Mijloacele de invatamant - locul si rolul lor in procesul didactic

Mijloacele de invatamant - locul si rolul lor in procesul didactic

1. Mijloacele de invatamant si insertia lor in practica educativa

In scoala contemporana, utilizarea unor sintagme ca mijloace de invatamant, instruire si autoinstruire asistate de calculator, individualizarea instructiei etc., a devenit o necesitate, ele reprezentand, practic, directii pentru reforma invatamantului.

Determinand mutatii substantiale in tehnologia didactica (cu care, asa cum am aratat in capitolul anterior nu se suprapun), mijloacele de invatamant si, respectiv mijloacele tehnice de instruire au fost si sunt in ultimul timp prilej de dezbateri intre specialistii in stiintele educatiei, intre cadrele didactice si intre toti cei interesati de educatie. Opiniile sunt impartite, unii sunt convinsi ca mijloacele tehnice de instruire vor scoate educatia din impas, ca vor permite sfarsitul corvoadelor in scoala, altii ca ele vor inlocui profesorii si vor transforma elevii in roboti, altii ca niciodata nimic nu va putea inlocui cartea ca instrument fundamental in educatie etc.

Practica didactica a confirmat faptul ca, adesea, o noutate in viata scolii sau doar o modificare a unui aspect particular al procesului de invatamant, cum ar fi: introducerea unei discipline scolare noi, utilizarea unui nou mijloc de invatamant etc., are efecte cu totul imprevizibile, ca de exemplu: "ridica in picioare toti parintii elevilor' (A.G. Oettinger, 1970, pag. 60). Ramane si azi valabila afirmatia lui A.M. Huberman (1978), potrivit careia, unii "considera inca schimbarea in domeniul educatiei ca pe ceva suspect, ceva ce nu se bazeaza pe dovezi, ceva insolit, ba chiar de-a dreptul periculos. A schimba educatia inseamna de fapt a schimba modul in care parintii isi cresc copiii. Acest lucru determina modificari in raporturile dintre adulti si tineri si altereaza ascendentul celor dintai asupra caracterului noii generatii' (pag. 9). De altfel, experienta de pana acum a demonstrat ca in domeniul educatiei, desi se opereaza modificari, chiar reforme, nu se produce aproape niciodata o ruptura neta intre nou si vechi.

Solutia pe care Gaston Berger (1973) o avansa pentru a pune de acord ritmul lent, uniform al schimbarilor din educatie cu ritmul accelerat, continuu al schimbarilor ce se petrec in viata, in societate, este dotarea invatamantului cu mijloace tehnice similare celor ce se utilizeaza in contextul extrascolar. Ele pot fi reunite in sintagma mass-media si au un rol important in realizarea comunicarii intenunane (vezi figura l .VIII.) si, implicit, a celei educationale.

 Necesitatea de a introduce in scoala aparate si instalatii tehnice este evidenta intr-o lume in care tehnologia informationala, calculatoarele electronice, microcalculatoarele, Internet-ul s.a.m.d., si-au facut loc in toate sectoarele de activitate.

2. Evolutia mijloacelor de invatamant in plan diacronic

intr-o clasificare a mijloacelor de invatamant, realizata de Wilbur Schramm (1977) se disting patru generatii (in tabelul l .VIII. vezi generatiile de la nr. crt. l la nr. crt. 4) care, de fapt, au insemnat tot atatea momente sau stadii in inovarea instructiei. Progresele realizate in domeniul tehnologiei informationale au facut ca acestor patru generatii sa li se adauge inca doua (in tabelul l .VIII. vezi generatiile de la nr. crt. 5 si 6).

Tabelul 1.VEI,

Evolutia mijloacelor de invatamant in plan diacronic

Referitor la tehnicile moderne de instruire, UNESCO arata ca ele reprezinta a patra revolutie in dezvoltarea societatii, din punctul de vedere al mijloacelor de instruire si educare. Dupa E. Ashby (1967), cele patru revolutii sunt:

(1)   trecerea de la educatia in familie la educatia in scoala

(2)   adoptarea cuvantului scris ca mijloc de instruire si autoinstruire

(3)   aparitia tiparului si folosirea cartii

(4)   dezvoltarea electronicii (radioul, televiziunea, calculatoarele).

In practica educativa nu s-a renuntat si nici nu trebuie sa se renunte la utilizarea mijloacelor de invatamant din generatiile I-III.

