CATEGORII DOCUMENTE |
Orientare si Consiliere educationala
Concepte cheie: consiliere educationala, consiliere psihologica, consiliere vocationala, abilitati, metode, proiectare
Ce este consilierea?
Consilierea educationala
este realizata de catre orice cadru didactic pregatit in consiliere educationala
are loc la clasa cu elevii, la diferite ore, dar in mod special, la ora de consiliere
presupune dezvoltarea abilitatilor de autocunoastere, a abilitatilor interpersonale, a stilului de invatare.
Consilierea psihologica
este realizata de psihologul/consilierul scolar, in cadrul activitatilor de la cabinetul de asistenta psihopedagogica.
presupune desfasurarea unor activitati specifice (consiliere individuala, consiliere de grup, evaluare psihologica, programe de prevenire etc.), conform abilitatilor recunoscute.
In ultimii ani, au fost infiintate cabinete si in gradinite, alaturi de cele din scoli si licee fiind pe de o parte raspunsul unor nevoi ale copiilor, parintilor si cadrelor didactice si, pe de alta parte, raspunsul la functiile de baza ale consilierii - de prevenire si dezvoltare.
De preferat este ca psihologul scolar/ consilierul scolar sa lucreze in echipa cu cadrele didactice si parintii in initierea si derularea programelor de consiliere din scoala.
Definitii
Consilierea presupune existenta unei persoane care are temporar sau permanent rolul de consilier si care ofera sau accepta in mod explicit sa acorde timp, atentie si respect uneia sau mai multor persoane, cu rolul temporar de client. Sarcina consilierii este de a oferi clientului oportunitatea de a explora, descoperi si clarifica moduri de a trai valorificandu-si resursele, ceea ce conduce la sentimentul de bine interior, indreptandu-se spre o cat mai buna existenta. (Asociatia Britanica pentru Consiliere, 1991)
Consilierea este o activitate care este initiata de o persoana care cauta ajutor. Ofera oportunitatea clientului de a identifica ceea ce-l perturba, de a se autoexplora si de a se intelege. Procesul de consiliere il va ajuta sa-si identifice gandurile, emotiile si comportamentele, care constientizate fiind, il fac sa se simta plin de resurse si sa hotarasca schimbarea. (Janice Russel, Graham Dexter, Tim Bond, 1992)
Conceptul de consiliere este prezent in multe domenii, cum ar fi: juridic, economic, religios, imobiliar, afaceri, management, psihologic, educatie, etc. De aici s-au dezvoltat si diferite tipuri de consiliere: informationala, educationala, de dezvoltare personala, suportiva, vocationala (de cariera sau OSP), de criza (asistarea psihologica a persoanelor aflate in dificultate), pastorala. (Adriana Baban, 2001)
In sens larg, consilierea scolara reprezinta un proces intensiv de acordare a asistentei psihopedagogice elevilor si celorlalte persoane implicate in procesul educational (profesori, parinti, tutori si autoritati scolare). Rolul consilierii este unul proactiv, ce presupune prevenirea situatiilor de criza personala si educationala a elevilor. Consilierea scolara se axeaza pe unitatea triadica: familie- copil- scoala, in vederea desfasurarii unei educatii eficiente si a dezvoltarii optime a personalitatii copilului. Consilierea psihopedagogica are drept obiectiv in scoala dezvoltarea unui sistem coerent de scopuri in viata si intarirea comportamentului intentional. O persoana orientata spre scop este capabila sa puna in actiune modele alternative de comportament, sa abordeze problemele de viata din perspective diferite, dar fara a se cantona rigid in anumite solutii prefabricate. (Tomsa Ghe., 2000)
Vorbind despre consilierea scolara (desfasurata nu numai in cadrul scolii), Ch. Patterson defineste consilierea ca 'un proces care implica o relatie interpersonala intre consilier si unul sau mai multi clienti (elevi, profesori, parinti) cu care el foloseste metode psihologice, bazate pe cunoasterea sistematica a personalitatii umane, in incercarea de a imbunatati sanatatea mintala a celor cu care se lucreaza."
