evaluare prin care sa se dovedeasca realizarea sa;

obiectivele vor fi formulate in cuvinte cat mai putine.

Avantajele proiectarii si organizarii situatiilor de invatare axate pe obiective concrete sunt: continutului invatarii este selectat si structurat optim corelat cu obiectivele; evitam risipa de timp prin 'ratacirea printre detalii'; la finalul lectiei putem evalua obiectiv rezultatelor elevului si eficienta activitatii in functie de aceste obiective operationale; profesorul castiga siguranta in proiectarea si prestarea activitatii.