Exemple:

- mijloacele tehnice evoluate, respectiv cele din generatia a patra, inclusiv calculatorul electronic, sunt utiliz si pentru a prezenta texte imagini, grafice etc., deci material vehiculat de mijloacele din primele generatii.

-  desi face parte din generatia I a mijloacelor de invatamant, tabla ramane foarte des folosita in proce instructiv-educativ, in prezent utilizandu-se mai multe tipuri ale acestui mijloc de invatamant (vezi figi 2. VIII.):

Figura 2. VIII. Tabla, tabla alba, flip chart

De altfel, utilitatea mijloacele tehnice modeme consta, in principal, in usurinta de a recrea in permanenta situatia educationala, prin includerea in campul educatiei a noilor achizitii din domeniul stiintelor educatiei.

Exemplu: De la invatamantul programat, aparut in deceniile 6-7, s-a ajuns mai tarziu Ia aplicatiile inteligentei artificiale in invatamant, Ia programele expert si la programele flexibile, la instruirea si autoinstruirea asistate de calculator si, foarte recent, la noile tehnologii de comunicare.

3. Necesitatea pregatirii cadrelor didactice in metodologia utilizarii mijloacelor tehnice de instruire

Dezvoltarea ansamblului mijloacelor de invatamant, mai ales a mijloacelor tehnice de instruire, integrarea lor in activitatile educationale si solutionarea unor probleme practice ale instructiei si educatiei, au demonstrat, inca o data, ca activitatea didactica nu se poate limita la transmiterea verbala a cunostintelor; ele au rapit limbajului verbal privilegiul de a fi unicul instrument de predare a cunostintelor, ceea ce le confera o valoare pedagogica semnificativa (I.K. Davies, 1975). in legatura cu aceasta valoare, un optimism dus oarecum la extrem, a facut ca la unii autori sa apara tendinta de exagerare.

Exemplu: Oettinger (1970) afirma ca mijloacele tehnice de instruire sprijina procesul didactic Ia fel de mult ca si telescopul si microscopul, care au extins "vederea umana', ceea ce este discutabil.

Experienta didactica de pana acum a demonstrat ca rezultatele - pozitive sau negative, obtinute in instruire cu ajutorul mijloacelor tehnice, sunt conditionate mai mult de utilizator decat de calitatea intrinseca a instrumentelor efective. Consecinta practica imediata este regandirea programului de formare initiala si continua a cadrelor didactice, punerea accentului nu doar pe metodele de predare, ci si pe modalitatile de utilizare a mijloacelor tehnice de instruire. Studiile experimentale realizate in acest sens, au evidentiat ca atunci cand esenta unei inovatii nu este cunoscuta suficient de catre profesori, apar dificultati majore in aplicarea ei. Mai mult, foarte adesea, apare in randul cadrelor didactice fenomenul pe care A.M. Huberman (1978, pag. 59) il numeste "refuz din ignoranta': "Nu stiu ce materiale audiovizuale sunt disponibile in scoala.', "Nu stiu sa utilizez aparatul de proiectie.' etc.

Avand in vedere consideratiile de mai sus, un program de formare initiala a cadrelor didactice in metodolojja utilizarii mijloacelor tehnice de instruire, trebuie sa cuprinda, ca punct de plecare, familiarizarea cu acestea 5,' initierea in tehnica manuirii lor si sa respecte, urmatoarele etape.

Etapa I, care consta in insusirea cunostintelor de baza referitoare la mijloacele tehnice si la metodologia de utilizare a acestora in activitatile didactice (J.D. Lockard, 1986).

Etapa a II-a, care se poate realiza in paralel cu prima si care consta in efectuarea de aplicatii practice in vederea formarii abilitatilor practice de manuire a aparatelor.

Etapa a IlI-a, care cuprinde elaborarea unor proiecte de activitate didactica, in care sa se prevada secvente de predare-invatare cu ajutorul mijloacelor tehnice.

Etapa a IV-a, care se refera aplicarea in practica a proiectelor de activitate didactica realizate.

Etapa a V-a, care consta in organizarea de analize ale activitatilor didactice bazate pe utilizarea mijloacelor tehnice de instruire, in care sa se evidentieze aspectele reusite si mai putin reusite ale activitatii, sa se propuna solutii pentru rezolvarea dificultatilor s.a.m.d.

