Microcercetare psihopedagogica

Valorificarea valentelor formative ale jocului didactic la scolari sau prescolari, la una din disciplinele dorite: lb.romana, matematica, povestire, dezv.limbajului, ed. fizica etc.

Invatarea este un process activ de cunoasterea care este cu atat mai valoros cu cat se realizeaza un efort propriu si cu mijloace si tehnici cat mai productive.

In scopul obtinerii unui randament maxim se folosesc mai multe modalitati de organizare a activitatilor matematice, una dintre acestea fiind jocul didactic.

Jocul didactic (educativ) este astazi tot mai intens valorificat din punct de vedere pedagogic in intentia de a imprima programului scolar un caracter mai viu si mai atragator, de a fortifica energiile intelectuale si fizice ale elevilor. S-a dezvoltat o varietate de jocuri educative sau didactice care isi propun sa imbine cu bune rezultate, spontanul cu imaginativul din structura psihicului infantil cu efortul programat si solicitant de energii intelectuale si fizice propriu invatarii scolare.

Jocurile didactice acopera o gama larga de activitati cu continut foarte variat: de la intuirea notiunii de multime pana la jocurile ce ilustreaza operatiile cu multimi echipolente si rezolvarea problemelor cu sau fara date numerice. Prin aceasta se argumenteaza folosirea jocurilor didactice, prin variante evoluate preluate de la gradinita si adaptate la invatamantul primar.

Introducand cu mult tact, cu pricepere, astfel de activitati de joc, cream legatura, continuitatea cu invatamantul prescolar unde forma predominanta este jocul didactic. Astfel, continuitatea unor activitati matematice din cadrul gradinitei, prin practicarea lor intr-o maniera specifica particularitatilor de varsta ale elevului de clasa I, da posibilitatea invatatorului sa evite pe cat posibil folosirea unui limbaj matematic abstract, inaccesibil copilului, oferindu-i posibilitatea de a introduce cat mai natural si progresiv unele cunostinte si activitati noi.

Din perspectiva acestor argumente consider introducerea jocului didactic in lectia de matematica, cu prioritate in perioada preabecedara, ca o necessitate. Nicaieri ca in joc copiii nu gasesc teren mai potrivit pentru a-si descoperi si pune in valoare calitatile intelectuale cu care sunt inzestrati, iar cei timizi sa-si invinga aceasta stare, dezvoltandu-si ingeniozitatea, stapanirea de sine, vointa, gandirea creatoare etc.

Dupa cum se stie in invatamantul prescolar toate activitatile se caracterizeaza prin preponderenta activitatilor libere (la alegere) organizate sub forma de joc. Iata de ce in vederea pregatirii treptate a copiilor pentru activitatea scolara este necesar sa se asigure o gradare progresiva a raportului dintre activitatile libere, independente si cele dirijate, in care preponderenta sa revina totusi activitatilor obligatorii dirijate. Deci, prin aceasta este pregatit terenul pentru contactul cu actiunile de invatare specifice muncii scolare din ciclul primar presupunand, pe de o parte, stimularea spontaneitatii copilului, a spiritului de independenta, iar pe de alta parte,orientarea acestuia catre activitati constructive, folositoare instruirii si dezvoltarii fizice si psihice, permitandu-i integrarea eficienta in regimul scolar.

Dezvoltarea capacitatilor intelectuale la varsta de 6 ani ii permite copilului sa frecventeze scoala, dar continuitatea si legatura cu activitatea din timpul gradinitei o realizam prin impletirea judicioasa a activitatii impuse cu cea dorita de copil -jocul. Dar nu este vorba de un joc oarecare, ci de acele jocul propriu-zis la activitatea intelectuala.

Jocul didactic poate fi inclus in structura lectiei, in oricare din momentele ei. El asigura pastrarea atentiei, faciliteaza procesul de insusire si consolidare a cunostiintelor, de formarea unor priceperi si deprinderi, previne aparitia oboselii, il face pe copil sa iubeasca scoala si pe invatatorul sau. Sustin de asemenea formularea in joc a unor probleme despre care stim dinainte ca sunt mai greu de inteles, ca asigura abordarea lor de catre toti copiii, fara rezerve, fara efort deosebit.

Scopul cercetarii:

Jocul didactic are valente formative: activeaza vocabularul si limbajul copiilor, se corecteaza deficientele de exprimare, se formeaza deprinderea de exprimare corecta, coerenta, in propozitii logice.

Obiectivele cercetarii ( ce demonstram)

determinarea nivelului general de pregatire, a nivelului cunostintelor copiilor si in mod explicit a nivelului cunostintelor legate de categoriile morale;

utilizarea unor metode si tehnici adecvate de determinare obiectiva a nivelului de cunostinte;

inregistrarea, monitorizarea si compararea rezultatelor obtinute de prescolarii grupelor experimentale si de control, in etapa preexperimentala, in etapa experimentului propriu-zis si in etapa postexperimentala

Din programa:

-sa prezinte continutul povestilor audiate, a intamplarilor, a personajelor;

-sa confrunte personajele cu realitatea pe care o cunosc si in care traiesc;

-sa expliciteze ceea ce este real si ceea ce este fantastic in poveste

Esantionul de copii

Pentru a afla nivelul de cunostinte al copiilor, referitor la receptarea categoriilor morale, am investigat un numar de 30 de prescolari, de grupa pregatitoare

Investigarea a avut la baza observarea curenta a prescolarilor, precum si rezultatele la o proba orala referitoare la receptarea categoriilor morale. Proba a constat in prezentarea catorva povestiri si in analiza acestora impreuna cu copiii: analiza a fost facilitata de punerea unor intrebari ajutatoare, la care copiii trebuiau sa raspunda.

