CATEGORII DOCUMENTE |
Gradinita |
MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
CENTRUL NATIONAL PENTRU DEZVOLTAREA INVATAMANTULUI PROFESIONAL SI TEHNIC
UNITATEA DE IMPLEMENTARE A PROIECTELOR
PHARE TVET RO 0108 . 01
SI
PHARE TVET RO 0108 . 03
pentru
SCOALA DE ARTE SI MESERII
NIVELUL 2 - CLASA a XI-a
Calificarea: Lacatus constructii metalice si utilaj tehnologic
Aria curriculara TEHNOLOGII -
Cultura de specialitate si instruire practica
PLAN DE INVATAMANT
Anul de completare
clasa a XI-a
Aria curriculara Tehnologii
Domeniul: Mecanica
Calificarea: Lacatus constructii metalice si utilaj tehnologic
Cultura de specialitate si instruire practica saptamanala 377 ore
Modulul I |
Total ore/an | |
Interpretarea documentatiei tehnice |
din care: laborator tehnologic | |
instruire practica |
Modulul II |
Total ore/an | |
Dispozitive si instalatii de ridicat si transportat |
din care : laborator tehnologic | |
instruire practica |
Modulul III |
Total ore/an | |
Protectia anticoroziva a suprafetelor |
din care: laborator tehnologic | |
instruire practica |
Modulul IV |
Total ore/an | |
Constructia utilajului tehnologic din industria chimica |
din care: laborator tehnologic | |
instruire practica |
Modulul V Constructia utilajului tehnologic pentru materiale de constructii |
Total ore/an din care: laborator tehnologic instruire practica | |
Total ore/an:13 ore/saptamana x 29 saptamani = 377 ore
Stagii de pregatire practica 240 ore
Modulul VI |
Total ore/an | |
Executarea constructiilor metalice |
din care: laborator tehnologic | |
instruire practica |
Modulul VII |
Total ore/an | |
Utilizarea masinilor si dispozitivelor specifice executarii constructiilor metalice si utilajului tehnologic |
din care: laborator tehnologic | |
instruire practica |
Total ore/an: 30 ore/saptamana x 8 saptamani/an= 240 ore
Curriculum in dezvoltare locala 116 ore
Modulul VIII |
Total ore/an | |
Materiale utilizate in constructia utilajului tehnologic |
din care: laborator tehnologic | |
instruire practica | ||
Modulul IX |
Total ore/an | |
Revizia si intretinerea constructiilor metalice |
din care: laborator tehnologic | |
instruire practica |
Total ore/an: 4 ore/saptamana x 29 saptamani =116 ore
TOTAL 733 ore/an
NOTA DE PREZENTARE
Noul sistem al calificarilor profesionale (SNCP) este elaborat de MECT in parteneriat cu angajatorii si alti factori interesati, pentru a oferi un anumit tip de absolventi, cerut de sectoarele economice si de servicii. Ocupatia Lacatus constructii metalice si utilaj tehnologic a fost conceputa si realizata in concordanta cu strategia SNCP, fiind un ansamblu de elemente de instruire si educatie relevate prin competente, criterii de performanta si conditii de aplicabilitate, avand ca scop constientizarea in practica calificarii.
Realizarea continuturilor si corelarea modulelor incearca valorificarea experientei didactice cu implicatii in realizarea predarii si invatarii. Curriculumul realizat ofera profesorilor un instrument suplu, usor adaptabil si cu o larga deschidere interdisciplinara.
Modulele de pregatire sunt prezentate cu competente cheie, competente tehnice generale si competente tehnice specializate in conformitate cu cele stabilite in Standardele de Pregatire Profesionala. Pe baza criteriilor de performanta corelate s-a dezvoltat un continut tematic in care au fost incluse si conditiile de aplicabilitate. Continutul tematic prezentat asigura posibilitatea ca fiecare absolvent de nivel II, in functie de cerere si oferta sa poata aplica practica activitatii precum: executarea operatiilor de pregatire a materialelor in scopul obtinerii constructiilor metalice, executarea reparatiilor curente ale constructiilor metalice, executarea unor operatii in cadrul tehnologiei de fabricare a partilor componente ale utilajelor tehnologice, executarea unor operatii in cadrul tehnologiei asamblare a constructiilor metalice.
Agregarea unitatilor de competenta in module
LACATUS CONSTRUCTII METALICE SI UTILAJ TEHNOLOGIC
Nivelul 2 - clasa a XI-a
Unitatea de competenta |
Competenta |
M1 |
M2 |
M3 |
M4 |
M5 |
M6 |
M7 |
M8 |
M9 |
1. Comunicare si numeratie |
Citeste si utilizeaza documente scrise in limbaj de specialitate. Prelucreaza si interpreteaza grafic rezultatele obtinute pe o sarcina data. | |||||||||
4. Asigurarea calitatii |
Aplica normele de calitate in domeniul de activitate. Utilizeaza metode standardizate de asigurare a calitatii. | |||||||||
6. Igiena si securitatea muncii |
Aplica legislatia si reglementarile privind securitatea si sanatatea la locul de munca, prevenirea si stingerea incendiilor. Ia masuri pentru reducerea factorilor de risc de la locul de munca. | |||||||||
7. Lucrul in echipa |
Identifica sarcinile si resursele necesare pentru atingerea obiectivelor. Isi asuma rolurile care ii revin in echipa Colaboreaza cu membrii echipei pentru indeplinirea sarcinilor | |||||||||
8.Interpretarea documentatiei tehnice |
Interpreteaza informatii inscrise in desenele de ansamblu Interpreteaza desene speciale Aplica informatiile din documentatia tehnica in activitatea practica |
Unitatea de competenta |
Competenta |
M1 |
M2 |
M3 |
M4 |
M5 |
M6 |
M7 |
M8 |
M9 |
9. Utilizarea dispozitivelor si instalatiilor de ridicat si transportat |
Identifica caracteristicile functionale ale dispozitivelor si instalatiilor de ridicat si transportat Utilizeaza dispozitive si instalatii de ridicat Utilizeaza dispozitive si instalatii de transportat | |||||||||
10 Protectia anticoroziva a suprafetelor |
Indica tipurile de coroziune Precizeaza metodele de protectie anticoroziva Efectueaza operatii de limitare a coroziunii | |||||||||
11. Executarea constructiilor metalice |
Descrie constructiile metalice Prezinta diferite tipuri de grinzi Descrie stalpii, turnurile si pilonii .Descrie tehnologia de fabricatie si asamblare a constructiilor metalice | |||||||||
12. Utilizarea masinilor si dispozitivelor specifice executarii constructiilor metalice si utilajului tehnologic |
. Stabileste necesarul de masini si dispozitive specifice executarii constructiilor metalice si utilajului tehnologic Descrie masinile utilizate la realizarea constructiilor metalice si utilajului tehnologic Descrie dispozitivele utilizate la realizarea constructiilor metalice si utilajului tehnologic | |||||||||
13. Revizia si intretinerea constructiilor metalice |
Precizeaza atributiile echipei de intretinere Descrie obiectivele urmarite in timpul reviziilor Descrie metodele de executare a reparatiilor curente |
Unitatea de competenta |
Competenta |
M1 |
M2 |
M3 |
M4 |
M5 |
M6 |
M7 |
M8 |
M9 |
14. Materiale utilizate in constructia utilajului tehnologic |
Descrie materialele pentru asigurarea rezistentei mecanice a utilajului Descrie materialele pentru protectie anticoroziva Descrie materialele de etansare Descrie materialele pentru izolare termica | |||||||||
15. Constructia utilajului tehnologic din industria chimica |
Descrie utilajul tehnologic si instalatiile de proces Analizeaza constructia recipientelor sub presiune Descrie utilajele pentru transfer termic Analizeaza constructia aparatelor de tip coloana Descrie utilajele folosite la separarea sistemelor eterogene | |||||||||
16. Constructia utilajului tehnologic pentru materiale de constructii |
Descrie agregatele cu tambur rotativ Descrie masinile si utilajele folosite la maruntirea si separarea materialelor solide Descrie utilajele folosite la transportul materialelor solide |
MODULUL I
INTERPRETAREA DOCUMENTATIEI TEHNICE
Parcurgerea modulului Interpretarea documentatiei tehnice de catre elevii din clasa a XI-a - anul de completare a Scolii de arte si meserii va asigura dobandirea de catre acestia a unor competente de citire si interpretare a desenelor de ansamblu, a desenelor speciale si a unor documente tehnologice si folosirea acestora in scopul definitivarii calificarii profesionale, a dezvoltarii capacitatilor de comunicare si executie, folosind un limbaj grafic specializat, specific calificarilor din domeniul Mecanica.
Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul
(din care au fost selectate competentele individuale agregate in modul):
Interpretarea documentatiei tehnice
Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor:
Unitati de competenta |
Competente |
Continuturi tematice |
Interpreteaza informatii inscrise in desenele de ansamblu |
Recunoaste reprezentari specifice ale unor repere si produse din domeniul calificarii : organe de masini organe de asamblare piese si semifabricate asamblate organe pentru conducerea si circulatia fluidelor flanse armaturi Interpreteaza informatiile inscrise in desenele de ansamblu citirea cotelor de gabarit si functionale interpretarea datelor privitoare la precizia de prelucrare citirea si interpretarea datelor inscrise in tabelul de componenta si in indicator |
|
2.Interpreteaza desene speciale |
Citirea si interpretarea desenelor de constructii metalice reprezentarea si simbolizarea profilelor laminate reprezentarea si simbolizarea asamblarilor de tip constructii metalice Citirea si interpretarea schemelor functionale reprezentarea schemelor cinematice reprezentarea schemelor electrice si de automatizare reprezentarea instalatiilor pentru transportul fluidelor |
|
|
Aplica informatiile din documentatia tehnica in activitatea practica |
Citirea, interpretarea si corelarea informatiilor din desenele de ansamblu cu documentatia tehnologica fise tehnologice fise de asamblare planuri de operatii Citirea si interpretarea cotelor functionale si a prescriptiilor privitoare la precizia prelucrarii cote tolerate ajustaje abateri de forma abateri de la pozitia reciproca a suprafetelor materialului reperelor Citirea si interpretarea parametrilor de calitate: dimensiuni, forma, pozitie, aspect, parametrii functionali precizati in documentatie |
Conditii de aplicare didactica si de evaluare
Modulul Interpretarea documentatiei tehnice are, in cadrul curriculum-ului clasei a XI-a -SAM - anul de completare, pentru acele calificari de nivel II din domeniul Mecanica la care se studiaza, o pozitie distincta, se parcurge cu un numar de ore constant pe intreaga durata a anului scolar (cu exceptia saptamanilor de instruire practica comasata), nefiind conditionat sau dependent de celelalte module din curriculum.