Prin urmare, in procesul de consiliere se incearca "provocarea" unei schimbari voluntare in atitudinile si comportamentul clientului, astfel incat persoana sau grupul "sa functioneze optim din punct de vedere psihosocial". (Baban A., 2001)
Consilierea este (Hough M., 1998)
o relatie
o forma speciala de comunicare
implica ascultarea
previne situatiile de criza - rol proactiv
o persoana este ajutata de alta
o persoana ajuta un grup de persoane
o forma confidentiala de a oferi ajutor
bazata pe principiul dezvoltarii personale
presupune "imputernicirea" (engl. "empowerment") persoanelor care cauta ajutor
inseamna a-i ajuta pe altii sa-si identifice si sa-si clarifice problemele
o activitate efectuata de profesionisti
se ghideaza dupa anumite teorii si dupa metode specifice domeniului
Consilierea nu este. (Sanders P., 1999)
o relatie de prietenie
a avea grija asemenea unui parinte
a trata pe cineva ca un doctor
a instrui sau a preda
a sfatui
a judeca
doar folosirea deprinderilor si abilitatilor de consiliere
Trasaturile definitorii ale consilierii educationale
Este un proces de dezvoltare
Are un rol de prevenire si proactiv
Optimizeaza modul in care elevul relationeaza cu scoala
Abordeaza diverse probleme ale subiectului consiliat (personale, educationale, sociale, de orientare scolara si profesionala)
Nivelul cunostintelor si deprinderilor poate fi cunoscut prin examene si probe profesionale, prin diagnosticul psihologic stabilit de specialist, folosindu-se: teste de aptitudini, inventare de interese profesionale, teste si chestionare de personalitate. In urma evaluarii, elevului i se fac recomandari privind continuarea educatiei, i se ofera informatii despre unitatile scolare care corespund cerintelor sale educationale, despre conditiile de acces la aceste unitati si despre formalitatile ce trebuie indeplinite. In acest scop, se alcatuieste un plan de actiune. Prin consilierea scolara si profesionala acordata elevilor se urmareste cresterea increderii acestora in ei insisi si in capacitatea lor de a alege, de a lua o decizie pentru viitoarea lor cariera.
Consilierea psihopedagogica si consilierea privind OSP nu sunt neaparat doua domenii separate, in fapt ele se coreleaza si se intrepatrund.
Obiectivele consilierii educationale (A.Baban, 2001):
promovarea sanatatii si a starii de bine (acceptare de sine, relatii pozitive cu ceilalti, autonomie, control, sens si scop in viata),
dezvoltarea personala (cunoastere de sine, imagine de sine, decizii responsabile, controlul stresului, tehnici de invatare eficienta, relationare interpersonala armonioasa, alegeri optime privind cariera),
Caracteristicile relatiei de consiliere (Pete Sanders, 1999)
sunt intr-adevar auzit - sentimentul ca o alta persoana este real interesata de mine si incearca sa ma inteleaga, sa ma asculte.
caldura - ma simt bine primit de cineva, ca si cand ei ar fi bucurosi sa ma vada cu adevarat.
confidentialitate - este foarte important sa ma simt in siguranta, sa fiu sigur ca altcineva nu va afla ceea ce spun, astfel incat sa ma simt jenat.
egalitate - imi place sa ma simt pe picior de egalitate cu alta persoana. Astfel consilierii nu se poarta ca si cum mi-ar fi superiori, ca niste "experti" sau sa aiba putere asupra mea.
non - judecare - nu-mi place sa ma simt judecat sau sa mi se spuna ce sa fac. Unii ma fac sa ma simt ca si cum as fi facut ceva rau. Prefer sa ma simt acceptat ca persoana, astfel ma simt in siguranta.
numai pentru oamenii cu probleme - Consilierea este pentru oamenii cu probleme. Eu nu am probleme, deci nu am nevoie de consilier.
fara limite - Daca merg la consilier, voi putea sa vorbesc despre orice cred eu ca este important pentru mine.
plansul - este O.K. sa plangi cand esti suparat. Consilierea te ajuta sa-ti exprimi emotiile, sentimentele
relatia - Consilierea este o relatie de ajutorare, de suport. Este ceva despre ceea ce se intampla intre oameni. Fiecare relatie are aspecte unice. Relatia de consiliere este construita cu ajutorul instrumentelor de comunicare si cunoastere a vietii cotidiene. Clientul furnizeaza propria experienta de viata.
respect pentru client, incredere si cooperare - Consilierul trebuie sa invete sa se raporteze adecvat la diferentele culturale si atitudinale care influenteaza relatia si sa le respecte.
responsabilitate pentru realizarea scopurilor fixate - "A fi pregatit" si asteptarile sunt factori importanti in construirea relatiei intre client si consilier.
autodezvaluirea - clientul, "expert in propria lui viata" este ajutat de consilier, "expert in strategii de consiliere" sa se descopera. Importanta este latura umana a consilierului.
ORA DE DIRIGENTIE |
ORA DE CONSILIERE |
CABINETUL DE ASISTENTA PSIHOPEDAGOGICA |
Este realizata de profesorul-diriginte (managerul clasei) Este cu precadere o ora de managementul clasei. Presupune secvente de consiliere (informare, educatie pentru sanatate, pentru valori, OSP). Urmareste raportarea la norme, reguli scolare. Presupune desfasurarea activitatilor extrascolare. |
Este realizata de profesorul de orice specialitate, de preferat, dupa parcurgerea cursului de "Consiliere si Orientare Educationala" Presupune imbunatatirea capacitatii de autocunoastere, exprimarea gandurilor si sentimentelor, dezvoltarea abilitatii de a lua decizii corecte, de a relationa in grup, dezvoltarea creativitatii. Faciliteaza autocunoasterea Urmareste educatia pentru cariera |
In care lucreaza absolventi de Psihologie, Pedagogie, Sociologie, Asistenta sociala. Realizeaza consilierea elevilor, in probleme legate de: autocunoastere, adaptare, relationare, prevenirea si/sau diminuarea starilor de disconfort psihic; prevenirea si diminuarea comportamentelor cu risc; orientarea carierei elevilor. Realizeaza evaluare psihologica, in situatii care cer aceasta. Colaboreaza cu parteneri locali. Sprijina activitatea comisiilor metodice ale invatatorilor si dirigintilor, activitatile de formare continua. |
Nota: Cadrele didactice abilitate sa desfasoare activitati de consiliere educationala la ora de dirigentie, ora de consiliere sau la diferite optionale nu au competentele necesare in interventii de criza (ex. depresie, suicid, tulburari de comportament, etc.), in evaluarea psihologica (prin testarea psihologica) a elevului. Acestea se vor realiza la cabinetul de asistenta psihopedagogica de persoane specializate in domeniu: psiholog, consilier scolar, psihopedagog, asistent social. "Profesorul de consiliere" poate face echipa cu acesti specialisti in beneficiul si interesul elevului, parintilor si cadrelor didactice.
Principii in consilierea educationala
Toate persoanele sunt speciale si valoroase pentru ca sunt unice
Fiecare persoana este responsabila pentru propriile decizii
Clientul (elevul, parintele, cadrul didactic, familia) "trebuie" sa se simta "imputernicit" (engl. empowered), sa manifeste autonomie personala si auto-intelegere, "satisfacut si plin de resurse" (See Russell, apud Pete Sanders, 1999)
Elevul este acceptat ca persoana si tratat in consecinta
Consilierea este in esenta o relatie permisiva
Consilierea se bazeaza pe modul de a gandi impreuna cu cel consiliat
Problemele legate de etica au o importanta deosebita in relatia de consiliere si exista anumite standarde comune in aceasta privinta. (Proiectul Informare si Consiliere privind Cariera, 1999/2001)
Incercam sa actionam intr-un cadru legal.
Respectam drepturile omului.
Respectam autonomia oamenilor si capacitatea lor de a-si controla propriul destin.
Respectam contractele sau intelegerile cu cei pe care incercam sa-i ajutam, chiar daca ele sunt neoficiale.
Incercam sa actionam intr-un mod corect si responsabil.
Cand ne confruntam cu o dilema, incercam sa facem cel mai bun lucru sau cel putin sa nu producem daune.
De fiecare data cand oferim ajutor cuiva, ar trebui sa avem in vedere propria noastra atitudine. Ar fi indicat sa ne intrebam:
Cel fel de ajutor putem oferi?
Cum ne putem da seama ca ajutorul nostru este eficace?
Care sunt motivele noastre pentru a-i ajuta?
Avem unele prejudecati care ar putea afecta ajutorul dat?
Cum ne putem imbunatati abilitatile?
Ne vom mentine in cadrul limitelor competentelor noastre profesionale?
Avem destule resurse pentru a oferi un sprijin eficace fara sa ne daunam noua insine sau personei pe care o ajutam?