Eficienta unui astfel de program este conditionata si de cunoasterea principalelor dificultati tipice care apar in folosirea mijloacelor tehnice de instruire:

Dificultati datorate proiectarii didactice insuficient de riguroase a modului de desfasurare a activitatii didactice, a asigurarii unitatii dintre continutul stiintific, metodologia didactica si metodologia de utilizare a mijloacelor tehnice.

Dificultati datorate pregatirii practice insuficiente a cadrelor didactice in vederea desfasurarii activitatilor didactice cu mijloace tehnice: de exemplu, erori sau disfunctii la punerea in functiune, la manevrarea sau la oprirea aparatelor.

Dificultati care apar pe parcursul activitatii didactice bazate pe utilizarea mijloacelor tehnice de instruire, cum ar fi: dificultati in asigurarea distributiei atentiei cadrului didactic pentru activitatea cu mijlocul tehnic, pentru continutul stiintific vehiculat si pentru activitatea desfasurata de elevi v dificultati in adecvarea si dozarea comentariilor si a explicatiilor care insotesc imaginile proiectate v dificultati in antrenarea elevilor in activitatea didactica, in explicarea imaginilor si in deducerea noului - existenta unor "timpi morti' determinati de valorificarea ineficienta a timpului disponibil s.a.

Dificultatile mentionate mai sus sau altele care pot aparea in practica instruirii, nu trebuie sa descurajeze cadrele didactice si nici sa le determine sa organizeze si sa desfasoare activitati didactice traditionale, mai ales ca formarea abilitatilor practice reprezinta un proces multifazic, care se realizeaza in timp, prin invatare (M. lonescu, I. Radu (coord.), 1995, M. lonescu, 2000).

De asemenea, se impune precizarea ca modernizarea mijloacelor tehnice de instruire (care se gasesc in centrul relatiei profesor-elevi), trebuie sa se realizeze in viziune sistemica, in paralel cu modernizarea celorlaltor componente ale curriculumului, respectiv cu regandirea si restructurarea continutului invatamantului, cu revizuirea programelor si a metodelor didactice, a modalitatilor de evaluare si control s.a.m.d,

4. Calculatorul electronic si posibilitatile de utilizare a acestuia in procesul didactic

Introducerea calculatorului electronic in scoala si valorificarea lui in instructie si autoinstructie a devenit, in ultimii ani, o preocupare constanta a practicienilor si a teoreticienilor. Aceasta este o consecinta fireasca a dezvoltarii tehnologiei informationale si a transformarii calculatorului intr-un instrument de lucru de mare utilitate in cele mai diverse sectoare de activitate.

Particularizarile instruirii asistate de calculator (LA.C.) in invatamantul de toate gradele, si stiintifice realizate cu subiecti de diferite varste, la diferite discipline de studiu, la diferite capitole, tem< au demonstrat valentele sale psihopedagogice, valorificabile atat in instruire, cat si in autoinstruire acelasi timp, cerintele care trebuie asigurate in I.A.C. (vezi, in capitolul VII, "Predarea si invatare; asistenta calculatorului').

Sintagma "instruire asistata de calculator' este legata de conceptele de "software' (care se refe programul pedagogic si la produsul informatic) si "hardware' (care se refera la echipamentul electronic).

In cele ce urmeaza, prezentam o posibila clasificare a resurselor software, care se multiplica toi mult si devin tot mai performante:

sisteme de operare

editoare de text

foi electronice de calcul tabelar

sisteme de gestiune a bazelor de date

pachete grafice si de prezentare

pachete pentru desen

pachete DTP

pachete pentru recunoasterea vorbirii

pachete pentru video digital

pachete OCR

pachete CAD

pachete pentru conectare la distanta

navigatoare Internet (browsere)

pachete pentru videoconferinte

limbaje de programare vizuale

pachete multimedia integrate

pachete antivirus.

In tabelul  2.VIII.  prezentam,  intr-o maniera sintetica,  resursele hardware  si posibilitatile valorificare a lor:

Tabelul 2.V1

Prezentare sintetica a resurselor hardware

In I.A.C. se poate vorbi de urmatoarele stadii caracteristice:

a)    implementarea informaticii

b)    programarea pedagogica a continutului ideatic si a activitatii elevului in legatura cu acest continut in pasi, respectiv in secvente

c)    elaborarea programului-computer, respectiv a produsului informatic

d)    aparitia componentei hardware si utilizarea acesteia ca suport pentru software.