Parcurgerea continuturilor modulului "Interpretarea documentatiei tehnice" si adecvarea strategiilor didactice utilizate in acest scop are drept scop formarea competentelor cheie, tehnice generale si tehnice specifice aferente nivelului II de calificare si asigura absolventilor Scolii de arte si meserii, abilitatile necesare practicarii in bune conditii a meseriei, a dezvoltarii in continuare a capacitatilor prin activitati de formare continua sau urmarea cursurilor liceului in vederea dobandirii calificarii de tehnician.
Abordarea modulara a continuturilor si aplicarea unor strategii de predare - invatare corespunzatoare va oferi avantaje si va asigura dobandirea de catre elevi a cunostintelor si abilitatilor vizate.
Procesul de predare - invatare trebuie organizat si desfasurat in cabinete tehnice dotate corespunzator. Strategiile didactice vor fi alese cu grija si pricepere , fiind preferate cele de tip activ, participativ, formativ. In acest sens cadrul didactic trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte si modalitati de lucru:
q Diferentierea sarcinilor si timpului alocat, prin:
T gradarea sarcinilor de la usor la dificil, utilizand in acest sens fise de lucru;
T fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii sa le abordeze in ritmuri si la niveluri diferite;
T fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiti, in functie de abilitati;
q Diferentierea cunostintelor elevilor, prin:
T abordarea tuturor tipurilor de invatare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct);
T formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;
T utilizarea verificarii de catre un coleg, verificarii prin indrumator, grupurilor de studiu;
T utilizarea autoevaluarii
T stimularea elevilor in a-si impune singuri termene si obiective.
q Adaptarea informatiilor si continuturilor la posibilitatile de invatare si nivelul de pregatire al elevilor:
T selectarea cu grija a informatiilor ;
T oferirea informatiilor in mod gradat si in functie de stilurile de invatare ale elevilor.
Plecand de la principiul integrarii, care asigura accesul in scoala a tuturor copiilor, acceptand faptul ca fiecare copil este diferit, se va avea in vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competentelor pentru acei elevi care prezinta deficiente integrabile, adaptandu-le la specificul conditiilor de invatare si comportament (utilizarea de programe individualizate, pregatirea de fise individuale pentru elevii care au ritm lent de invatare, utilizarea instrumentelor ajutatoare de invatare, aducerea de laude chiar si pentru cele mai mici progrese si stabilirea impreuna a pasilor urmatori).
Evaluarea continua a elevilor va fi realizata de catre cadrele didactice pe baza unor probe care se refera explicit la criteriile de performanta si la conditiile de aplicabilitate din SPP-uri. Tehnicile de evaluare pot fi frontale, individuale sau de grup, iar ca metode de evaluare recomandam:
Observarea sistematica a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea conceptelor, capacitatilor, atitudinilor lor fata de o sarcina data.
Investigatia.
Autoevaluarea, prin care elevul compara nivelul la care a ajuns cu obiectivele si standardele educationale si isi poate impune / modifica ritmul si programul propriu de invatare.
Metoda exercitiilor practice.
Lucrul cu modele.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
Fise de observatie si fise de lucru
Chestionare, teste
Fise de autoevaluare
Experimente frontale, demonstrative, realizate de profesor sau de catre elevi, in grup sau individual
Miniproiecte - prin care se evalueaza metodele de lucru, utilizarea corespunzatoare a bibliografiei, a materialelor si a instrumentelor, acuratetea reprezentarilor tehnice, modul de organizare a ideilor si a materialelor intr-un proiect.
Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de inregistrare a performantelor scolare ale elevilor.
Sugestii metodologice
Continuturile modulului sunt proiectate pentru 58 de ore/an, astfel:
-teorie =29 ore
-laborator tehnologic= 29 ore
Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de:
cerintele specifice ale calificarii
dificultatea temelor
nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit
complexitatea si varietatea materialului didactic utilizat
ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a deprinderilor proprii grupului instruit.
Intre competente si continuturi este o relatie biunivoca, competentele determina continuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigura dobandirea de catre elevi a competentelor dorite.
Pentru dobandirea de catre elevi a competentelor prevazute in SPP-uri, activitatile de invatare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev, cu pondere sporita pe activitatile de invatare si nu pe cele de predare, pe activitatile practice si mai putin pe cele teoretice. Profesorii vor pune accent atat pe cunoastere si intelegere, dar si pe analiza si sinteza, pe aplicare si evaluare.
Pentru atingerea obiectivelor programei si dezvoltarea la elevi a competentelor vizate de parcurgerea modulului, recomandam ca in procesul de invatare - predare sa se utilizeze cu precadere metode bazate pe actiune, cum ar fi:
efectuarea unui numar mare de aplicatii si lucrari practice
citirea si interpretarea desenelor de ansamblu
recunoasterea simbolurilor utilizate la reprezentarea schemelor functionale
citirea si interpretarea desenelor speciale, a reprezentarilor schematice
recunoasterea unor repere care compun desene de ansamblu si realizarea
desenelor de executie ale acestora
realizarea unor miniproiecte din domeniul calificarii.
Combinarea metodelor de mai sus cu metode explorative (observarea directa, observarea independenta), metode expozitive (explicatia, descrierea, exemplificarea) poate conduce la dobandirea de catre elevi a competentelor specifice calificarii. Elaborarea si prezentarea unor referate interdisciplinare a caror documentare se obtine prin navigarea pe Internet, implicarea elevilor in diverse exercitii de documentare si proiectare sunt alte exemple de activitati de invatare - predare care pot fi utilizate.
Recomandam in continuare continuturile detaliate ce urmeaza a fi parcurse, cu precizarea ca, numarul de ore alocat fiecarei teme si ordinea parcurgerii temelor raman la latitudinea profesorului, in functie de cerintele specifice diferitelor calificari, a continutului activitatilor practice si, nu in ultimul rand, a cerintelor angajatorilor.
1. Inscrierea pe desenele tehnice a datelor referitoare la precizia prelucrarii:
elementele preciziei dimensionale
- dimensiuni nominale si efective, abateri, tolerante, ajustaje;
terminologie, simboluri, exemple de utilizare
- simbolizarea campurilor de toleranta
clasificarea, simbolizarea si notarea pe desene a ajustajelor
elementele preciziei de forma
abateri de forma
simboluri specifice
exemple de inscriere pe desene
elementele preciziei pozitiei reciproce a suprafetelor
abateri de pozitie
simboluri specifice
exemple de inscriere pe desene
2. Desenul de ansamblu
Reguli de intocmire a desenelor de ansamblu
stabilirea numarului de proiectii si a pozitiei de reprezentare
realizarea sectiunilor, reguli privind hasurarea
cotarea desenelor de ansamblu
pozitionarea reperelor componente
completarea tabelului de componenta
Intocmirea desenului de ansamblu dupa model ( releveu )
identificarea ansamblului model si a subansamblurilor
stabilirea pozitiei de reprezentare si a numarului de proiectii ( vederi si sectiuni )
reprezentarea ansamblului
inscrierea unor cote functionale si de gabarit
notarea reperelor componente
completarea indicatorului si a tabelului de componenta
Intocmirea desenelor de executie pentru diferite repere din componenta
desenelor de ansamblu si de montaj
extragerea reperelor din desenele de ansamblu
realizarea desenelor de executie (vederi, sectiuni, cote, rugozitate, abateri)
completarea datelor indicatorului
Citirea si interpretarea desenelor de ansamblu si de montaj
identificarea elementelor definitorii din indicatorul desenului
identificarea reperelor din tabelul de componenta
stabilirea legaturilor functionale intre subansambluri si repere si stabilirea modului de functionare a ansamblului
identificarea prescriptiilor privitoare la operatiile de asamblare si montaj
stabilirea succesiunii operatiilor de montaj
interpretarea vederilor si sectiunilor
citirea si interpretarea cotelor si prescriptiilor privind precizia prelucrarii
identificarea prescriptiilor referitoare la operatiile finale de proba, reglare, rodaj etc.
3. Desene speciale
Desene de constructii metalice
reprezentarea si simbolizarea profilelor laminate
executarea desenelor de constructii metalice specifice calificarii
realizarea desenelor de fundatii pentru masini
Reprezentarea, citirea si interpretarea schemelor functionale
reprezentarea schemelor cinematice
semne conventionale folosite la reprezentarea schemelor cinematice
reprezentarea unor scheme cinematice specifice calificarii
citirea si interpretarea schemelor cinematice
reprezentarea desenelor de instalatii industriale
simboluri folosite la reprezentarea schemelor electrice si de automatizare
reprezentarea unor scheme specifice calificarii
citirea si interpretarea unor scheme electrice si de automatizare specifice calificarii
Reprezentarea instalatiilor pentru transportul fluidelor
reprezentarea tevilor, a tuburilor si a elementelor de legatura
reprezentarea obisnuita si schematica a traseelor de conducte
Desene de operatii
desene de semifabricat
planuri de operatii
fise tehnologice
fise de asamblare
Aplicatii de citire si interpretare a unor prescriptii referitoare la precizia de prelucrare.
Exercitii practice de intocmire a unor desene de ansamblu din specificul calificarii.
Exercitii practice de citire si interpretare a reprezentarilor unor ansambluri din domeniul calificarii.
Exercitii practice de extragere si reprezentare a unor repere din desenele de ansamblu si de montaj.
Exercitii de intocmire, citire si interpretare a unor desene speciale ( de constructii metalice, fundatii ) si a unor scheme functionale.
Citirea si interpretarea unor documente tehnologice specifice calificarii ( desene de operatii, fise tehnologice, fise de montaj ).
Intocmirea unui miniproiect.
MODULUL II
DISPOZITIVE SI INSTALATII DE RIDICAT SI TRANSPORTAT
Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul (din care au fost selectate competentele individuale agregate in modul)
Utilizarea dispozitivelor si instalatiilor de ridicat si transportat
Tabel de corelare a competentelor si continuturilor
Unitati de competenta |
Competente |
Continuturi tematice |
Utilizarea dispozitivelor si instalatiilor de ridicat si transportat |
Identifica caracteristicile functionale ale dispozitivelor si instalatiilor de ridicat si transportat |
Dispozitive si instalatii de ridicat si transportat: parametri functionali (sarcina utila, cursa, traseul sarcinii, suspendarea si prinderea sarcinilor, sistemul de actionare, asigurarea sarcinii); tipuri constructive (vinciuri/cricuri, scripeti, palane, trolii, macarale poduri rulante, elevatoare), parti componente, principiul de functionare, domeniul de utilizare. |
Utilizeaza dispozitive si instalatii de ridicat |
Utilizarea dispozitivelor si instalatiilor de ridicat specifice calificarii (vinciuri/cricuri, scripeti, palane, electropalane, trolii, macarale, poduri rulante, elevatoare). |
|
Utilizeaza dispozitive si instalatii de transportat |
Utilizarea dispozitivelor si instalatiilor de transportat specifice calificarii (stivuitoare, conveiere, transportoare cu banda, funiculare). |
Caracterul activ, interactiv si centrat pe elev al metodelor de invatare-predare care vor fi folosite
Modulul "Utilizarea dispozitivelor si instalatiilor de ridicat si transportat" poate fi parcurs independent oferind elevilor cunostinte si abilitati precise pe care beneficiarii le pot verifica in diferite faze ale insusirii.
Abordarea modulara a continuturilor ofera urmatoarele avantaje:
modulul este orientat asupra celui care invata, respectiv asupra disponibilitatilor sale, urmand sa le puna mai bine in valoare;
fiind o structura elastica, modulul poate incorpora in orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice;
modulul permite individualizarea invatarii si articularea educatiei formale si informale;
modulul ofera maximul de deschidere pe de o parte in plan orizontal, iar pe alta parte in plan vertical, fata de alte module parcurse (respectiv in prelungirea acestora pot fi adaugate mereu noi module ceea ce se inscrie perfect in linia imperativului educatiei permanente).
In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei:
Elevii invata cel mai bine atunci cand considera ca invatarea raspunde nevoilor lor.
Elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare.
Elevii au stiluri unice de invatare. Ei invata in moduri diferite, cu viteza diferita si din experiente diferite.
Participantii contribuie cu cunostinte semnificative si importante la procesul de invatare.
Elevii invata cel mai bine atunci cand li se acorda timp pentru a "ordona" informatiile noi si a le asocia cu "cunostintele vechi".
Procesul de predare - invatare trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe elev. In acest sens cadrul didactic trebuie sa aiba in vedere:
Diferentierea sarcinilor si timpului alocat, prin:
gradarea sarcinilor de la usor la dificil, utilizand in acest sens fise de lucru;
fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii sa le abordeze in ritmuri si la niveluri diferite;
fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiti, in functie de abilitati;
prezentarea temelor in mai multe moduri (raport sau discutie sau grafic);
Diferentierea cunostintelor elevilor, prin:
abordarea tuturor tipurilor de invatare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct);
formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;
utilizarea verificarii de catre un coleg, verificarii prin indrumator, grupurilor de studiu;
Diferentierea raspunsului, prin:
utilizarea autoevaluarii si solicitarea elevilor de a-si impune obiective.
Plecand de la principiul incluziunii, care asigura accesul in scoala a tuturor copiilor si asigura orice sustinere necesara, ca fiind un drept, acceptand faptul ca fiecare copil este diferit, se va avea in vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competentelor pentru acei elevi care prezinta deficiente integrabile, adaptandu-le la specificul conditiilor de invatare si comportament (utilizarea de programe individualizate, pregatirea de fise individuale pentru elevii care au ritm lent de invatare, utilizarea instrumentelor ajutatoare de invatare, aducerea de laude chiar si pentru cele mai mici progrese si stabilirea impreuna a pasilor urmatori).
Corelarea instrumentelor de evaluare continua cu indicatorii de performanta si cu probele de evaluare din unitatile de competenta (relevante pentru modul)
Evaluarea formativa, continua si regulata este implicita demersului pedagogic curent in orele de tehnologii, permitand, atat profesorului cat si elevului, sa cunoasca nivelul de achizitionare a competentelor si cunostintelor, sa identifice lacunele si cauzele, sa faca remedieri care se impun in vederea reglarii (ajustarii) procesului de predare / invatare. Pentru a se realiza o evaluare cat mai completa a evaluarii, este necesar sa se aiba in vedere, mai ales in evaluarea formativa continua, evaluarea nu numai a produselor activitatii si invatarii elevilor, ci si a proceselor de invatare, si a competentelor achizitionate, a atitudinilor dezvoltate, precum si a progresului elevilor. Este evident ca modalitatile (metode, instrumente) traditionale de evaluare nu pot acoperi toata aceasta paleta de rezultate scolare care trebuie evaluate. In aceste conditii, pentru a putea obtine cat mai multe date relevante privind invatarea, este necesar ca pentru evaluare profesorii sa faca apel la metode si instrumente complementare de evaluare.
Din standardul de pregatire profesionala a fost selectata unitatea de competenta tehnica generala "Utilizarea dispozitivelor si instalatiilor de ridicat si transportat", a carei competente urmeaza a fi dobandite prin parcurgerea modulului Dispozitive de ridicat si transportat
Continuturile modulului sunt proiectate pentru :
Total ore/ an : 58 ore
din care : teorie: 29 ore
instruire practica: 29 ore
Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.
Se recomanda parcurgerea continutului in urmatoarea ordine cronologica:
1. Notiuni introductive
A. Definirea si rolul masinilor de ridicat si transportat in economie.
B. Dezvoltarea mijloacelor de ridicat si transportat
2. Organe flexibile
A. Notiuni generale si criterii de clasificare
B. Cabluri de otel
1. Clasificare
2. Caracteristici
C. Lanturi
1. Lanturi cu zale
2. Lanturi cu eclise
D. Franghii si parame
E. Benzi de cauciuc
A. Notiuni generale si criterii de clasificare
B. Organe de ghidare
C. Organe de infasurare
1. Tambure pentru infasurarea cablurilor de otel
2. Tambure pentru infasurarea lanturilor
4. Dispozitive pentru fixarea capetelor cablurilor si lanturilor
A. Notiuni generale
B. Dispozitive pentru fixare si legaturi uzuale la cabluri
C. Legaturi uzuale la capetele lanturilor
5. Organe si dispozitive pentru prinderea si suspendarea sarcinilor
B. Organe si dispozitive de prindere a sarcinilor
C. Electromagneti de sarcini
D. Organe de suspendare
1. Carlige
2. Ochiuri
E. Organe auxiliare pentru montarea carligelor si ochiurilor
6. Scripeti, palane, vinciuri, trolii si cabestane
A. Scripeti
B. Palane
1. Palanul simplu
2. Palanul dublu
Palanul diferential
C. Cricuri
1. Cricul cu surub
2. Cricul cu cremaliera
3. Cricul hidraulic
D. Vinciuri
1. Vinciuri actionate manual
2. Vinciuri actionate mecanic sau electric
E. Trolii
1. Trolii cu actionare manuala
2. Trolii cu actionare electrica
F. Cabestane
7. Masini si instalatii de ridicat si transportat
A. Notiuni generale si criterii de clasificare
B. Caracteristici constructive si functionale
C. Elemente componente si modul de functionare
Utilizarea dispozitivelor de ridicat specifice calificarii - vinciuri (cricuri), scripeti, palane, electropalane, trolii
9.Utilizarea instalatiilor de ridicat specifice calificarii - macarale, poduri rulante, elevatoare.
Sugestii privind procesul, metodele si activitatile de invatare-predare
Se recomanda promovarea metodelor de invatare centrata pe elev:
teme / proiecte integrate
dezbatere / masa rotunda /video / multimedia
lectii vizita
atelier de lucru / simulare / joc de rol / studiu de caz / expunere orala / demonstratia
Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluare
Evaluarea scoate in evidenta masura in care se formeaza competentele cheie, competentele tehnice generale si specializate din standardul de pregatire profesionala.
Pentru evaluarea achizitiilor elevilor, a competentelor prevazute de prezenta programa scolara, la orele afectate acestui modul se recomanda utilizarea urmatoarelor metode si instrumente:
observarea sistematica (pe baza unei fise de observare)
tema de lucru (in clasa, acasa ) conceputa in vederea evaluarii
proba practica
investigatia
proiectul
portofoliul
autoevaluarea (este una din metode care capata o extindere tot mai mare datorita faptului ca elevii isi exprima liber opinii proprii, isi sustin si motiveaza propunerile).
Metodele de evaluare utilizate beneficiaza de o serie de instrumente care trebuie elaborate in corelare cu criteriile de performanta, conditiile de aplicabilitate ale acestora si cu probele de evaluare introduse in standardul de pregatire profesionala.
Conditiile pe care trebuie sa la indeplineasca instrumentele de evaluare:
fidelitate
coerenta
instrumente motivante
instrumente realiste
eficienta
Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de:
dificultatea acesteia
nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit
dotarea atelierelor scolare si a sectiilor de productie ale agentilor economici parteneri
ritmul de asimilare a cunostintelor
MODULUL III
PROTECTIA ANTICOROZIVA A SUPRAFETELOR
Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul (din care au fost selectate competentele individuale agregate in modul):
Protectia anticoroziva a suprafetelor
Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor:
Unitati de competenta |
Competente |
Continuturi tematice |
Protectia anticoroziva a suprafetelor |
Indica tipurile de coroziune Precizeaza metodele de protectie anticoroziva Efectueaza operatii de limitare a coroziunii |
Factori generatori variatia temperaturii, compozitia chimica a mediului, turbulenta mediului coroziv Forme de manifestare: uniform sau neuniform repartizate pe suprafata Tipuri de coroziune: chimica, electrochimica Tipuri de acoperiri metalice, nemetalice Acoperiri nemetalice: cu lacuri, vopsele, emailuri, rasini Procedee de metalizare: depunere electrochimica, placare, difuziune, imersie la cald Vopsire: utilizand mijloacele din dotarea atelierului Factori de risc mediul extern, mediul intern, starea suprafetei Alegerea metodei: in functie de natura materialului si conditiilor de functionare Vopsire conform documentatiei tehnologice si dotarii atelierului |
Conditii de aplicare didactica si de evaluare
Proiectarea curriculumului scolar pentru nivelul 2, clasa a XI-a, s-a facut dupa un model nou centrat pe competente cheie, competente tehnice generale si competente tehnice specializate
Prin calificarile de la nivelul 2, elevii trebuie sa dobandeasca abilitati si cunostinte specifice calificarii, care sa le permita sa continue pregatirea la nivelul 3, sau sa se integreze pe piata muncii.
Pentru aplicarea curriculumului, procesul de predare - invatare trebuie sa fie directionat pe formarea competentelor cheie, competentelor tehnice generale si competentelor tehnice specializate, cerute de nivelul de formare si de calificarile Lacatus constructii metalice si utilaj tehnologic, Lacatus constructii navale, Tubulator naval, Lacatus constructii structuri aeronave, Constructor montator de structuri metalice, Confectioner tamplarie din aluminiu si mase plastice, Lacatus mecanic prestari servicii, Tinichigiu vopsitor auto si se va realiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode, in care activitatea didactica este centrata pe elev.
Exista numeroase metode si procedee didactice care pot fi folosite, ele alegandu-se in functie de fiecare unitate de continut, in asa fel incat sa contribuie la formarea competentelor specifice.
Metode ca studiul de caz, descoperirea, problematizarea, brainstormingul, jocul de rol, mozaicul etc. au eficienta maxima in procesul de invatare, permit agregarea competentelor cheie cu cele tehnice generale si cele tehnice specializate, stimuleaza gandirea logica, cauzala, analitica, ca si imaginatia si creativitatea elevilor.
Evaluarea scoate in evidenta masura in care se formeaza competentele cheie, competentele tehnice generale si specializate din Standardul de Pregatire Profesionala. Se pot utiliza diferite metode de evaluare care sa confere caracterul formativ al evaluarii, folosind pe langa metodele clasice si metodele alternative ca: observarea sistematica a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, teste de verificare a cunostintelor cu itemi cu alegere multipla, duala, itemi de completare, de tip pereche, itemi tip intrebari structurate, itemi de rezolvare a problemelor. Autoevaluarea este una din metodele care capata o extindere tot mai mare datorita faptului ca elevii isi exprima liber opinii proprii, isi sustin si motiveaza propunerile.
Abilitatile cheie sunt abilitati de atitudine si se dezvolta mai bine prin joc de roluri si metode active de invatare decat prin metoda traditionala.
Metodele de evaluare utilizeaza o serie de instrumente care trebuie elaborate in conformitate cu criteriile de performanta si cu probele de evaluare prevazute de Standardul de Pregatire Profesionala .
Din Standardul de Pregatire Profesionala a fost selectata unitatea de competenta tehnica generala :Protectia anticoroziva a suprafetelor, ale carei competente urmeaza a fi dobandite prin parcurgerea modulului Protectia anticoroziva a suprafetelor .
Continuturile modulului sunt proiectate pentru
58 de ore/an
din care:
-teorie: 29 ore
-instruire practica: 29 ore
Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.
Importanta economica a coroziunii materialelor metalice si a organizarii protectiei anticorozive
Definitia si clasificarea coroziunii materialelor metalice
2. Coroziunea chimica a materialelor metalice si combaterea ei
Peliculele de coroziune
Influenta diferitilor factori asupra vitezei de coroziune in gaze
-influenta caracteristicilor metalului
-influenta caracteristicilor mediului gazos
-influenta temperaturii mediului corosiv asupra vitezei coroziunii chimice
Coroziunea si protectia materialelor metalice in gaze industriale la temperatura inalta
-actiunea gazelor industriale asupra metalelor
-protectia metalelor impotriva coroziunii in gaze
Coroziune si protectia metalelor in medii lichide neapoase
-rezistenta la coroziune a metalelor uzuale in lichide neapoase
-coroziunea in combustibili lichizi si in uleiuri de ungere
-inhibitori de coroziune in lichide neapoase
3. Coroziunea electrochimica
Teoria coroziunii electrochimice
Influenta diversilor factori asupra coroziunii electrochimice
-natura metalului
-structura si starea suprafetei metalului
-compozitia solutiei
-temperatura
-presiunea
-viteza de curgere a solutiei
-timpul
Pasivitatea metalelor
4. Coroziunea metalelor in conditii specifice
Coroziunea atmosferica
-coroziunea atmosferica umeda, generata de vaporii de apa din atmosfera
-coroziunea atmosferica umeda, generata de apa de ploaie
-protectia impotrtiva coroziunii atmosferice
Coroziunea in sol
Coroziunea in apa de mare
Coroziunea metalelor sub tensiune mecanica
5. Metode de protectie a materialelor impotriva coroziunii electrochimice
Clasificarea metodelor de protectie
Alegerea rationala a materialului anticorosiv
Aplicarea depunerilor si a peliculelor protectoare
-depuneri metalice (depuneri galvanice, depuneri prin scufundare la cald, straturi aplicate prin pulverizare, placarea)
-pelicule de natura anorganica (oxidarea metalelor, fosfatarea fontei si a otelului, cromatarea)
-pelicule de natura organica
-emailuri
Prelucrarea mediului corosiv
-indepartarea agentului oxidant
-utilizarea inhibatorilor de coroziune
Alegerea metodei de protectie anticorosiva
Plecand de la principiul integrarii, care asigura accesul in scoala a tuturor copiilor, acceptand faptul ca fiecare copil este diferit, se va avea in vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competentelor pentru acei elevi care prezinta deficiente integrabile, adaptandu-le la specificul conditiilor de invatare si comportament (utilizarea de programe individualizate, pregatirea de fise individuale pentru elevii care au ritm lent de invatare, utilizarea instrumentelor ajutatoare de invatare, aducerea de laude chiar si pentru cele mai mic progres si stabilirea impreuna a pasilor urmatori).
Evaluarea continua a elevilor va fi realizata de catre cadrele didactice pe baza unor probe care se refera explicit la criteriile de performanta si la conditiile de aplicabilitate din SPP - uri, iar ca metode de evaluare recomandam :
Observarea sistematica a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea conceptelor, capacitatilor, atitudinilor lor fata de o sarcina data.
Investigatia.
Autoevaluarea, prin care elevul compara nivelul la care a ajuns cu obiectivele si standardele educationale si isi poate impune / modifica programul propriu de invatare.
Metoda exercitiilor practice
Lucrul cu modele
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
Fise de observatie si fise de lucru
Chestionarul
Fise de autoevaluare
Miniproiectul - prin care se evalueaza metodele de lucru, utilizarea corespunzatoare a
bibliografiei, a materialelor si a instrumentelor, acuratetea reprezentarilor tehnice, modul de organizare a ideilor si a materialelor intr-un proiect.
Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de
inregistrare a performantelor scolare ale elevilor.
Intre competente si continuturi este o relatie biunivoca, competentele determina continuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigura dobandirea de catre elevi a competentelor dorite.
Pentru dobandirea de catre elevi a competentelor prevazute in SPP-uri, activitatile de invatare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev, cu pondere sporita pe activitatile de invatare si nu pe cele de predare, pe activitatile practice si mai putin pe cele teoretice.
Pentru atingerea obiectivelor programei si dezvoltarea la elevi a competentelor vizate de parcurgerea modulului, recomandam ca in procesul de invatare - predare sa se utilizeze cu precadere metode bazate pe actiune, cum ar fi:
efectuarea unor lucrari practice si de laborator
realizarea unor miniproiecte din domeniul calificarii
citirea si interpretarea desenelor simple, a unor schite si desene la scara.
Combinarea metodelor de mai sus cu metode explorative (observarea directa, observarea independenta), metode expozitive (explicatia, descrierea, exemplificarea) poate conduce la dobandirea de catre elevi a competentelor specifice calificarii. Elaborarea si prezentarea unor referate interdisciplinare a caror documentare se obtine prin navigarea pe Internet, implicarea elevilor in diverse exercitii de documentare, sunt alte exemple de activitati de invatare - predare care pot fi utilizate.
CONSTRUCTIA UTILAJULUI TEHNOLOGIC DIN INDUSTRIA CHIMICA
Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul (din care au fost selectate competentele individuale agregate in modul):
Constructia utilajului tehnologic din industria chimica
Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor:
Unitati de competenta |
Competente individuale |
Continuturi tematice |
Constructia utilajului tehnologic din industria chimica |
Descrie utilajul tehnologic si instalatiile de proces |
Instalatia de proces ansamblu de constructii si utilaje destinat obtinerii unui produs Forme geometrice: cilindrice, sferice, tronconice, elipsoidale, toroidale Clasificare: invelisuri si corpuri cu perete gros Solicitari: forte determinate de: parametrii de regim, greutatea proprie, sarcini climatice, cedari ale sistemului de rezemare, ale fundatiei sau ale terenului, incarcari accidentale |
|
||
Comunicare si numeratie |
Citeste si utilizeaza documente scrise in limbaj de specialitate. |
Selectarea documentelor din surse specializate Utilizarea informatiilor in activitati profesionale |
Constructia utilajului tehnologic din industria chimica |
Analizeaza constructia recipientelor sub presiuni |
Recipient sub presiune: cilindric, executat din laminate de otel carbon Parti componente corp, fund si capac, racorduri, manta de incalzire, reazeme, gura de vizitare, dispozitive de amestecare, cutii de etansare Desfasurate: virole cilindrice drepte Fabricare parti componente: corp cilindric, funduri si capace, flanse Operatii: indreptare, curatare, trasare, debitare, polizare Probe de verificare: incercari hidraulice si pneumatice |
Comunicare si numeratie |
Prelucreaza si interpreteaza grafic rezultatele obtinute pe o sarcina data |
Reprezentarea grafica corecta a rezultatelor prin diferite mijloace Utilizarea mijloacelor grafice pentru interpretarea rezultatelor |
Constructia utilajului tehnologic din industria chimica |
Descrie utilajele pentru transfer termic |
Utilaje pentru transfer termic: schimbatoare de caldura, evaporatoare, condensatoare Criterii: directia de deplasare a agentilor termici, materialul de executie Executie si asamblare placi tubulare, fascicul tubular Operatii: trasare, debitare, introducere tevi |
Analizeaza constructia aparatelor de tip coloana |
Criteriu de clasificare: amenajari interioare Coloane: cu umplutura, cu talere Parti componente: corpuri de umplere, suporturi pentru umplutura, dispozitive pentru redistribuirea lichidului, dispozitive de stropire, racorduri Talere: cu clopote, in forma de S, cu supape, sita Fabricare parti componente: corp, talere cu supape, talere in forma de S, talere sita, racorduri |
|
Descrie utilajele folosite la separarea sistemelor eterogene |
Sisteme eterogene: lichide, gazoase Utilaje pentru decantarea suspensiilor decantor simplu cu functionare intermitenta, decantor vertical Utilaje pentru desprafuirea gazelor: separatoare de praf bazate pe inertie si prin centrifugare, separatorul cu spuma cu un singur raft si separatorul Venturi cu injector axial |
Modulul "Constructia utilajului tehnologic pentru industria chimica" poate fi parcurs independent oferind elevilor cunostinte si abilitati precise pe care beneficiarii le pot verifica in diferite faze ale insusirii.
Abordarea modulara a continuturilor ofera urmatoarele avantaje:
In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei:
Procesul de predare -invatare trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe elev. In acest sens cadrul didactic trebuie sa aiba in vedere:
Diferentierea sarcinilor si a timpului alocat, prin
Diferentierea cunostintelor elevilor, prin:
Diferentierea raspunsurilor, prin:
Elaborarea si prezentarea unor referate interdisciplinare a caror documentare se obtine prin navigarea pe Internet, implicarea elevilor in diverse exercitii de documentare si proiectare sunt alte exemple de activitati de invatare - predare care pot fi utilizate.
Plecand de la principiul incluziunii, care asigura accesul in scoala a tuturor copiilor si asigura orice sustinere necesara, ca fiind un drept, acceptand faptul ca fiecare copil este diferit, se va avea in vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competentelor pentru acei elevi care prezinta deficiente integrabile, adaptandu-le la specificul conditiilor de invatare si comportament (utilizarea de programe individualizate, pregatirea de fise pentru elevii care au ritm lent de invatare, utilizarea instrumentelor ajutatoare de invatare, aducerea de laude chiar si pentru cele mai progrese si stabilirea impreuna a pasilor urmatori).
Corelarea instrumentelor de evaluare continua cu indicatorii de performanta si cu probele de evaluare din unitatile de competenta (relevante pentru modul)
Evaluarea formativa, continua si regulata este implicita demersului pedagogic curent in orele de tehnologii, permitand, atat profesorului cat si elevului, sa cunoasca nivelul de achizitionare a competentelor si cunostintelor, sa identifice lacunele si cauzele, sa faca remedieri care se impun in vederea reglarii (ajustarii) procesului de predare / invatare. Pentru a se realiza o evaluare cat mai completa a evaluarii, este necesar sa se aiba in vedere, mai ales in evaluarea formativa continua, evaluarea nu numai a produselor activitatii si invatarii elevilor, ci si a proceselor de invatare, si a competentelor achizitionate, a atitudinilor dezvoltate, precum si a progresului elevilor. Este evident ca modalitatile (metode, instrumente) traditionale de evaluare nu pot acoperi toata aceasta paleta de rezultate scolare care trebuie evaluate. In aceste conditii, pentru a putea obtine cat mai multe date relevante privind invatarea, este necesar ca pentru evaluare, profesorii sa faca apel la metode si instrumente complementare de evaluare.
Continuturile modulului sunt proiectate pentru 145 de ore si vor fi parcurse in 29 saptamani astfel:
teorie = 58 ore
instruire practica = 87 ore
Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si ritmul de asimilare a cunostintelor si formare a deprinderilor proprii grupului instruit.
Se recomanda ca orele de instruire teoretica sa se desfasoare in cabinete specializate, iar cele de instruire practica in atelierul scoala sau la agentul economic.
Continutul se recomanda a fi parcurs in urmatoarea ordine cronologica:
1. Utilajul tehnologic si instalatiile chimice
-rolul utilajului tehnologic;
-forme geometrice utilizate pentru constructia utilajului tehnologic;
-invelisuri si corpuri cu perete gros;
-solicitarea utilajului tehnologic;
-stabilirea grosimii peretelui;
2. Desfasurate si intersectii
-consideratii teoretice privind calculul si constructia desfasuratelor;
-proiectia si desfasurarea suprafetelor cilindrice;
-proiectia si desfasurarea suprafetelor conice;
Recipiente sub presiune
-recipiente cu perete subtire;
-recipiente cu perete gros;
-natura substantelor prelucrate in recipiente;
-constructia recipientelor cu perete subtire (corpul cilindric, funduri si capace, flanse, racorduri, guri de vizitare, suporturi, bosaje, mantale si serpentine de racire, armaturi)
-controlul recipientelor sub presiune
4. Aparate pentru transfer termic
-schimbatoare de caldura (destinatie, tipuri constructive, descriere);
-subansamblurile aparatelor tubulare (capace de distributie, camere de distributie, fascicule tubulare);
-piesele componente ale aparatelor de transfer (placi tubulare, elemente de distantare);
-evaporatoare (rol functional, tipuri constructive, descriere, parti componente).
5. Recipiente cu dispozitiv de amestecare
-generalitati;
-subansamburile reactoarelor (agitatoare si amestecatoare, grupul de actionare, lagare de capat, cutii de etansare);
-tehnologia de asamblare a reactoarelor.
6. Aparate de tip coloana
-rolul aparatelor de tip coloana;
-coloane cu umplutura (tipuri de corpuri de umplere, incarcarea si descarcarea umpluturii, suporturi pentru umplutura, dispozitive pentru redistribuirea lichidului, dispozitive de stropire, racorduri pentru intrarea, redistribuirea si iesirea vaporilor / gazelor si pentru iesirea lichidului);
-constructia coloanelor cu umplutura;
-coloane cu talere (circulatia lichidului si a vaporilor sau gazelor in coloana, talere cu clopote, talere cu elemente in forma de S, talere cu supape, talere sita, fixarea talerelor in coloana, precizia executiei si montarii talerelor);
-corpul coloanei;
-rezemarea coloanei;
-amenajari exterioare.
7. Utilaje pentru decantare, filtrare si centrifugare
-sisteme lichide eterogene;
-sedimentarea, decantarea, filtrarea, centrifugarea;
-utilaje pentru sedimentarea si decantarea suspensiilor
-utilaje pentru filtrarea suspensiilor (materiale filtrante, tipuri constructive de filtre);
-centrifuge (clasificare, centrifuge filtrante, centrifuge de sedimentare, supracentrifuge).
8. Utilaje pentru separarea sistemelor gazoase eterogene
-sisteme gazoase eterogene;
-desprafuirea uscata a gazelor (camere de sedimentare, camere de sedimentare cu polite, separatoare de praf bazate pe inertie, separatoare de praf prin centrifugare;
-purificarea umeda a gazelor (separatorul cu spuma, separatorul de praf Venturi);
-filtrarea gazelor (filtre cu tesaturi, filtre cu strat varsat);
Sugestii privind procesul, metodele si activitatile de invatare-predare
Se recomanda promovarea metodelor de invatare centrata pe elev:
teme / proiecte integrate
dezbatere / masa rotunda /video / multimedia
lectii vizita
atelier de lucru / simulare / joc de rol / studiu de caz / expunere orala / demonstratia
Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluare
Evaluarea scoate in evidenta masura in care se formeaza competentele cheie, competentele tehnice generale si specializate din standardul de pregatire profesionala
Pentru evaluarea achizitiilor (in termeni cognitivi, afectivi si performativi) elevilor, a competentelor prevazute de programele scolare, la orele de tehnologii se recomanda utilizarea urmatoarelor metode si instrumente:
observarea sistematica (pe baza unei fise de observare)
tema de lucru (in clasa, acasa ) conceputa in vederea evaluarii
proba practica
investigatia
proiectul
portofoliul
autoevaluarea (este una din metode care capata o extindere tot mai mare datorita faptului ca elevii isi exprima liber opinii proprii, isi sustin si motiveaza propunerile).
Metodele de evaluare utilizate beneficiaza de o serie de instrumente care trebuie elaborate in corelare cu criteriile de performanta, conditiile de aplicabilitate ale acestora si cu probele de evaluare introduse in standardul de pregatire profesionala.
Conditiile pe care trebuie sa la indeplineasca instrumentele de evaluare:
fidelitate
coerenta
instrumente motivante
instrumente realiste
eficienta
MODULUL V
CONSTRUCTIA UTILAJULUI TEHNOLOGIC PENTRU MATERIALE DE CONSTRUCTII
Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul (din care au fost selectate competentele individuale agregate in modul):
Constructia utilajului tehnologic pentru materiale de constructii
Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor:
Unitati de competenta |
Competente individuale |
Continuturi tematice |
Constructia utilajului tehnologic pentru materiale de constructii |
Descrie agregatele cu tambur rotativ |
Rol uscator, racitor, cristalizator Subansambluri: tambure rotative, grupuri de sprijin, grupuri de actionare, camene de capat |
Descrie masinile si utilajele folosite la maruntirea si separarea materialelor solide |
Criteriu de clasificare gradul de maruntire Concasoare: cu falci, conice, cu cilindri Mori: vibratoare cu bile, colerganguri Metode de clasare: volumetrica, gravitationala |
|
Descrie utilajele folosite la transportul materialelor solide |
Criterii de clasificare: organ flexibil de tractiune, directia deplasarii, modul de actionare Transportoare cu organ flexibil de tractiune: cu banda, elevator Transportoare fara organ flexibil de tractiune: elicoidal, oscilant |
Conditii de aplicare didactica si de evaluare:
In procesul de predare/invatare se vor utiliza metodele moderne la care accentul s-a deplasat pe invatarea activa, centrata pe elev. Metodele traditionale, preponderent expozitive vor fi adaptate si combinate cu cele de investigare directa si explorare indirecta . Astfel, pentru orele de laborator si instruire practica, recomandam impartirea in grupe de trei - patru elevi, ceea ce permite o repartizare mai buna a responsabilitatilor si a sarcinilor de lucru, precum si o diversificare a scenariilor didactice. Exista numeroase metode si procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese pentru fiecare unitate de continut acelea care conduc la formarea competentei specifice continutului si la atingerea indicatorilor de performanta.
Metode ca studiul de caz, descoperirea, problematizarea, brainstorming, jocul de rol, experimentul, lucrarea practica etc. au eficienta maxima in procesul de invatare, permit agregarea competentelor cheie cu cele tehnice generale si cele tehnice specializate, stimuleaza gandirea logica, cauzala, analitica precum si imaginatia si creativitatea elevilor.
Dupa parcurgerea acestui modul, orice elev, indiferent de gradul de adaptabilitate pe care il poate avea, trebuie sa atinga indicatorii de performanta impusi de competentele dobandite:
Evaluarea scoate in evidenta masura in care se formeaza competentele cheie, competentele tehnice generale din standardul de pregatire profesionala.
Se pot utiliza diferite metode de evaluare care sa confere caracterul formativ al evaluarii, folosind pe langa metodele clasice si metodele alternative ca:
Autoevaluarea este una din metode care capata o extindere tot mai mare datorita faptului ca elevii isi exprima liber opinii proprii, isi sustin si motiveaza propunerile.
Metodele de evaluare utilizate, beneficiaza de o serie de instrumente care trebuie elaborate in corelare cu criteriile de performanta si cu probele de evaluare introduse in standardul de pregatire profesionala.
Competentele obtinute in cadrul orelor de pregatire teoretica vor fi evaluate prin teste, fise de observatie, dezbateri, proiecte integrate.
Competentele dobandite la orele de instruire practica se vor evalua prin:
Continuturile modulului sunt proiectate pentru 58 de ore si vor fi parcurse in 29 saptamani astfel:
29 ore - teorie
29 ore - instruire practica
Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si ritmul de asimilare a cunostintelor si formare a deprinderilor proprii grupului instruit.
Se recomanda ca orele de instruire teoretica sa se desfasoare in cabinete specializate, iar cele de instruire practica in atelierul scoala sau la agentul economic.
Continutul se recomanda a fi parcurs in urmatoarea ordine cronologica:
2. Utilaje pentru transportul si dozarea materialelor solide
-instalatii mecanice pentru transportul continuu al materialelor solide
-transportorul cu banda (generalitati, aspecte constructive);
-transportorul elicoidal cu melc (generalitati, aspecte constructive);
-transportorul oscilant (generalitati, aspecte constructive);
-elevatorul (generalitati, aspecte constructive
-dozatoare (dozator cu banda, dozator cu lanturi, dozator cu disc, dozator oscilant cu carucior, dozator compartimentat).
3. Masini si utilaje pentru maruntire si separare
-generalitati;
-concasorul cu falci (generalitati, aspecte constructive);
-concasoare conice (generalitati, aspecte constructive);
-concasoare cu cilindri (generalitati, aspecte constructive);
-mori cu tambur rotativ (mori cu bile cu functionare periodica, mori vibratoare);
-mori cu corpuri rostogolitoare (colerganguri, mori pendulare);
-separarea materialului maruntit (clasarea volumetrica, ciururi cu site si rame vibratoare, clasarea gravitationala).
Sugestii cu privire la procesul si metodele de predare/invatare
Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza si de a adapta procesul didactic la particularitatile elevilor.
Profesorul are libertatea de a alege metodele si tehnicile didactice si de a propune activitati de invatare in masura sa asigure formarea competentelor specifice prevazute de programa, avand permanent in vedere faptul ca o invatare activa reusita necesita:
In vederea invatarii centrate pe elev se recomanda:
In functie de locul de desfasurare a orelor (cabinet, laborator, atelier) metodele folosite pot fi:
Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare
Evaluarea formativa, continua si regulata este implicita demersului pedagogic curent in orele de tehnologii, permitand, atat profesorului cat si elevului, sa cunoasca nivelul de achizitionare a competentelor si cunostintelor, sa identifice lacunele si cauzele lor, sa faca remedierile care se impun in vederea reglarii procesului de predare/invatare.
Pentru a se realiza o evaluare cat mai completa a invatarii, este necesar sa se aiba in vedere, mai ales in evaluarea formativa continua, evaluarea nu numai a produselor activitatii si invatarii elevilor, ci si a proceselor de invatare si a competentelor achizitionate, a atitudinilor dezvoltate, precum si a progresului elevilor. In aceste conditii, pentru a putea obtine cat mai multe date relevante privind invatarea, este necesar ca pentru evaluare profesorii sa faca apel la metode si instrumente cat mai diferite.
Pentru evaluarea achizitiilor elevilor (in termeni cognitivi, afectivi si de performanta), a competentelor prevazute de programele scolare, se recomanda utilizarea urmatoarelor metode si instrumente:
MODULUL VI
EXECUTAREA CONSTRUCTIILOR METALICE
Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul (din care au fost selectate competentele individuale agregate in modul):
Executarea constructiilor metalice
Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor:
Unitati de competenta |
Competente individuale |
Continuturi tematice |
Executarea constructiilor metalice |
Descrie constructiile metalice |
Criterii de clasificare a constructiilor metalice: destinatie, modul de asamblare a partilor componente, natura elementului de constructie, modul de alcatuire a elementelor de constructie, durata constructiei Elemente componente: table, platbande, profile, tevi Solutii constructive: prinderi, innadiri |
Prezinta diferite tipuri de grinzi |
Grinzi: cu inima plina, cheson, expandate, cu zabrele Elemente componente: noduri, incrucisari, colturi, ramificatii, articulatii |
|
Descrie stalpii, turnurile si pilonii |
Stalpi: cu piese de rezemare, pentru sustinerea conductelor Tehnologii de executie: tronsoane asamblate in atelier sau pe santier Montarea stalpilor de inaltime mica, foarte inalti |
|
Descrie tehnologia de fabricatie si asamblare a constructiilor metalice |
Etape: fazele de executie a constructiilor metalice Operatii: trasare, indreptare, debitare Asamblari: nituite, sudate, prin suruburi Operatii pregatitoare: curatare, grunduire |
Conditii de aplicare didactica si de evaluare:
Metodele de predare-invatare active, centrate pe elev, sunt preferentiale; elevii trebuiesc pusi in situatia de invatare autonoma, prin rezolvarea unor sarcini simple de lucru (pe baza unor fise operationale), studiu de caz, simulare computerizata, experiment.
Se recomanda desfasurarea orelor in laboratoare specializate si ateliere, axate in principal pe activitati concrete, aplicative.
Probele de evaluare trebuie sa coincida cu cele prevazute in Standardele de pregatire profesionala corespunzatoare calificarii, respectand conditiile de aplicabilitate ale criteriilor de performanta, asa cum au fost descrise, pentru a realiza corespondenta intre evaluarea scolara si evaluarea la angajare.
Probe scrise: de preferinta teste cu itemi obiectivi.
Probe orale: pe baza fiselor operationale cu itemi si a materialelor didactice.
Probe practice: preponderente, exclusiv pe baza materialelor didactice.
Toate evaluarile trebuiesc anuntate in prealabil; nu se recomanda practicarea itemilor subiectivi sau semiobiectivi.
Continuturile modulului sunt proiectate pentru 120 de ore, din care:
30 ore - laborator tehnologic
90 ore - instruire practica
Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si ritmul de asimilare a cunostintelor si formare a deprinderilor proprii grupului instruit.
Se recomanda ca orele de laborator tehnologic sa se desfasoare in cabinete specializate, iar cele de instruire practica in atelierul scoala sau la agentul economic.
Continutul se recomanda a fi parcurs in urmatoarea ordine cronologica:
-caracteristicile constructiilor metalice
-conditiile de utilizare a constructiilor metalice
-clasificarea constructiilor metalice
2. Elemente componente ale constructiilor metalice
-clasificarea incarcarilor care actioneaza asupra constructiilor metalice
-prinderi (prescriptii generale si solutii constructive)
-innadiri (innadirea platbandelor, innadirea cornierelor)
3. Grinzi cu inima plina. Reazeme
-tipuri de grinzi cu inima plina
-grinzi cheson si grinzi expandate
-innadirea grinzilor cu inima plina
-tehnologia de fabricatie a grinzilor cu inima plina
-scopul si clasificarea aparatelor de reazem
-alcatuirea reazemelor (rezemarea directa, dispozitive de reazem)
4. Grinzi cu zabrele
-tipuri de grinzi cu zabrele
-elementele componente ale grinzilor cu zabrele (noduri, inccrucisari, colturi, ramificatii, articulatii
-contravantuiri
-tehnologia de executie a grinzilor cu zabrele
5. Stalpi, turnuri, piloni
-elemente componente
-tehnologia constructiei stalpilor, turnurilor si pilonilor
-tipuri de stalpi
-tolerante la montajul stalpilor
6. Constructii metalice din tabla
-rezervoare metalice
-gazometre umede si uscate
-conducte metalice
-buncare
-imbinarea virolelor
7. Tehnologia de fabricatie si asamblare a constructiilor metalice
-fazele de executie a constructiilor metalice
-executia diferitelor tipuri de asamblari (nituite, sudate, prin suruburi de inalta rezistenta)
-unelte si dispozitive folosite la montarea si demontarea pieselor
-vopsirea si expedierea constructiilor metalice
-NSSM la fabricatia si montajul constructiilor metalice
8.Controlul, incercarea si receptia constructiilor metalice
-receptia materialelor
-controlul constructiilor metalice nituite
-controlul constructiilor metalice sudate
-probe si receptia finala
9. Montarea constructiilor metalice
-organizarea santierului de montare
-montarea stalpilor
-montarea halelor industriale
-montarea rezervoarelor
-montarea cosurilor de fum
-montarea gazometrelor
-NSSM la montajul constructiilor metalice
Evaluarea formativa, continua si regulata este implicita demersului pedagogic curent in orele de tehnologii, permitand, atat profesorului cat si elevului, sa cunoasca nivelul de achizitionare a competentelor si a cunostintelor, sa identifice lacunele si cauzele lor, sa faca remedierile care se impun in vederea reglarii (ajustarii) procesului de predare / invatare . Pentru a se realiza o evaluare cat mai completa a invatarii, este necesar sa se aiba in vedere, mai ales in evaluarea formativa continua, evaluarea nu numai a produselor activitatii si invatarii elevilor, ci si a proceselor de invatare, si a competentelor achizitionate, a atitudinilor dezvoltate, precum si a progresului elevilor .
Este evident faptul ca modalitatile ( metode, instrumente ) traditionale de evaluare nu pot acoperi toata aceasta paleta de rezultate scolare care trebuie evaluate . In aceste conditii se recomanda profesorilor sa faca apel la metode si instrumente complementare de evaluare, cum ar fi
Fise de observare
Fisa de lucru
Portofoliu
Proiect
Proba practica
Autoevaluare
MODULUL VII
MASINI SI DISPOZITIVE SPECIFICE EXECUTARII CONSTRUCTIILOR METALICE SI UTILAJULUI TEHNOLOGIC
Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul (din care au fost selectate competentele individuale agregate in modul):
Utilizarea masinilor si dispozitivelor specifice executarii constructiilor metalice si utilajului tehnologic
Igiena si securitatea muncii
Lucrul in echipa
Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor:
Unitati de competenta |
Competente individuale |
Continuturi tematice |
Igiena si securitatea muncii |
Aplica legislatia si reglementarile privind securitatea si sanatatea la locul de munca, prevenirea si stingerea incendiilor. |
Drepturi instructaj periodic, echipament de protectie Responsabilitati: insusirea, respectarea, aplicarea normelor Mijloace de protectie: echipamente de protectie specifice locului de munca (ecrane de protectie, casca, masca de gaz, sort, manusi) Situatii: absenta mijloacelor de protectie, integritatea mijloacelor de protectie |
Utilizarea masinilor si dispozitivelor specifice executarii constructiilor metalice si utilajului tehnologic |
Stabileste necesarul de masini si dispozitive specifice executarii constructiilor metalice si utilajului tehnologic Descrie masinile utilizate la realizarea constructiilor metalice si utilajului tehnologic |
Clasificarea dispozitivelor si a masinilor Masini: de rabotat marginea tablei, pentru debitare mecanica si termica, de indreptat si indoit table, profile si tevi Masini de curbat: cu trei cilindri, cu patru cilindri |
Lucrul in echipa |
Identifica sarcinile si resursele necesare pentru atingerea obiectivelor. |
Sarcini : profesionale, sociale Resurse :informatii, materiale, umane |
Utilizarea masinilor si dispozitivelor specifice executarii constructiilor metalice si utilajului tehnologic |
Descrie dispozitivele utilizate la realizarea constructiilor metalice si utilajului tehnologic |
Parti componente: elemente de asezare, elemente de strangere, corp, mecanisme de centrare si fixare Dispozitive: pentru curbarea tevilor la presa, pentru indoit tevi |
Lucrul in echipa |
Isi asuma rolurile care ii revin in echipa |
Pozitia individuala Inclus, exclus, subordonat, coordonator, initiator, raportor Atitudini: sprijin, implicare, interes, incurajare, motivare, solidarizare Actiuni: finalizare de sarcini proprii, distribuire de sarcini in echipa, supravegherea finalizarii unor operatiuni, raportarea rezultatelor |
Igiena si securitatea muncii |
Ia masuri pentru reducerea factorilor de risc de la locul de munca |
Factori de risc substante periculoase, virusi, bacterii, curenti de aer, temperatura, umiditate, ventilatie, zgomote, vibratii, radiatii Raportare: orala sau scrisa Inlaturare: remedierea defectiunilor aparute la echipamentele de protectie, respectarea normelor de protectie |
Lucrul in echipa |
Colaboreaza cu membrii echipei pentru indeplinirea sarcinilor |
Competenta pregatire profesionala, pozitia fata de grup, atitudini, grad de motivare, interese Corelare de sarcini: explicatii de sarcini, incadrare in timp, respectarea unui plan comun, asigurarea echilibrului de sarcini in echipa, negocierea sarcinilor Masuri: verificari ale calitatii sarcinilor, corectii si adaptari ale planului comun, recunoasterea meritelor |
Teoriile moderne inteleg procesul de invatare ca pe un produs al experientelor personale si al interactiunilor sociale. Elementul principal in asigurarea unei invatari temeinice si pe termen lung este invatarea activa.
Invatarea activa este o metoda de educatie care presupune participarea directa si creeaza un mediu pentru impartasirea experientelor. Aceasta implica practicarea noilor competente de catre elevi si aplicarea noilor cunostinte si atitudini in timpul activitatilor de invatare.
Metodele de predare-invatare se vor stabili avand in vedere:
Semnificatia abilitatilor care sunt dobandite prin invatare.
Un proces de invatare care sa faca placere elevilor.
Stilurile de invatare diferite ale elevilor.
Promovarea unor metode de invatare centrata pe elev, unde este cazul:
n Practica: atelier/ simulare /joc de roluri
n Discutie: dezbatere/ masa rotunda/ video/ multi media
n Studiu de caz
n "Furtuna de idei" - brainstorming
n Demonstratie.
Probele de evaluare stabilesc dovezile care se cer elevului pentru a-si demonstra competenta in atingerea unui rezultat de invatare. Acestea se refera in mod explicit la criteriile de performanta si la conditiile de aplicabilitate ale acestora.
Elevii trebuie evaluati numai in ceea ce priveste dobandirea competentelor specificate in standardul de pregatire profesionala. Demonstrarea unei alte abilitati in afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii.
Evaluarea vizeaza doar probele de evaluare cuprinse in Standardul de Pregatire Profesionala - nimic mai mult , nimic mai putin.
Profesorul este liber sa aleaga modalitatea si momentul evaluarii rezultatelor unei unitati. Abilitatile, ca cele de studiu sau sociale, se insusesc prin practica repetata pe parcursul unui curs si ar trebui astfel sa fie evaluate la sfarsitul cursului chiar daca au fost predate destul de devreme.
Metodele de evaluare utilizate trebuie sa permita cadrelor didactice sa inregistreze daca fiecare rezultat al invatarii a fost atins.
Ca metode de evaluare , se recomanda:
Lucrari scrise
Joc de roluri
Prezentari
Lucrari practice
Studiu de caz
Proiect
O competenta ar putea fi evaluata pe baza unei singure activitati (de ex.: realizarea unui singur obiect) sau a mai multor activitati (de ex.: lucrari in clasa, sesiuni de intrebari si raspunsuri si o anumita lucrare de realizat).
Timpul de masurare a rezultatelor invatarii se va reduce prin evaluarea simultana a mai multor criterii de performanta si a mai multor competente, utilizand acelasi instrument. Astfel, un instrument de evaluare adecvat poate contribui la masurarea rezultatului invatarii pentru mai multe competente.
Practicile de evaluare trebuie sa tina cont de nevoile diferite ale elevilor, oferind fiecarui elev sansa de a reusi. De exemplu, daca elevul are abilitati de scriere slabe este indicata evaluarea orala sau practica.
Continuturile modulului sunt proiectate pentru 120 de ore din care:
30 ore - laborator tehnologic
90 ore - instruire practica
Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si ritmul de asimilare a cunostintelor si formare a deprinderilor proprii grupului instruit.
Se recomanda ca orele de laborator tehnologic sa se desfasoare in cabinete specializate, iar cele de instruire practica in atelierul scoala sau la agentul economic.
Continutul se recomanda a fi parcurs in urmatoarea ordine cronologica:
-masini de rabotat marginea tablei
-masini folosite la debitarea mecanica (ferastraie circulare, foarfece-ghilotina, foarfece circulare, foarfece disc) si la debitarea termica a semifabricatelor (masini de taiat stationare in coordonate, cu brate articulate, cu pantograf, masini de debitat prin frecare)
-masini de indoit tabla (valturi)
-masina cu role pentru precurbarea tablei
-presa de indoit (abkant)
-masini pentru curbat profile
- Norme de securitatea si sanatatea muncii pentru masini de debitat, indreptat, indoit si rabotat marginea tablei.
2. Dispozitive de asamblare si control
-clasificarea dispozitivelor
-partile componente ale dispozitivelor
-dispozitive pentru curbarea tevilor
3. Procedee de prelucrare prin deformare plastica
-ambutisarea in matrite de cauciuc
-ambutisarea hidraulica
-ambutisarea prin explozie
- Norme de securitatea si sanatatea muncii la prelucrarea prin deformare plastica a materialelor
Sugestii privind procesul, metodele si activitatile de invatare-predare
Se recomanda promovarea metodelor de invatare centrata pe elev:
teme / proiecte integrate
dezbatere / masa rotunda /video / multimedia
lectii vizita
atelier de lucru / simulare / studiu de caz / expunere orala / demonstratia
Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluare
Evaluarea scoate in evidenta masura in care se formeaza competentele cheie, competentele tehnice generale si specializate din standardul de pregatire profesionala
Pentru evaluarea achizitiilor elevilor, a competentelor prevazute de programele scolare, la orele de tehnologii se recomanda utilizarea urmatoarelor metode si instrumente:
observarea sistematica (pe baza unei fise de observare)
tema de lucru (in clasa, acasa ) conceputa in vederea evaluarii
proba practica
investigatia
proiectul
portofoliul
autoevaluarea (este una din metode care capata o extindere tot mai mare datorita faptului ca elevii isi exprima liber opinii proprii, isi sustin si motiveaza propunerile).
Metodele de evaluare utilizate beneficiaza de o serie de instrumente care trebuie elaborate in corelare cu criteriile de performanta, conditiile de aplicabilitate ale acestora si cu probele de evaluare introduse in standardul de pregatire profesionala.
Conditiile pe care trebuie sa la indeplineasca instrumentele de evaluare:
fidelitate
coerenta
instrumente motivante
instrumente realiste
eficienta
CURRICULUM DE DEZVOLTARE LOCALA
MODULUL VII
MATERIALE UTILIZATE IN CONSTRUCTIA UTILAJULUI TEHNOLOGIC
Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul (din care au fost selectate competentele individuale agregate in modul):
Materiale utilizate in constructia utilajului tehnologic
Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor:
Unitati de competenta |
Competente individuale |
Continuturi tematice |
Materiale utilizate in constructia utilajului tehnologic |
Descrie materialele pentru asigurarea rezistentei mecanice a utilajului |
Grupe de materiale: feroase, neferoase, nemetalice Materiale metalice feroase: oteluri, fonte Caracteristici: proprietati tehnologice si mecanice, rezistenta fata de mediile corosive Metale neferoase: cupru, aluminiu, nichel, titan, tantal |
Descrie materialele pentru protectie anticorosiva |
Grupe de materiale: metalice, nemetalice Materiale: otel anticorosiv, nichel, titan, plumb, zinc, tantal, caramizi antiacide, cauciuc, materiale plastice |
|
Descrie materialele de etansare |
Factori: temperatura, presiune, natura fluidului etansat Materiale de etansare carton, azbest, cauciuc, teflon, fier tehnic pur, aluminiu, plumb, cupru |
|
Descrie materialele pentru izolare termica |
Izolare termica: acoperirea suprafetelor, prin care se pierde sau se primeste caldura din exterior, cu materiale izolante Materiale izolante: pluta expandata, materiale plastice expandate, ciment poros, vata de sticla, vata minerala, folii de aluminiu |
Conditii de aplicare didactica si de evaluare
Procesul de predare invatare trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe elev. In acest sens, cadrul didactic trebuie sa aiba in vedere:
q Diferentierea sarcinilor si timpului alocat, prin:
o gradarea sarcinilor de la usor la dificil pe fisele de lucru;
o fixarea unor sarcini deschise, deoarece elevii mai buni le interpreteaza intr-un mod mai solicitant;
o fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiti, in functie de abilitati;
o prezentarea temelor in mai multe moduri (raport sau discutie sau grafic);
q Diferentierea cunostintelor elevilor, prin:
o abordarea tuturor tipurilor de invatare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct);
o formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;
o utilizarea verificarii de catre un coleg, verificarii prin indrumator, grupurilor de studiu.
q Diferentierea raspunsului, prin:
o utilizarea autoevaluarii si solicitarea elevilor de a-si impune obiective.
Exista numeroase metode si procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese pentru fiecare unitate de continut, acelea care conduc la formarea competentei asociate continutului.
Alegerea strategiei didactice va avea in vedere stilurile de invatare ale elevilor. Este necesar utilizarea metodelor care se adreseaza tuturor stilurilor de invatare.
Se vot utiliza metode ca: studiul de caz, descoperirea, problematizarea, brainstormingul, jocul de rol, lucru pe ateliere, dezbaterea etc. care au eficienta maxima in procesul de invatare, permit agregarea competentelor cheie cu cele tehnice generale si cele tehnice specializate, stimuleaza gandirea logica, cauzala, analitica, ca si imaginatia si creativitatea elevilor.
Evaluarea va scoate in evidenta masura in care se formeaza competentele cheie, competentele tehnice din Standardul de Pregatire Profesionala. Se vor utiliza diferite metode de evaluare care sa confere caracterul formativ al evaluarii, folosind pe langa metodele clasice si metodele alternative ca: observarea sistematica a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului. Autoevaluarea este una din metode care trebuie sa capete o extindere tot mai mare datorita faptului ca elevii isi exprima liber opinii proprii, isi sustin si motiveaza propunerile.
Metodele de evaluare utilizate, trebuie sa beneficieze de o serie de instrumente elaborate in corelare cu criteriile de performanta si cu probele de evaluare din Standardul de Pregatire Profesionala.
Continuturile modulului sunt proiectate pentru 58 de ore si vor fi parcurse in 29 de saptamani astfel:
29 ore - teorie
29 ore - laborator tehnologic
Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si ritmul de asimilare a cunostintelor si formare a deprinderilor proprii grupului instruit.
Continutul se recomanda a fi parcurs in urmatoarea ordine cronologica:
-principalele categorii de materiale utilizate pentru constructia utilajului tehnologic (materiale pentru asigurarea rezistentei mecanice, materiale pentru protectie anticoroziva, materiale de etansare, materiale pentru izolare termica)
-alegerea materialelor de constructie (consideratii tehnice, viteza de coroziune, consideratii economice)
2. Materiale metalice feroase
-oteluri (oteluri carbon si aliate, oteluri turnate, oteluri pentru tevi, oteluri cu desstinatie precizata)
-fonte (fonte cenusii, fonte cu grafit nodular, fonte maleabile, fonte aliate)
3. Materiale metalice neferoase
-cuprul si aliajele sale
-aluminiul si aliajele sale,
-nichelul si aliajele sale
-plumbul si aliajele sale
-staniul
-zincul si aliajele sale
4. Materiale nemetalice si materiale compozite
-materiale anorganice (azbest, carbune si materiale pe baza de carbune, roci, materiale de topire)
-materiale organice (lemn, cauciul, materiale plastice)
-materiale compozite
Sugestii cu privire la procesul si metodele de predare/invatare
Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza si de a adapta procesul didactic la particularitatile elevilor.
Profesorul are libertatea de a alege metodele si tehnicile didactice si de a propune activitati de invatare in masura sa asigure formarea competentelor specifice prevazute de programa, avand permanent in vedere faptul ca o invatare activa reusita necesita:
In vederea invatarii centrate pe elev se recomanda:
In functie de locul de desfasurare a orelor, metodele folosite pot fi:
Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare
Evaluarea formativa, continua si regulata este implicita demersului pedagogic curent in orele de tehnologii, permitand, atat profesorului cat si elevului, sa cunoasca nivelul de achizitionare a competentelor si cunostintelor, sa identifice lacunele si cauzele lor, sa faca remedierile care se impun in vederea reglarii procesului de predare/invatare.
Pentru a se realiza o evaluare cat mai completa a invatarii, este necesar sa se aiba in vedere, mai ales in evaluarea formativa continua, evaluarea nu numai a produselor activitatii si invatarii elevilor, ci si a proceselor de invatare si a competentelor achizitionate, a atitudinilor dezvoltate, precum si a progresului elevilor. In aceste conditii, pentru a putea obtine cat mai multe date relevante privind invatarea, este necesar ca pentru evaluare profesorii sa faca apel la metode si instrumente cat mai diferite.
Pentru evaluarea achizitiilor elevilor (in termeni cognitivi, afectivi si de performanta), a competentelor prevazute de programele scolare, se recomanda utilizarea urmatoarelor metode si instrumente:
MODULUL IX
REVIZIA SI INTRETINEREA CONSTRUCTIILOR METALICE
Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul (din care au fost selectate competentele individuale agregate in modul):
Revizia si intretinerea constructiilor metalice
Asigurarea calitatii
Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor:
Unitati de competenta |
Competente individuale |
Continuturi tematice |
Asigurarea calitatii |
Aplica normele de calitate in domeniul de activitate |
Norme si cerinte de calitate: instructiuni de lucru, caiet de sarcini, norme interne, criterii si indicatori nationale, europene si internationale |
Revizia si intretinerea constructiilor metalice |
Precizeaza atributiile echipei de intretinere |
Intretinere curenta: supraveghere tehnica continua Lucrari: examinarea, supravegherea imbinarilor si a elementelor supuse la incercari dinamice, intarirea imbinarilor slabite, refacerea stratului de vopsea Revizii: curente, periodice, speciale Lucrari: specifice fiecarui tip de revizie |
Descrie obiectivele urmarite in timpul reviziilor |
||
Asigurarea calitatii |
Utilizeaza metode standardizate de asigurare a calitatii |
Metode standardizate: definite in functie de modelul de management al calitatii adoptat de organizatie |
Revizia si intretinerea constructiilor metalice |
Descrie metodele de executare a reparatiilor curente |
Defecte: datorate conceptiei, executiei sau montajului si aparute in timpul exploatarii Reparatii curente: indreptarea deformatiilor locale ale pieselor, inlocuirea pieselor mici degradate |
Conditii de aplicare didactica si de evaluare
Procesul de predare invatare trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe elev. In acest sens cadrul didactic trebuie sa aiba in vedere:
q Diferentierea sarcinilor si timpului alocat, prin:
o gradarea sarcinilor de la usor la dificil pe fisele de lucru;
o fixarea unor sarcini deschise, deoarece elevii mai buni le interpreteaza intr-un mod mai solicitant;
o fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiti, in functie de abilitati;
o prezentarea temelor in mai multe moduri (raport sau discutie sau grafic);
q Diferentierea cunostintelor elevilor, prin:
o abordarea tuturor tipurilor de invatare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct);
o formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;
o utilizarea verificarii de catre un coleg, verificarii prin indrumator, grupurilor de studiu.
q Diferentierea raspunsului, prin:
o utilizarea autoevaluarii si solicitarea elevilor de a-si impune obiective.
Plecand de la principiul integrarii, care asigura accesul in scoala a tuturor copiilor, acceptand faptul ca fiecare copil este diferit, se va avea in vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competentelor pentru acei elevi care prezinta deficiente integrabile, adaptandu-le la specificul conditiilor de invatare si comportament (utilizarea de programe individualizate, pregatirea de fise individuale pentru elevii care au ritm lent de invatare, utilizarea instrumentelor ajutatoare de invatare, aducerea de laude chiar si pentru cele mai mici progrese si stabilirea impreuna a pasilor urmatori).
Exista numeroase metode si procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese pentru fiecare unitate de continut, acelea care conduc la formarea competentei asociate continutului.
Alegerea strategiei didactice va avea in vedere stilurile de invatare ale elevilor. Este necesar utilizarea metodelor care se adreseaza tuturor stilurilor de invatare.
Se vor utiliza metode ca: studiul de caz, descoperirea, problematizarea, brainstormingul, jocul de rol, lucru pe ateliere, dezbaterea etc. care au eficienta maxima in procesul de invatare, stimuleaza gandirea logica, cauzala, analitica, ca si imaginatia si creativitatea elevilor.
Evaluarea va scoate in evidenta masura in care se formeaza competentele tehnice specializate din standardul de pregatire profesionala. Se vor utiliza diferite metode de evaluare care sa confere caracterul formativ al evaluarii, folosind pe langa metodele clasice si metodele alternative ca: observarea sistematica a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului. Autoevaluarea este una din metodele care trebuie sa capete o extindere tot mai mare datorita faptului ca elevii isi exprima liber opinii proprii, isi sustin si motiveaza propunerile.
Metodele de evaluare utilizate, trebuie sa beneficieze de o serie de instrumente elaborate in corelare cu criteriile de performanta si cu probele de evaluare din standardul de pregatire profesionala.
Sugestii metodologice
Continuturile modulului sunt proiectate pentru 58 de ore si vor fi parcurse in 29 saptamani astfel:
29 ore - teorie
29 ore - laborator tehnologic
Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si ritmul de asimilare a cunostintelor si formare a deprinderilor proprii grupului instruit.
Continutul se recomanda a fi parcurs in urmatoarea ordine cronologica
1. Intretinerea constructiilor metalice
operatii curente de intretinere
perioadele de intretinere a protectiilor anticorozive
2.Revizia constructiilor metalice
revizii curente
revizii periodice
revizii speciale
constatarea defectelor (defecte produse in timpul exploatarii, defecte produse din cauza exploatarii)
3.Reparatii curente
inlocuirea buloanelor si a niturilor slabe si completarea celor lipsa
inlocuirea pieselor deteriorate
reparatiile curente ale barelor
reparatiile pieselor solicitate puternic
repararea prin sudare
4.Asigurarea calitatii constructiilor metalice
Norme si criterii de calitate specifice constructiilor metalice
Metode standardizate de asigurare a calitatii
Pentru atingerea obiectivelor si dezvoltarea competentelor vizate de parcurgerea modulului, pot fi derulate urmatoarele activitati de invatare:
o Vizionari de materiale video (casete video, CD-uri), folii si diapozitive.
Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare:
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
RECOMANDARI PENTRU ADAPTAREA CURRICULUMULUI LA ELEVII CU NEVOI SPECIALE CUPRINSI IN INVATAMANTUL DE MASA
Scolarizarea elevilor cu nevoi speciale care sunt pregatiti prin invatamantul de masa si integrati individual (nu in clase speciale) se poate face cu eficienta daca se au in vedere urmatoarele conditii:
Principiul normalizarii privind integrarea acestor elevi in clasele din invatamantul de masa
Pregatirea profesionala se va face conform planurilor de invatamant de la invatamantul de masa
Cadrele didactice vor acorda o atentie continua invatarii individualizate si diferentiate, aplicand metodologiile didactice si psihopedagogice cerute
Intocmirea fiselor medicale si psihopedagogice ale fiecarui elev cu nevoi speciale de catre profesorul consilier al scolii (psihologul), dirigintele clasei si cadrele didactice de la clasa
Intocmirea programelor de interventie la fiecare disciplina (modul de specialitate)
Urmarirea in procesul de invatamant a realizarii principiului integrarii socio-profesionale in comunitate a elevilor cu nevoi speciale
Evaluarea periodica a nivelului de pregatire a elevilor cu nevoi speciale, comparativ cu nivelul elevilor fara deficiente
Interrelationarea pregatirii de cultura generala cu pregatirea de specialitate si cu instruirea practica, in vederea dobandirii competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala
Pentru elevii deficienti vizuali, surdo-muti si motori se pot utiliza planurile de invatamant pentru scoala de arte si meserii cu adaptarile necesare
In perioada scolarizarii, elevii cu nevoi speciale trebuie sa beneficieze de metodele specifice de predare-invatare, pentru ca la finalizarea profesionalizarii sa se integreze social si profesional
Pentru reusita scolarizarii elevilor cu nevoi speciale in invatamantul de masa sunt necesare urmatoarele actiuni:
consilierea profesorilor din invatamantul de masa de catre profesori itineranti care au experienta in pregatirea acestor elevi
prevederea unei perioade suplimentare de instruire (un semestru) pentru atingerea competentelor descrise in standarde
infiintarea in atelierele de instruire practica, laboratoarele tehnologice a conditiilor suplimentare privind mobilierul adecvat, mese de lucru dotate cu dispozitive, echipamente si aparatura speciala fiecarui tip de deficienta
folosirea in procesul de instruire a limbajelor specifice pentru transmiterea cunostintelor pentru elevii cu deficiente vizuale sau auditive
intocmirea de programe vizand facilitarea comunicarii si relationarii, atat in cadrul activitatilor la clasa si ateliere, cat si formarea si dezvoltarea deprinderilor si capacitatilor de intelegere a relatiei profesor-elev, angajator-angajat, etc.
evitarea marginalizarii elevilor cu deficiente in colectivul clasei si a disconfortului psihic al elevilor
Formarea competentelor profesionale si integrarea scolara si profesionala pot fi diferentiate potrivit principiului "resursa urmeaza nevoile elevului cu cerinte educative speciale" prin:
programe individualizate (centrate pe elev)
programe pe grupe de nivel
programe interactive
programe vizand facilitarea comunicarii si relationarii in activitatile de la clasa si la instruirea practica
Se considera ca o asemenea abordare este benefica pentru elevii cu nevoi speciale daca:
se realizeaza profesionalizarea adecvata potentialului restant si capacitatilor psiho-intelectuale ale elevilor
se ofera sanse egale de scolarizare prin scoala de arte si meserii tuturor elevilor cu deficiente usoare si medii
calificarile profesionale pentru elevii cu nevoi speciale se vor alege de catre elevul deficient cu avizul comisiei de expertiza medicala, orientare scolara si profesionala.
Acest aviz va fi dat de medicii experti in medicina muncii, orientare si profesionalizare.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 3445
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved