O posibila taxonomie a mijloacelor tehnice de instruire

O posibila taxonomie a mijloacelor tehnice de instruire

Data fiind marea diversitate a mijloacelor de invatamant, exista mai multe criterii de clasificare lor.

Unul dintre criteriile de clasificare a mijloacelor tehnice de instruire, care si-a dovedit operationalitatea in practica instruirii, a fost oferit de R. Lefranc si H. Canac (R. Lefranc, 1966) si are in vedere analizatorul solicitat si caracterul static sau dinamic al imaginii (vezi tabelele 3.VIII. si 4.VIII.):

Tabelul 3. VIII.

Clasificarea mijloacelor tehnice de instruire dupa analizatorul solicitat

Tabelul 4.VIII. Clasificarea mijloacelor tehnice de instruire dupa caracterul static sau dinamic al imaginii

in legatura cu proiectia fixa, H. Canac (1966, pag. 23-24) arata: "imaginea vizuala fixa reclama din partea ochiului observatorului o atitudine de calma contemplare sau de examen scrutator .. .imaginea determina o atitudine de raspuns activ la impresiile pe care le da'. Acelasi autor, referindu-se la proiectia dinamica, arata: "Enorm amplificator documentar, ecranul cinematografic sau de televizor, reunind virtutile imaginii cu cele ale miscarii, aduce in fata noastra, dupa dorinta, tot felul de obiecte sau evenimente pe care imprastiere; lor in spatiu sau fuga lor in trecut, dimensiunile lor prea mici sau prea mari, extrema rapiditate sau incetineai; excesiva a desfasurarii lor le-ar sustrage altfel pentru totdeauna vederii noastre' (1966, pag. 25).

Luand in atentie analizatorii solicitati, precum si aparatele si materialele suport pentru vehiculare; informatiilor pe cale audio-vizuala, consideram operanta gruparea in categoriile: mijloace tehnice vizuale mijloace tehnice audio si mijloace tehnice audio-vizuale.

1. Mijloace tehnice vizuale

Mijloacele tehnice vizuale solicita analizatorul vizual si cuprind aparate si materiale, dintre care amintim (vezi tabelul 5.VIII.):

Tabelul 5.VIII

Exemple de mijloace tehnice vizuale

Categoria de mijloace tehnice vizuale

Exemple

Aparate

epiproiectorul (pentru materiale pe suport opac)

epidiascopul (pentru epiproiectie si diaproiectie)

diascolul (pentru diapozitive si diafilme)

aspectomatul (pentru proiectia automata / semiautomata a diapozitivelor

aspectarul (pentru proiectia diapozitivelor)

diastarul

retroproiectoral (pentru proiectia imaginilor de pe suport transparent (celuloid)

videoproiectorul (pentru proiectia imaginilor de pe casetele video sau de pe calculatorul electronic)

documatorul (proiector pentru citit microfilme)

camera de luat vederi si instalatia video - pentru inregistrarea si redarea pe monitorul TV a unor filme didactice

Materiale pentru proiectia cu aparatele video

documente tiparite (litogravuri, ilustratii din carti si reviste, scheme, desene, texte)

documente rare (manuscrise, pergamente, piese numismatice, stampe)

corpuri opace (roci, metale, imprimari pe ceara)

documente fixe proiectabile (diapozitive, diafilme, filme de 8 mm sau 16 mm, microfilme, folii pregatite pentru proiectie, casete video, compact discuri)

produse ale activitatii elevilor (fise de lucru, fragmente de lucrari elaborate etc.)

Reproducerea pe ecran a imaginilor fixate pe suport opac se realizeaza prin epiproiectie (episcopie), iar a celor inregistrate pe suport transparent, prin diaproiectie.

Epiproiectia consta in proiectarea prin reflexie a suprafetelor opace (documente rare, fotografii, obiecte de muzeu), cu ajutorul epidiascopului. Diaproiectia este proiectia prin transparenta a imaginilor fixate pe material transparent (diapozitive, diafilme); ea se realizeaza cu ajutorul diaproiectoralui, respectiv a diascolului.

Diaproiector

Figura 6. VIII. Instalatie pentru diaproiectie in cazul proiectiei de diapozitive, se utilizeaza dispozitivul suport destinat acestui scop, iar cand se proiecteaza diafilme este necesar un dispozitiv de rulare.

Proiectarea diapozitivelor se poate face usor si cu economie de timp cu ajutorul aspectarului, diastarului sau a proiectorului automat, acesta din urma fiind cel mai productiv.

Retroproiectia este realizata de profesor de la catedra, utilizand retroproiectorul, un suport transparent de dimensiuni mai mari (folie de cea. 15/25 cm) si un ecran aflat in fata clasei. Retroproiectia poate fi folosita cu bune rezultate in predarea si invatarea tuturor disciplinelor de studiu si integrata oricarei metode didactice: invatarii prin descoperire, problematizarii, conversatiei etc.

Prezentarea de folii, respectiv de imagini suprapuse, care vizualizeaza progresiv un obiect sau fenomen, ofera suporturi suplimentare benefice in realizarea predarii si invatarii.

Figura 7. VIII. Instalatie pentru retroproiectie

Teleproiectia este proiectia realizata cu ajutorul unei camere de luat vederi sau a unui videocasetofon, conectate la un monitor TV sau videoproiector. in felul acesta, pot fi supuse studiului obiecte, componente ale unor mecanisme sau fenomene la care observatorul uman nu are acces direct.

Microproiectia reprezinta prelucrarea imaginilor in miniatura obtinute la microscop si prezentarea lor in dimensiuni marite pe un ecran.

Fig. 8. VIII. Instalatie pentru videoprpiectie

2. Mijloace tehnice audio

Dintre mijloacele tehnice audio, frecvent utilizate in scoala, amintim: radioul, pick-up-ul, magnetofonul, casetofbnul, reportofonul, player-ul CD etc.

3. Mijloace tehnice audio-vizuale

intre mijloacele tehnice audio-vizuale, o pozitie aparte o ocupa tehnica video, care presupune ui rea unui videocasetofon sau a unei camere de luat vederi, in conexiune cu un monitor TV sau videoproiecl

Prin valorificarea tehnicii video in invatamant, imaginea si cuvantul, ideea si melodia se in armonios, intr-un act de comunicare in care sunt implicate, deopotriva, canalele cognitive si afective. E valentele psihopedagogice ale tehnicii video, amintim:

permite modificarea curenta a inregistrarilor, prin introducerea unor noi inserturi sau inlatui unor secvente

continua redarea sau o intrerupe, revine pentru repetarea unor secvente ori de cite ori este neve

pastreaza imagini si sunete pentru o durata de timp nedefinita.