Atitudini si abilitati necesare in consilierea educationala
Atitudini ale consilierului (Baban A.,Petrovai, D., Consiliere si Orientare, 2002):
Abilitatile ale consilierului (Baban A.,Petrovai, D., Consiliere si Orientare, 2002):
Pentru orele de consiliere, in relatia cu clasa apar in prim plan caracteristici ale profesorului de consiliere (Salomia, E.,
deschiderea sa catre experiente noi
cunoasterea de sine (sa fie constient de propriile scopuri, de propria motivatie, de sentimentele, problemele, calitatile si limitele sale); a nu te cunoaste pe tine este echivalent cu incapacitatea de a crea situatii de a se cunoaste pe sine altcuiva
dorinta de a-i ajuta pe altii (este mai mult decat disponibilitate, este interesul constient si responsabil, grija fata de celalalt)
capacitatea de a fi prezent emotional, de a empatiza astfel incat copiii sa fie stimulati sa se dezvaluie
creativitatea si simtul umorului sunt note de flexibilitate a personalitatii profesorului
Toate acestea se constituie in invitatia pentru autocunoastere si dezvoltare personala a celor doresc sa realizeze ora de consiliere.
Astfel, in timpul orelor de consiliere si elevii vor invata in principal, atitudini si abilitati:
de a se cunoaste si intelege pe sine si de a-i cunoaste si intelege pe ceilalti
de a se accepta pe sine si de a-i accepta pe ceilalti asa cum sunt, accepatrea neconditionata
de a fi mai creativ, spontan si autentic in relatiile cu ceilalti. Accentul cade nu pe ce face el la un moment dat, ci cum se simte, cum face fata acelei situatii si apoi cum extrapoleaza strategiile tocmai experimentate si exersate la situatiile reale din viata de zi cu zi.
Metode si tehnici in consiliere educationala
Metodele pe care le propunem elevilor la orele de consiliere le vom selecta astfel incat, sa asigure crearea unui mediu pozitiv de invatare, descris prin urmatoarele caracteristici:
Consilierea este un proces de invatare. In societatea contemporana, tipurile fundamentale de invatare au evoluat de la a invata sa stii, a invata sa faci, a invata sa traiesti impreuna cu ceilalti la a invata sa fii. (UNESCO, 1996) Din aceasta perspectiva, in activitatile de consiliere, cadrele didactice propun elevilor sa se cunoasca pe sine, sa ia decizii autonome, sa isi asume responsabilitati, sa coopereze si sa relationeze cu ceilalti, sa-si dezvolte creativitatea pentru a face fata unor situatii de viata diverse, incurajeaza participarea, initiativa, implicarea, creativitatea, parteneriatul. Ora de consiliere reprezinta ocazia de a exersa invatarea experientiala ce ofera beneficii calitativ superioare subiectilor antrenati in aceasta activitate (Marcinschi C., 2006)
Principiile invatarii experientiale (Mitrofan, I., 2000):
directionata spre sine: adultii isi pot asuma responsabilitatea pentru propria situatie de invatare pentru ca isi stiu nevoile.
este orientata spre satisfacerea unei nevoi imediate: motivatia pentru a invata este mai mare atunci cand se asociaza cu o nevoie imediata participantului.
este participativa: participarea in procesul de invatare este activa si nu pasiva.
este reflexiva: procesul de invatare implica reflectia aspra asupra experientei, tragerea unor concluzii si stabilirea unor principii pentru a aplica in viitor ce s-a invatat.
ofera feed-back: invatarea eficienta necesita feed-back corectiv si suportiv
respectul pentru participant: respectul si increderea reciproce intre profesor si participant ajuta procesul de invatare
ofera o atmosfera de siguranta: persoana relaxata invata mai usor decat o persoana tematoare, nervoasa sau suparata.
se desfasoara intr-un mediu confortabil: o persoana careia ii este foame, frig sau este bolnava sau obosita, nu poate invata cu eficienta maxima.
Specificul orei de consiliere (Salomia, E.,Consiliere si Orientare. 2003)
Se stie ca ora de consiliere este o "altfel de ora", una deosebita, care are un anumite caracteristici. Ce o face sa fie mai speciala decat alte ore?
atitudinea
metodele, strategiile de lucru folosite
atmosfera creata
raspunde direct nevoilor elevilor
trairea experientelor personale
relatia dintre profesor si elevi
subiectele propuse
Principalele obiective practice ale activitatii eficiente de consiliere sunt:
a. dezvoltarea contiintei de sine si a atitudinilor pozitive fata de propria persoana
b. dezvoltarea responsabilitatii sociale
c. exprimarea si experimentarea a cat mai multe sentimente, comportamente
d. constientizarea si acceptarea propriilor sentimente; oferirea unei posibilitati optime de intercunoastere
e. exersarea unor tehnici de invatare eficienta si management al invatarii
f. optimizarea capacitatilor de relationare si comunicare
g. cresterea increderii in sine si exersarea strategiilor de rezolvare a situatiilor conflictuale
h. dezvoltarea abilitatilor de planificare si alegerea carierei
Ora de consiliere raspunde urmatoarelor nevoi ale elevilor:
cunoastere si autocunoastere,
intelegere,
incredere in sine,
de educare a atitudinii in fata schimbarii,
afectivitate si sprijin,
confidentialitate,
invingere a timiditatii,
de formare a abilitatilor solicitate pe piata muncii,
informare si comunicare libera pe probleme actuale,
respect si apreciere din partea celorlalti,
echilibru emotional,
dezvoltarea capacitatilor de rezolvare a conflictelor,
de implicare si recunoastere a rolului in comunitate.
Profesorul este solicitat in doua directii: proiectarea orei si relatia cu copiii din clasa.
In proiectarea si desfasurarea lectiei se va tine seama de faptul ca interventiile profesorului vor fi minime (exprimata procentual interventia profesorului intr-o ora este de aproximativ 20%, iar elevii 80%), dar in momentele importante ale orei, profesorul este cel care provoaca, faciliteaza, propune. Deci, o buna parte din responsabilitatea orelor de consiliere, le revine elevilor.
Metode si tehnici (Marcinschi Calineci, M., 2003)
La activitatile de consiliere scolara nu concura cu succes metodele de invatamant traditionale: prelegerile, expunerea, descrierea, explicatia etc. Un proverb indian atribuit lui Confucius spune ca: Ceea ce ascult- uit, ceea ce vad- imi amintesc, ceea ce practic- stiu. Corespunde principiilor invatarii active care ilustreaza ca se "retine" 60% din ceea ce facem , 90% din ceea ce vedem, auzim, spunem si punem in practica si numai 20% din ceea ce citim, 30% din ceea ce auzim, 40% din ceea ce vedem, 50% din ceea ce spunem. (Adriana Baban, 2000)
Nu vom face o clasificare a metodeler si tehnicilor in functie de aspectele dominante implicate, ci vom prezenta pe cele mai folosite, care au demonstrat eficienta in lucrul cu elevii, parintii, cadrele didactice in activitatile de consiliere.
Sunt metode active- participative de predare- invatare, interactive de lucru din perpectiva relatiei profesorului cu clasa/ grupul de elevi prin care se valorifica experienta fiecarui elev. Presupune invatarea prin cooperare, investigarea si cunoasterea psihicului uman prin provocarea unor situatii inedite care conduc la formarea unui sistem de valori, atitudini.
Brainstorming (Alex F. Osborn, 1959, "asalt de idei, furtuna in creier")
descriere: metoda de dezvoltarea creativitatii prin care se genereaza cat mai multe idei, fara teama de a gresi, deoarece totul este acceptat. Se ofera de cat mai multe solutii alternative fata de o situatie data. Principii: asociatia ideilor si cantitatea naste calitate, conform careia pentru a ajunge la idei viabile si utile este necesara o productivitate cat mai mare. Urmareste dezvoltarea imaginatiei, spontaneitatii, tolerantei la elevi. Deblocheaza creativitatea prin amanarea examinarii obiective a ideilor emise, a anularii criticilor asupra ideilor emise.
etape: alegerea temei, exprimarea tuturor ideilor, chiar traznite, neobisnuite (faza luminii verzi), notarea tuturor ideilor, combinarea lor si gruparea pe categorii, analiza critica, dezbaterea (faza luminii rosii), selectarea ideilor originale, fezabile.
exemple listati cat mai multe raspunsuri pentru ingerii/ criminalii comunicarii, care este profilul elevului cu stima de sine scazuta, ce este asertivitatea?
Studiul de caz
descriere: analiza unei situatii particulare, reale sau ipotetice in vederea rezolvarii acesteia Cazul poate fi o componenta sau un ansamblu cu aspecte neobisnuite, pozitive sau negative.
etape: descoperirea cazului, identificarea cauzelor care au determinat declansarea situatiei, precizarea obiectivelor, analiza cazului, oferirea de solutii, discutarea consecintelor solutiilor gasite, stabilirea de concluzii generale, plecand de la premise particulare si aplicarea alternativelor gasite la viata reala.
exemple cazul unor adolescenti care folosesc droguri, alcool, cazul unui copil agresat in familie care fuge de acasa si are performante scolare scazute, cazul unor elevi de clasa a VIII a indecisi in alegerea carierei, conflicte in relatii de cuplu.
Important pentru rezolvarea eficienta a studiilor de caz:
Ø la clasa se propun intotdeauna cazuri imaginare!
