NORMATIVITATEA EDUCATIEI; PRINCIPIILE DIDACTICE

NORMATIVITATEA EDUCATIEI; PRINCIPIILE DIDACTICE

Conceptul de normativitate educationala.

Normativitatea in educatie se regaseste in doua nivele:

institutional - legislatia scolara;

functional sau didactic -normativitatea care reglementeaza desfasurarea efectiva a activitatii educationale; 

Normativitatea cuprinde ansamblul principiilor, normelor si regulilor ce reglementeaza modul de structurare si de actiune intr-un domeniu.

- are un anumit grad de generalitate;

Principiile didactice

etimologic termenul de principiu provine din principium (cel dintai) si princeps(cel mai important) avand sens de idee generala care sta la baza tuturor celorlalte.

Principiul didactic poate fi definit ca o teza cu un caracter general si director,expresie a legitatii procesului educativ care orienteaza cursul activitatii comune a educatorului si educatului in virtutea realizarii obiectivelor educationale urmarite.

Primul pedagog ce prezinta principiile este Ian Amos Comenius in lucrarea ,,Didactica Magna";

Pentru formularea principiilor didactice trebuie sa se tina cont de : - legile mecanismelor neuro - psihice; - logica didactica; - logica stiintei / disciplinei.

Functii ale principiilor:

de orientare - indruma educatia;

normativa - cer respectarea unor reguli;

de prescriere - formuleaza moduri concrete de abordare a situatiilor de invatare;

de reglare - a activitatii educative atunci cand rezultatele nu sunt pe masura asteptarilor.

Tipologie:

1. Principiul integrarii organice a teoriei cu practica

- lectiile sa valorifice practic cat mai multe cunostinte teoretice;

- ceea ce se invata din practica, exemple, aplicatii este mai durabil in timp;

- are doua sensuri distincte: de la teoretic la teoretic-aplicativ(folosirea cunostintelor pentru rezolvarea unor sarcini teoretice anterioare) si de la teoretic la practic-aplicativ(rezolvarea de probleme practice ale vietii de la a sti la a sti sa faci);

2. Principiul respectarii particularitatilor de varsta si individuale

- procesul de invatamant trebuie conceput, organizat si planificat in conformitate cu particularitatile de varsta si individuale ale elevilor carora li-se adreseaza;

- educatia trebuie sa respecte natura interioara a copilului;

- respectarea particularitatilor de varsta in conformitate cu caracteristicile biologice, psihologice, si fizice ale elevilor cu care se lucreaza;

- respectarea particularitatilor individuale - orice copil este o entitate unica si irepetabila;

- cadrul didactic trebuie sa abordeze educatia elevilor in maniera diferentiata si chiar individualizata;

3.Principiul invatarii sistematice si continue

- o invatare durabila si eficienta este realizata intr-o ordine logic-sistematica si se desfasoara intr-o maniera continua, intreruperile in invatare scad eficienta si durabilitatea actului:

- acest principiu se realizeaza pe 2 nivele:

la nivelul sistemului de invatamant care ar trebui sa elaboreze documente si educationale care sa stipuleze continuitatea intre cunostintele dintre ciclurile de invatamant;

la nivelul procesului de invatamant se doreste o invatare sistematica si continua.

Aspectul sistematic presupune o ordonare a informatiilor conform unei logici a actului de invatare; astfel se cere evitarea unor informatii nestructurate, izolate, care nu permit o invatare durabila;

Aspectul continuu presupune faptul ca educatia se realizeaza esalonat, logic, permanent, consecvent si nu in salturi;

Respectarea cerintelor acestui principiu duce la:

ØFormarea priceperilor si deprinderilor de a invata sistematic;

ØFormarea unor deprinderi de gandire eficienta;

ØImbogatirea fondului informational;

ØCorelarea notiunilor noi cu cele vechi;

ØCresterea gradului de generalizare a informatiei;

ØFormarea si dezvoltarea capacitatii de transfer etc.

4.Principiul intuitiei

- invatarea trebuie sprijinita pe baza perceptiva concret-senzoriala;

- are la baza ideea conform careia ,,nimic nu exista in intelect daca mai intai nu a existat in simturi"

- cunoasterea sporeste pe doua cai: inductiva (prin simt, de la concret la abstract), deductiva(prin intelect, de la abstract la concret);

- astfel se folosesc: aspecte obiectuale(ceva ce poate fi vazut, atins, manipulat) si aspecte logice(cuvinte,scheme logice,grafice);

- cadrul didactic poate creste eficienta acestui principiu daca tine cont de cateva reguli:

Folosirea rationala a mijloacelor didactice;

Selectarea corecta a acestora in functie de rolul pe care trebuie sa il indeplineasca;

Dozarea raportului cuvant - intuitie;

Implicarea elevului in actul intuitiv prin folosirea cat mai multor analizatori;

Dirijarea observatiilor elevilor etc.

5.Principiul participarii constiente si active a educabilului

- eficienta invatamantului depinde de modul in care elevul se prezinta ca subiect-obiect;

- acest principiu vizeaza:

participarea constienta: intelegerea clara a continutului, a sti cu adevarat inseamna: a intelege, a face asociatii, a integra informatiile noi in structuri

cognitive, a le interpreta critic, a le argumenta, a le aplica in practica, a gasi exemple, a da solutii;

participarea activa este determinata de dorinta fiecarui elev de a se implica, a activa, a ,,juca" rolul de subiect al actului didactic;

- un act educational bazat pe un comportament activ este mult mai eficient si mai durabil decat un act educational bazat pe un comportament pasiv

6.Principiul insusirii temeinice a cunostintelor, priceperilor si deprinderilor

- procesul de invatamant trebuie sa permita fixarea profunda si de durata a cunostintelor, priceperilor si deprinderilor de baza, astfel incat elevul sa fie capabil de transfer pe baza lor;

- astfel se cere o atenta dimensionare a cantitatii si calitatii informatiei date, a cerintelor in asa fel incat sa nu ii suprasolicite pe elevi dar nici sa ii subsolicite; ambele situatii ducand la demotivare;

- cadrul didactic trebuie sa creeze anumite conditii de durabilitate a informatiilor:

utilizarea cunostintelor insusite pt. a invata altele noi;

stocarea informatiei doar dupa ce in prealabil i-a fost patruns sensul;

fixarea informatiilor prin folosirea lor in diferite contexte;

stimularea elevului pentru a emite judecati de valoare;

realizarea de activitati recapitulative;

calitatea si temeinicia controlului, a evaluarii si aprecierii elevilor etc.

7.Principiul conexiunii inverse

se manifesta pe doua nivele:

la nivelul sistemului de invatamant presupune corelarea finalitatilor realizate efectiv, cu cele propuse initial, in scopul imbunatatirii modalitatilor de planificare si organizare a sistemului. Astfel se compara profilul de personalitate al persoanei cu profilul dezirabil. In urma acestor comparatii pot rezulta: compatibilitati, supradominanta (a rezultatelor atinse fata de cele propuse) subdominanta (ceea ce presupune un sistem ineficient)

la nivelul procesului de invatamant presupune corelarea optima a obiectivelor urmarite si a celor realizate de procesul de invatamant(lectii,discipline etc.)