Esantionul de continut:- literatura pentru copii privita ca o varietate de genuri si specii literare dispune de un real izvor de exemple pe care le putem oferi copiilor in intreaga activitate din gradinita.

-pentru categoria morala bine- rau am selectat:

Intergrup

Metode de cercetare utilizate:

metoda observatiei;

metoda convorbirii

metoda testelor

metoda analizei rezultatelor activitatilor

Organizarea si desfasurarea cercetarii

Pe parcursul derularii experimentului am folosit si texte literare cu un continut mai amplu, cu personaje mai numeroase si mai complexe, categoriile morale amintite, regasindu-se in aceleasi texte literare: ,,Nuielusa de alun; Fata babei si fata mosului; Cenusareasa; Sarea in bucate; Cine a venit intr-o zi la gradinita; Lebedele".

Etapele cercetarii

Am utilizat ca instrumente de cercetare proba definitiilor, procedeul constand in a adresa copiilor un numar de 6 intrebari( prin metoda convorbirii directe ) si a inregistra fidel raspunsurile pe fise individuale. Unele sunt si raspunsuri cauzale de tipul ,,De ce?"

Proba def:

Ce e rau? De ce?

Ce e bine? De ce?

Care copil este politicos?

Care copil este harnic?

Proba de analiza:

In ce situatie personajul respectiv a spus adevarul? De ce?

Care personaj este ascultator? Cand?

Cere personaj este neascultator? Cand?

Proba de recunoastere a personajelor din poveste:

Care personaj a fost cinstit? In ce imprejurare?

Care personaj a fost necinstit? In ce imprejurare?

Care personaj a fost drept? In ce imprejurare?

Chestionar:

Ce este bine? Poti sa spui o poveste referitoare la bine?

Ce este rau? Poti sa spui o poveste referitoare la bine?

Experimentul a fost realizat la grupa pregatitoare, pe esontionul de copii selectati, care au alcatuit grupa experimentala, in scopul validarii unor practice didactice de realizare a educatiei morale a acestora. El a fost derulat pe parcursul a celor trei etape, cunoscute:

etapa preexperimentala

etapa experimentului propriu-zis

etapa post-experimentala

In etapa experimentului propriu-zis, pe baza datelor obtinute in faza anterioara, ne-am propus imbogatirea sferei de reprezentari despre categoriile morale studiate, prezentandu-le copiilor un bogat material intuitiv, care sa contribuie eficient la intelegerea cat mai profunda a continutului acestora .

Sa facut apel la:

povestile cu continut moral,

personaje mai multe si mai complexe,

analiza unor actiuni care se desfasoara

dramatizari

In etapa postexperimentala, s-au aplicat probe care au condus la unele concluzii privind rezultatele pozitive ale practicilor didactice experimentate. S-au folosit:

-texte literare de o intindere mai mare

povestiri create de copii

jocuri didactice

concursuri

Pretestul, initiala, constatativa: In urma

Etapa formativa (experimentala, finalaproiect de activitate)

Evaluarea formativa: S-au schimbat datele?

Daca folosim.

Concluzii cercetarii

-prescolarii poseda reprezentari morale si notiuni morale corespunzatoare varstei

-subiectii si-au largit sfera de reprezentari si norme de conduita morala

-procesele de cunoastere parcurse, activitatile desfasurate i-au ajutat pe copii sa inteleaga mai bine actiunile morale

-s-au remarcat in mod special prescolarii grupei experimentale, care au progresat vizibil

-rezultale experimentului sunt pozitive si reflecta evolutia fiecarui copil

Bibliografie

COASAN, A.,VASILESCU A. -Adaptarea scolara

CHIS, V., -Pedagogia contemporana

JOC DIDACTIC: ,, De-a spectatorul"

Ob. operationale:

sa enumere cerintele cu privire la modul de comportare intr-o sala de spectacol

sa recunoasca si sa redea continutul povestilor si al poeziilor

SARCINA DIDACTICA:

Sa isi adapteze comportamentul in functiile de conditiile desfasurarii unui spectacol

REGULI DE JOC

in sala de spectacol intra copiii care au bilet si si-au imbracamintea

in timpul spectacolului, copiii-spectatorii nu au voie sa vorbeasca, sa deranjeze spectacolul

copiii-spectatorii aplauda daca le-a placut o anumita secventa din spectacol

ELEMENTE DE JOC

-surpriza, ghicirea, aplauzele, miscare etc

METODE DIDACTICE

-povestirea, conversatia, explicatia, demonstratia, exercitiul, problematizarea

MIJLOACE DE INVATAMANT

-costumatii adecvate rolurilor din povesti si poezii, bilete de teatru

DESFASURAREA JOCULUI

Jocul a debutat prin impartirea rolurilor corespunzatoare textelor amintite. Echipa de actori avut un prezentator, care a dirijat spectacolul

Educatoarea a condus grupa spectatorilor in sala, la locul destinat acestora si a respectat cateva actiuni: controlul biletelor, ocuparea disciplinara a locurilor, urmarirea spectacolului, aplauzele, discutii pe marginea a ceea ce le-a placut mai mult si de ce etc.

In ziua urmatoare s-au schimbat rolurile, cei care au fost spectatori au devenit actori si invers, astfel incat au putut, fiecare sa simta cum este sa interpretezi un anumit personaj

Copiii si-au interpretat bine rolurile, folosind si expresii din povestile si poeziile amintite.

Acest joc ne-a permis sa formulam cateva concluzii referitoare la reprezentarile despre conduita pe care le au copiii, precum si la capacitatea de intiparire, pastrare si reproducere a unor cunostinte asimilate prin intermediul textelor literare