Ø contactul cu cazul: texte din diferite lucrari, articole din ziar, secvente de film, fara final, cu solutii partiale- nestructurat
Ø precizia obiectivelor
Ø libertatea de expresie
Ø sesizarea datelor esentiale si respectarea conditiilor realului
Ø elaborarea de solutii multiple
Ø rigoarea in argumentare
Ø criterii clare de selectie a solutiei optime
Ø moderarea discutiilor pro si contra (Rodica Mariana Niculescu, 2000)
Problematizarea
descriere: crearea situatiilor conflictuale, problematice de tip intelectual pozitiv si incitarea la intuirea de noi solutii, predarea- invatarea prin rezolvarea de probleme, prin rezolvarea conflictului care apare intre ceea ce stiu si ceea ce nu stiu elevii, ce este cunoscut si ce nu este cunoscut. Implica investigatia, explorarea, formularea de ipoteze, variate solutii de rezolvare.
exemple rezolvarea conflictului personal privind alegerea unei cariere, antrenarea elevilor in dezbaterea solutiilor controversate, pentru a-si dezvolta un mod de abordare a problemei- independent, efficient si creative.
Jocul de rol
descriere: consta in asumarea rolului unei alte persoane prin provocarea de discutii si crearea unui scenariu, avand ca subiect o problema actuala, conflictuala prin care se experimenteaza anumite comportamente, emotii, se adopta un limbaj specific. Se poate "juca" in diade, in grupuri mici, aceeasi persoana care comunica cu partile Eu-lui. In grupul mare din clasa este bine ca toti participantii sa primeasca roluri in jocul dramatic propus. Se descopera astfel strategii de abordare a unor situatii de viata.
Rolul asumat pentru participanti inseamna: sa experimenteze felul in care se poate simti o persoana- emaptia, sa incerce o noua strategie de comunicare si sa obtina feed-back, sa invete unii de la altii, di success si insuccese. (Manual de Educatie pentru Viata de Familie, 1997).
exemple punerea in scena a unei secvente de viata reala sau imaginara in ceea ce priveste rezolvarea conflictului dintre un copil si un altul sau dintre el si un profesor si/sau un parinte. Elevul va constientiza si exprima propriile trairi, ganduri, limite, obstacole, solutii. Important este ca dupa jocul de rol, persoanele-actori sa iasa din rolurile traite.
Metafora si scenariile metaforice- utilizarea metaforei intr-un grup de elevi in scopul deblocarii, activarii, 'diluarii rezistentelor', provocarii subtile si de protejare a copilului, exemplu: casa, organismul, zidul, magazinul magic, gradina zoologica-animale, peisajul- plante, carnavalul, copacii.
Exercitiul
descriere: inseamna efectuarea repetata a unor operatii si actiuni cu scopul insusirii fixarii si consolidarii de cunostinte si deprinderi practice. Nota: sa fie efectuate in mod constient, sa se evite efectuarea de repetari gresite, repetarile la intervale de timp optime, gradarea progresiva, individualizate, obligatorii si facultative, elemente de noutate si diversitate, caracter participativ, util, se folosesc elemente ale diferitelor metode.
exemple exersarea unor diverse modalitati de comunicare asertiva, exercitii experientiale, exercitiile de spargerea ghetii care relaxeaza, dezinhiba, faciliteaza abordarea unor teme, capteaza atentia, exercitii pentru dezvoltarea creativitatii, diferite jocuri care pot fi re-create!
Hartile / spatiile de viata: activitatea prin care sinele devine vizibil si totodata se configureaza o imagine clara a influentelor si modelelor care actioneaza in spatiul vietii. Avantaje: pune in evidenta strategia de organizare interioara a individului, ofera posibilitatea de cooperare intre profesor si elev, elev-elev, este un procedeu activator, are ca rezultat un produs concret (harta), ajuta atat profesorul cat si elevul sa obtina o imagine clara asupra problemei, identifica obstacolele, punctele tari, resursele personale, valorile si credintele, permite reflectii critice (ICC, 1999-2000)
Invatarea prin cooperare: se refera la utilizarea grupurilor mici (lucrul in echipa) in scopuri educative astfel incat, elevii invatand impreuna, sansele de succes ale fiecarui membru al grupului cresc. Prin responsabilitate individuala, interactivitate, competente interpersonale, reflectie si evaluare (Catalina Ulrich, 2000): mozaicul, turul galeriei
Observatia: are drept scop evidentierea unui numar de fenomene, comportamente pe baza carora se emit ipoteze. Ca tehnica de observatie activa este acvariul. (engl. fishbowl)
Dezbaterea: discutarea unei probleme controversate, carora oamenii ii acorda valori diferite (exemplu: Ar trebui ministerul sa ia masuri pentru introducerea codului etic in consiliere sau pentru introducerea in fiecare scoala a orelor de consiliere?). Argumente pro- contra, da- nu! (Invitatia la Guvern, Procesul fumatului). Important este schimbul de experienta pro si contra intre participanti.
Convorbirea: la ora de consiliere/dirigentie, intr-un mediu care confera incredere, vor avea loc "discutii", care puncteaza, faciliteaza sinteza diferitelor rezultate obtinute. Conversatia logica pentru studierea personalitatii se desfasoara intotdeauna intr-un climat de acceptare in care elevul se poate exprima liber. Inseamna si activitatea de ascultare si expunere in care participantii sunt provocati la dialog si la o negociere real, o ascultare ascultare activa.
Analizei produselor activitatii: furnizeaza date despre insusirile psihice ale unui copil din rezultate de tipul: caietele personale, colaje, compuneri, desene, constructii, modelaje, albume cu fotografii sau create la diferite ore, la ora de consiliere, dosarul de consiliere etc.
Experimentul psihopedagogic, folosit in scoala ca varianta a experimentului, presupune provocarea intentionata a unui fenomen.
Ancheta pe baza de chestionar / interviu: presupune adunarea de informatii despre un elev sau un grup de elevi de la mai multe surse, pentru a fi cat mai obiectivi cu scopul obtinerii unor concluzii practice si propunerii unor programe de interventie, ameliorare, dezvoltare scolara.
"Analizele"
Ø SWOT: Strengths- Puncte tari, Weaknesses- Puncte slabe, Opportunities- Oportunitati, Threats- Amenintari. Poate fi folosit atat pentru analiza personala, a unei situatii, a clasei de elevi si chiar a intregii organizatii scolare.
Ø GAP: situatia prezenta, situatia viitoare, pasii care trebuie parcursi pentru a depasi "prapastia"
Ø PESTE: politic, economic, social, tehnologic, ecologic
Ø Analiza de nevoi: interviu, focus grup, observatia, chestionare adresae copiilor pentru a identifica elemente ce tin de cultura clasei, perceptiile elevilor asupra cadrelor didactice, asupra scolii, asupra orei de consiliere/ dirigentie
Ø Analiza exercitiului: discutarea activitatilor desfasurate la ora de consiliere "prelucrarea materialului brut" experimentat in exercitiile propuse, analiza comportamentelor, emotiilor, atitudinilor, gandurilor, relatiilor creeaza posibilitatea clarificarii, constientizarii.
Vizionarea de filme si analiza lor, comentarii pe marginea unor secvente, alegerea fortata, Phillips 66, discutia panel, arborii, planurile de actiune, avantaje-dezavantaje, fisa de lucru, Stiu- Vreau sa stiu- Am invatat, propozitiile lacunare, precizarile teoretice de tip expunere structurate, acordarea de feedback pozitiv, tehnici de relaxare, montaje de tip afise, desene, poster, colaje, punerea sub "lupa"-interviul, legenda, tehnicile art-creative etc.
Metode de evaluare: portofoliul, proiectul, observarea sistematica a elevilor, eseu, chestionar de evaluare, un adjectiv, un sentiment, o interjectie, oglinda, biletele de iesire, autoevaluarea (scale de autoevaluare), jurnalul (orei de consiliere, viata cotidiana din clasa)
Specificul metodelor utilizate in activitatile de consiliere (Salomia,Elena 2002)
In timpul orei de consiliere pot fi utilizate nenumarate variante ale fiecarei metode enumerate mai sus. Nici o metoda nu poate raspunde complet obiectivelor formulate, atunci cand proiectam ora de consiliere. Eficienta profesorului la ore consta tocmai in adaptarea metodelor la obiectivele stabilite si la competentele pe care urmareste sa le formeze elevilor sai.
O strategie de lucru in clasa este tranzitia de la lucrul individual (cateva minute necesare autoexplorarii), lucrul in diada, triada (cu colegul de banca, sau cu cineva pe care il alege), lucrul in grupe mici (5-8 copii alesi pe diferite criterii: proximitate fizica, elemente ale naturii, ale culturii, diferite obiecte, preferinte personale, numere etc.) si finalizand de fiecare data cu discutii in grupul mare al clasei, prin analiza exercitiului.
Este esential ca metodele sa fie astfel alese incat sa stimuleze formarea abilitatilor, atitudinilor competentelor si dobandirea cunostintelor necesare dezvoltarii unei invatari independente si de lunga durata. Optiunea pentru una sau un grup dintre aceste metode in demersul didactic al orei de consiliere se va face in functie de:
obiective stabilite
subiectul propus
mai ales, de nevoile individuale si de varsta ale grupului de elevi cu care lucram (investigate, in prealabil, prin analiza de nevoi)
continuturi si procesele de invatare specifice temei
stilurile de invatare
pregatirea cadrului didactic
Atunci cand alegem o metoda sau o tehnica de lucru vom tine cont si de etapa in care suntem pe parcursul unui semestru sau de abordare a unei teme. De exemplu, inainte sa propunem o ora despre conflicte, este de preferat ca exercitiile enumerate mai jos sa fi fost lucrate:
Chiar pe parcursul unei ore va exista o ordine logica a exercitiilor propuse:
Evaluarea orei de consiliere (Marcinschi Marcela. 2003). Puteti folosi instrumente de evaluare a orei de consiliere: la inceputul orei- evaluare initiala si la sfarsitul orei- evaluare finala. Se aplica chestionare simple, cu maxim 7-10 intrebari sau exercitii (metafore, exprimarea evaluarii prin parti de vorbire, desene, grafice, cantece, scenete, postere, tabelul T- ce v-a placut, ce nu v-a placut, avantaje si dezavantaje despre ceea ce s-a invatat la ora) care sa le ofere elevilor posibilitatea de a-si exprima parerea despre ora, despre cum s-au simtit, despre ce a fost dificil/usor, despre comportamentul profesorului, despre nevoile lor, despre asteptarile si dorintele lor.
Proiectarea activitatilor de consiliere
(Ciohodaru E., 2006)
In proiectarea activitatilor de consiliere educationala, vom avea in vedere ora de consiliere si un program de consiliere.
Pentru ora de consiliere vom tine cont de curriculum-ul ariei Orientare si Consiliere (pe pagina de net a Ministerului Educatiei si Cercetarii, www.edu.ro) si de resursele utile in acest domeniu (cabinetele si centrele de consiliere scolara, ONG-uri etc.). In prezent, sunt aprobate curricula pentru clasa a IX-a de liceu si pentru nivelurile de la Scoala de Arta si Meserii (pot fi consultate in Anexe).
De exemplu, pentru a proiecta o ora de consiliere la clasa a IX-a, in functie de nevoile grupului de elevi cu care lucram, vom opta pentru o competenta dintre cele recomandate in curriculum:
"Dezvoltarea respectului fata de sine si a atitudinilor pozitive fata de propria persoana
Dezvoltarea abilitatilor interpersonale necesare in scoala, in familie, in grupul de prieteni si in cariera
Utilizarea abilitatilor de management al informatiilor pentru obtinerea performantei si asigurarea succesului
Dezvoltarea resurselor personale si managementul ofertelor de educatie si profesionale pentru planificarea carierei si adaptarea optima la cerintele pietei muncii
Dezvoltarea abilitatilor de management al stilului de viata"
(conform Programei scolare pentru clasa a IX-a, Jigau, M.- coord. , Cirlea, S., Petrovai, D., Calineci, M., Ciohodaru, E., Sandru, I., 2004)
Din acelasi curriculum pentru clasa a IX-a, de exemplu, vom putea selecta continuturile, dar si exemplele de sugestii metodologice pentru competentele specifice pe care dorim sa le dezvoltam.
In redactarea proiectului/ scenariului unei ore de consiliere, va propunem parcurgerea urmatorilor pasi:
titlul lectiei
formularea obiectelor / competentelor
strategia metodologica: metode, resurse (timp, consumabile, colaboratori)
continutul activitatii: prezentarea subiectului, descrierea activitatii
analiza activitatii
evaluarea
De asemenea, poate fi redactat pornind de la exemplele de activitati descrise in Ghidul "Conflictele si comunicarea" (D.Shapiro, 1998) sau orice alt exemplu pe care-l consideram potrivit.
trebuie planificat, se desfasoara in etape
are obiective clare, masurabile
este limitat in timp (de exemplu, pe parcursul unui semestru) si spatiu (in scoala sau in alta locatie)
implica resurse (de timp, materiale, umane)
trebuie monitorizat si evaluat
putem avea parteneri (din scoala sau din afara ei)
il vom face cunoscut si altor colegi, ca exemplu de buna practica
Pentru a va sprijini in proiectarea unui program de consiliere, va oferim o grila de elaborare:
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 4545
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved