MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII

CENTRUL NATIONAL PENTRU DEZVOLTAREA INVATAMANTULUI PROFESIONAL SI TEHNIC

UNITATEA DE IMPLEMENTARE A PROIECTELOR

PHARE TVET RO 0108 . 01

SI

PHARE TVET RO 0108 . 03

CURRICULUM SCOLAR

pentru

SCOALA DE ARTE SI MESERII

NIVELUL 2 - CLASA a XI-a

Domeniul: MECANICA

Calificarea: Lacatus constructii metalice si utilaj tehnologic

Aria curriculara TEHNOLOGII -

Cultura de specialitate si instruire practica

PLAN DE INVATAMANT

Anul de completare

clasa a XI-a

Aria curriculara Tehnologii

Domeniul: Mecanica

Calificarea: Lacatus constructii metalice si utilaj tehnologic

Cultura de specialitate si instruire practica saptamanala  377 ore

Total ore/an:13 ore/saptamana x 29 saptamani = 377 ore

Stagii de pregatire practica 240 ore

Total ore/an: 30 ore/saptamana x 8 saptamani/an= 240 ore

Curriculum in dezvoltare locala 116 ore

Total ore/an: 4 ore/saptamana x 29 saptamani =116 ore 

TOTAL 733 ore/an

NOTA DE PREZENTARE

Noul sistem al calificarilor profesionale (SNCP) este elaborat de MECT in parteneriat cu angajatorii si alti factori interesati, pentru a oferi un anumit tip de absolventi, cerut de sectoarele economice si de servicii. Ocupatia  Lacatus constructii metalice si utilaj tehnologic a fost conceputa si realizata in concordanta cu strategia SNCP, fiind un ansamblu de elemente de instruire si educatie relevate prin competente, criterii de performanta si conditii de aplicabilitate, avand ca scop constientizarea in practica calificarii.

Realizarea continuturilor si corelarea modulelor incearca valorificarea experientei didactice cu implicatii in realizarea predarii si invatarii. Curriculumul realizat ofera profesorilor un instrument suplu, usor adaptabil si cu o larga deschidere interdisciplinara.

Modulele de pregatire sunt prezentate cu competente cheie, competente tehnice generale si competente tehnice specializate in conformitate cu cele stabilite in Standardele de Pregatire Profesionala. Pe baza criteriilor de performanta corelate s-a dezvoltat un continut tematic in care au fost incluse si conditiile de aplicabilitate. Continutul tematic prezentat asigura posibilitatea ca fiecare absolvent de nivel II, in functie de cerere si oferta sa poata aplica practica activitatii precum: executarea operatiilor de pregatire a materialelor in scopul obtinerii constructiilor metalice, executarea reparatiilor curente ale constructiilor metalice, executarea unor operatii in cadrul tehnologiei de fabricare a partilor componente ale utilajelor tehnologice, executarea unor operatii in cadrul tehnologiei asamblare a constructiilor metalice.

Agregarea unitatilor de competenta in module

LACATUS CONSTRUCTII METALICE SI UTILAJ TEHNOLOGIC

Nivelul 2 - clasa a XI-a

MODULUL I

INTERPRETAREA DOCUMENTATIEI TEHNICE

Parcurgerea modulului Interpretarea documentatiei tehnice de catre elevii din clasa a XI-a - anul de completare a Scolii de arte si meserii va asigura dobandirea de catre acestia a unor competente de citire si interpretare a desenelor de ansamblu, a desenelor speciale si a unor documente tehnologice si folosirea acestora in scopul definitivarii calificarii profesionale, a dezvoltarii capacitatilor de comunicare si executie, folosind un limbaj grafic specializat, specific calificarilor din domeniul Mecanica.

Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul

(din care au fost selectate competentele individuale agregate in modul):

Interpretarea documentatiei tehnice

Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor:

Conditii de aplicare didactica si de evaluare

Modulul Interpretarea documentatiei tehnice are, in cadrul curriculum-ului clasei a XI-a -SAM - anul de completare, pentru acele calificari de nivel II din domeniul Mecanica la care se studiaza, o pozitie distincta, se parcurge cu un numar de ore constant pe intreaga durata a anului scolar (cu exceptia saptamanilor de instruire practica comasata), nefiind conditionat sau dependent de celelalte module din curriculum.

Parcurgerea continuturilor modulului "Interpretarea documentatiei tehnice" si adecvarea strategiilor didactice utilizate in acest scop are drept scop formarea competentelor cheie, tehnice generale si tehnice specifice aferente nivelului II de calificare si asigura absolventilor Scolii de arte si meserii, abilitatile necesare practicarii in bune conditii a meseriei, a dezvoltarii in continuare a capacitatilor prin activitati de formare continua sau urmarea cursurilor liceului in vederea dobandirii calificarii de tehnician.

Abordarea modulara a continuturilor si aplicarea unor strategii de predare - invatare corespunzatoare va oferi avantaje si va asigura dobandirea de catre elevi a cunostintelor si abilitatilor vizate.

Procesul de predare - invatare trebuie organizat si desfasurat in cabinete tehnice dotate corespunzator. Strategiile didactice vor fi alese cu grija si pricepere , fiind preferate cele de tip activ, participativ, formativ. In acest sens cadrul didactic trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte si modalitati de lucru:

q       Diferentierea sarcinilor si timpului alocat, prin:

T      gradarea sarcinilor de la usor la dificil, utilizand in acest sens fise de lucru;

T      fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii sa le abordeze in ritmuri si la niveluri diferite;

T      fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiti, in functie de abilitati;

q       Diferentierea cunostintelor elevilor, prin:

T      abordarea tuturor tipurilor de invatare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct);

T      formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;

T      utilizarea verificarii de catre un coleg, verificarii prin indrumator, grupurilor de studiu;

T      utilizarea autoevaluarii

T      stimularea elevilor in a-si impune singuri termene si obiective.

q       Adaptarea informatiilor si continuturilor la posibilitatile de invatare si nivelul de pregatire al elevilor:

T      selectarea cu grija a informatiilor ;

T      oferirea informatiilor in mod gradat si in functie de stilurile de invatare ale elevilor.

Plecand de la principiul integrarii, care asigura accesul in scoala a tuturor copiilor, acceptand faptul ca fiecare copil este diferit, se va avea in vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competentelor pentru acei elevi care prezinta deficiente integrabile, adaptandu-le la specificul conditiilor de invatare si comportament (utilizarea de programe individualizate, pregatirea de fise individuale pentru elevii care au ritm lent de invatare, utilizarea instrumentelor ajutatoare de invatare, aducerea de laude chiar si pentru cele mai mici progrese si stabilirea impreuna a pasilor urmatori).

Evaluarea continua a elevilor va fi realizata de catre cadrele didactice pe baza unor probe care se refera explicit la criteriile de performanta si la conditiile de aplicabilitate din SPP-uri. Tehnicile de evaluare pot fi frontale, individuale sau de grup, iar ca metode de evaluare recomandam:

Observarea sistematica a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea conceptelor, capacitatilor, atitudinilor lor fata de o sarcina data.

Investigatia.

Autoevaluarea, prin care elevul compara nivelul la care a ajuns cu obiectivele si standardele educationale si isi poate impune / modifica ritmul si programul propriu de invatare.

Metoda exercitiilor practice.

Lucrul cu modele.

Ca instrumente de evaluare se pot folosi:

Fise de observatie si fise de lucru

Chestionare, teste

Fise de autoevaluare

Experimente frontale, demonstrative, realizate de profesor sau de catre elevi, in grup sau individual

Miniproiecte - prin care se evalueaza metodele de lucru, utilizarea corespunzatoare a bibliografiei, a materialelor si a instrumentelor, acuratetea reprezentarilor tehnice, modul de organizare a ideilor si a materialelor intr-un proiect.

Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de inregistrare a performantelor scolare ale elevilor.

Sugestii metodologice

Continuturile modulului sunt proiectate pentru 58 de ore/an, astfel:

-teorie =29 ore

-laborator tehnologic= 29 ore

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de:

cerintele specifice ale calificarii

dificultatea temelor

nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit

complexitatea si varietatea materialului didactic utilizat

ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a deprinderilor proprii grupului instruit.

Intre competente si continuturi este o relatie biunivoca, competentele determina continuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigura dobandirea de catre elevi a competentelor dorite.

Pentru dobandirea de catre elevi a competentelor prevazute in SPP-uri, activitatile de invatare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev, cu pondere sporita pe activitatile de invatare si nu pe cele de predare, pe activitatile practice si mai putin pe cele teoretice. Profesorii vor pune accent atat pe cunoastere si intelegere, dar si pe analiza si sinteza, pe aplicare si evaluare.

Pentru atingerea obiectivelor programei si dezvoltarea la elevi a competentelor vizate de parcurgerea modulului, recomandam ca in procesul de invatare - predare sa se utilizeze cu precadere metode bazate pe actiune, cum ar fi:

efectuarea unui numar mare de aplicatii si lucrari practice

citirea si interpretarea desenelor de ansamblu

recunoasterea simbolurilor utilizate la reprezentarea schemelor functionale

citirea si interpretarea desenelor speciale, a reprezentarilor schematice

recunoasterea unor repere care compun desene de ansamblu si realizarea

desenelor de executie ale acestora

realizarea unor miniproiecte din domeniul calificarii.

Combinarea metodelor de mai sus cu metode explorative (observarea directa, observarea independenta), metode expozitive (explicatia, descrierea, exemplificarea) poate conduce la dobandirea de catre elevi a competentelor specifice calificarii. Elaborarea si prezentarea unor referate interdisciplinare a caror documentare se obtine prin navigarea pe Internet, implicarea elevilor in diverse exercitii de documentare si proiectare sunt alte exemple de activitati de invatare - predare care pot fi utilizate.

Recomandam in continuare continuturile detaliate ce urmeaza a fi parcurse, cu precizarea ca, numarul de ore alocat fiecarei teme si ordinea parcurgerii temelor raman la latitudinea profesorului, in functie de cerintele specifice diferitelor calificari, a continutului activitatilor practice si, nu in ultimul rand, a cerintelor angajatorilor.

1. Inscrierea pe desenele tehnice a datelor referitoare la precizia prelucrarii:

elementele preciziei dimensionale

- dimensiuni nominale si efective, abateri, tolerante, ajustaje;

terminologie, simboluri, exemple de utilizare

- simbolizarea campurilor de toleranta

clasificarea, simbolizarea si notarea pe desene a ajustajelor

elementele preciziei de forma

abateri de forma

simboluri specifice

exemple de inscriere pe desene

elementele preciziei pozitiei reciproce a suprafetelor

abateri de pozitie

simboluri specifice

exemple de inscriere pe desene

2. Desenul de ansamblu

Reguli de intocmire a desenelor de ansamblu

stabilirea numarului de proiectii si a pozitiei de reprezentare

realizarea sectiunilor, reguli privind hasurarea

cotarea desenelor de ansamblu

pozitionarea reperelor componente

completarea tabelului de componenta

Intocmirea desenului de ansamblu dupa model ( releveu )

identificarea ansamblului model si a subansamblurilor

stabilirea pozitiei de reprezentare si a numarului de proiectii  ( vederi si sectiuni )

reprezentarea ansamblului

inscrierea unor cote functionale si de gabarit

notarea reperelor componente

completarea indicatorului si a tabelului de componenta

Intocmirea desenelor de executie pentru diferite repere din componenta

desenelor de ansamblu si de montaj

extragerea reperelor din desenele de ansamblu

realizarea desenelor de executie (vederi, sectiuni, cote, rugozitate, abateri)

completarea datelor indicatorului

Citirea si interpretarea desenelor de ansamblu si de montaj

identificarea elementelor definitorii din indicatorul desenului

identificarea reperelor din tabelul de componenta

stabilirea legaturilor functionale intre subansambluri si repere si stabilirea modului de functionare a ansamblului

identificarea prescriptiilor privitoare la operatiile de asamblare si montaj

stabilirea succesiunii operatiilor de montaj

interpretarea vederilor si sectiunilor

citirea si interpretarea cotelor si prescriptiilor privind precizia prelucrarii

identificarea prescriptiilor referitoare la operatiile finale de proba, reglare, rodaj etc.

3. Desene speciale

Desene de constructii metalice

reprezentarea si simbolizarea profilelor laminate

executarea desenelor de constructii metalice specifice calificarii

realizarea desenelor de fundatii pentru masini

Reprezentarea, citirea si interpretarea schemelor functionale

reprezentarea schemelor cinematice

semne conventionale folosite la reprezentarea schemelor cinematice

reprezentarea unor scheme cinematice specifice calificarii

citirea si interpretarea schemelor cinematice

reprezentarea desenelor de instalatii industriale

simboluri folosite la reprezentarea schemelor electrice si de automatizare

reprezentarea unor scheme specifice calificarii

citirea si interpretarea unor scheme electrice si de automatizare specifice calificarii

Reprezentarea instalatiilor pentru transportul fluidelor

reprezentarea tevilor, a tuburilor si a elementelor de legatura

reprezentarea obisnuita si schematica a traseelor de conducte

Desene de operatii

desene de semifabricat

planuri de operatii

fise tehnologice

fise de asamblare

Recomandari pentru aplicatii practice in cadrul laboratorului tehnologic:

Aplicatii de citire si interpretare a unor prescriptii referitoare la precizia de prelucrare.

Exercitii practice de intocmire a unor desene de ansamblu din specificul calificarii.

Exercitii practice de citire si interpretare a reprezentarilor unor ansambluri din domeniul calificarii.

Exercitii practice de extragere si reprezentare a unor repere din desenele de ansamblu si de montaj.

Exercitii de intocmire, citire si interpretare a unor desene speciale ( de constructii metalice, fundatii ) si a unor scheme functionale.

Citirea si interpretarea unor documente tehnologice specifice calificarii ( desene de operatii, fise tehnologice, fise de montaj ).

Intocmirea unui miniproiect.

MODULUL II

DISPOZITIVE SI INSTALATII DE RIDICAT SI TRANSPORTAT

Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul (din care au fost selectate competentele individuale agregate in modul)

Utilizarea dispozitivelor si instalatiilor de ridicat si transportat

Tabel de corelare a competentelor si continuturilor

Conditii de aplicare didactica si de evaluare

Caracterul activ, interactiv si centrat pe elev al metodelor de invatare-predare care vor fi folosite

Modulul "Utilizarea dispozitivelor si instalatiilor de ridicat si transportat" poate fi parcurs independent oferind elevilor cunostinte si abilitati precise pe care beneficiarii le pot verifica in diferite faze ale insusirii.

Abordarea modulara a continuturilor ofera urmatoarele avantaje:

modulul este orientat asupra celui care invata, respectiv asupra disponibilitatilor sale, urmand sa le puna mai bine in valoare;

fiind o structura elastica, modulul poate incorpora in orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice;

modulul permite individualizarea invatarii si articularea educatiei formale si informale;

modulul ofera maximul de deschidere pe de o parte in plan orizontal, iar pe alta parte in plan vertical, fata de alte module parcurse (respectiv in prelungirea acestora pot fi adaugate mereu noi module ceea ce se inscrie perfect in linia imperativului educatiei permanente).

In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei:

Elevii invata cel mai bine atunci cand considera ca invatarea raspunde nevoilor lor.

Elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare.

Elevii au stiluri unice de invatare. Ei invata in moduri diferite, cu viteza diferita si din experiente diferite.

Participantii contribuie cu cunostinte semnificative si importante la procesul de invatare.

Elevii invata cel mai bine atunci cand li se acorda timp pentru a "ordona" informatiile noi si a le asocia cu "cunostintele vechi".

Procesul de predare - invatare trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe elev. In acest sens cadrul didactic trebuie sa aiba in vedere:

Diferentierea sarcinilor si timpului alocat, prin:

gradarea sarcinilor de la usor la dificil, utilizand in acest sens fise de lucru;

fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii sa le abordeze in ritmuri si la niveluri diferite;

fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiti, in functie de abilitati;

prezentarea temelor in mai multe moduri (raport sau discutie sau grafic);

Diferentierea cunostintelor elevilor, prin:

abordarea tuturor tipurilor de invatare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct);

formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;

utilizarea verificarii de catre un coleg, verificarii prin indrumator, grupurilor de studiu;

Diferentierea raspunsului, prin:

utilizarea autoevaluarii si solicitarea elevilor de a-si impune obiective.

Plecand de la principiul incluziunii, care asigura accesul in scoala a tuturor copiilor si asigura orice sustinere necesara, ca fiind un drept, acceptand faptul ca fiecare copil este diferit, se va avea in vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competentelor pentru acei elevi care prezinta deficiente integrabile, adaptandu-le la specificul conditiilor de invatare si comportament (utilizarea de programe individualizate, pregatirea de fise individuale pentru elevii care au ritm lent de invatare, utilizarea instrumentelor ajutatoare de invatare, aducerea de laude chiar si pentru cele mai mici progrese si stabilirea impreuna a pasilor urmatori).

Corelarea instrumentelor de evaluare continua cu indicatorii de performanta si cu probele de evaluare din unitatile de competenta (relevante pentru modul)

Evaluarea formativa, continua si regulata este implicita demersului pedagogic curent in orele de tehnologii, permitand, atat profesorului cat si elevului, sa cunoasca nivelul de achizitionare a competentelor si cunostintelor, sa identifice lacunele si cauzele, sa faca remedieri care se impun in vederea reglarii (ajustarii) procesului de predare / invatare. Pentru a se realiza o evaluare cat mai completa a evaluarii, este necesar sa se aiba in vedere, mai ales in evaluarea formativa continua, evaluarea nu numai a produselor activitatii si invatarii elevilor, ci si a proceselor de invatare, si a competentelor achizitionate, a atitudinilor dezvoltate, precum si a progresului elevilor. Este evident ca modalitatile (metode, instrumente) traditionale de evaluare nu pot acoperi toata aceasta paleta de rezultate scolare care trebuie evaluate. In aceste conditii, pentru a putea obtine cat mai multe date relevante privind invatarea, este necesar ca pentru evaluare profesorii sa faca apel la metode si instrumente complementare de evaluare.

Sugestii metodologice

Din standardul de pregatire profesionala a fost selectata unitatea de competenta tehnica generala "Utilizarea dispozitivelor si instalatiilor de ridicat si transportat", a carei competente urmeaza a fi dobandite prin parcurgerea modulului  Dispozitive de ridicat si transportat

Continuturile modulului sunt proiectate pentru :

Total ore/ an : 58 ore

din care : teorie: 29 ore

instruire practica: 29 ore

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.

Se recomanda parcurgerea continutului in urmatoarea ordine cronologica:

1. Notiuni introductive

A. Definirea si rolul masinilor de ridicat si transportat in economie.

B. Dezvoltarea mijloacelor de ridicat si transportat

2. Organe flexibile

A. Notiuni generale si criterii de clasificare

B. Cabluri de otel

1. Clasificare

2. Caracteristici

C. Lanturi

1. Lanturi cu zale

2. Lanturi cu eclise

D. Franghii si parame

E. Benzi de cauciuc

3.Organe pentru ghidarea si infasurarea cablurilor si lanturilor

A. Notiuni generale si criterii de clasificare

B. Organe de ghidare

C. Organe de infasurare

1. Tambure pentru infasurarea cablurilor de otel

2. Tambure pentru infasurarea lanturilor

4. Dispozitive pentru fixarea capetelor cablurilor si lanturilor

A. Notiuni generale

B. Dispozitive pentru fixare si legaturi uzuale la cabluri

C. Legaturi uzuale la capetele lanturilor

5. Organe si dispozitive pentru prinderea si suspendarea sarcinilor

A. Notiuni generale si criterii de clasificare

B. Organe si dispozitive de prindere a sarcinilor

C. Electromagneti de sarcini

D. Organe de suspendare

1. Carlige

2. Ochiuri

E. Organe auxiliare pentru montarea carligelor si ochiurilor

6. Scripeti, palane, vinciuri, trolii si cabestane

A. Scripeti

B. Palane

1. Palanul simplu

2. Palanul dublu

Palanul diferential

C. Cricuri

1. Cricul cu surub

2. Cricul cu cremaliera

3. Cricul hidraulic

D. Vinciuri

1. Vinciuri actionate manual

2. Vinciuri actionate mecanic sau electric

E. Trolii

1. Trolii cu actionare manuala

2. Trolii cu actionare electrica

F. Cabestane

7. Masini si instalatii de ridicat si transportat

A. Notiuni generale si criterii de clasificare

B. Caracteristici constructive si functionale

C. Elemente componente si modul de functionare

Utilizarea dispozitivelor de ridicat specifice calificarii - vinciuri (cricuri), scripeti, palane, electropalane, trolii

9.Utilizarea instalatiilor de ridicat specifice calificarii - macarale, poduri rulante, elevatoare.

Sugestii privind procesul, metodele si activitatile de invatare-predare

Se recomanda promovarea metodelor de invatare centrata pe elev:

teme / proiecte integrate

dezbatere / masa rotunda /video / multimedia

lectii vizita

atelier de lucru / simulare / joc de rol / studiu de caz / expunere orala / demonstratia

Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluare

Evaluarea scoate in evidenta masura in care se formeaza competentele cheie, competentele tehnice generale si specializate din standardul de pregatire profesionala.

Pentru evaluarea achizitiilor elevilor, a competentelor prevazute de prezenta programa scolara, la orele afectate acestui modul se recomanda utilizarea urmatoarelor metode si instrumente:

observarea sistematica (pe baza unei fise de observare)

tema de lucru (in clasa, acasa ) conceputa in vederea evaluarii

proba practica

investigatia

proiectul

portofoliul

autoevaluarea (este una din metode care capata o extindere tot mai mare datorita faptului ca elevii isi exprima liber opinii proprii, isi sustin si motiveaza propunerile).

Metodele de evaluare utilizate beneficiaza de o serie de instrumente care trebuie elaborate in corelare cu criteriile de performanta, conditiile de aplicabilitate ale acestora si cu probele de evaluare introduse in standardul de pregatire profesionala.

Conditiile pe care trebuie sa la indeplineasca instrumentele de evaluare:

fidelitate

coerenta

instrumente motivante

instrumente realiste

eficienta

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de:

dificultatea acesteia

nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit

dotarea atelierelor scolare si a sectiilor de productie ale agentilor economici parteneri

ritmul de asimilare a cunostintelor

MODULUL III

PROTECTIA ANTICOROZIVA A SUPRAFETELOR

Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul (din care au fost selectate competentele individuale agregate in modul):

Protectia anticoroziva a suprafetelor

Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor:

Conditii de aplicare didactica si de evaluare

Proiectarea curriculumului scolar pentru nivelul 2, clasa a XI-a, s-a facut dupa un model nou centrat pe competente cheie, competente tehnice generale si competente tehnice specializate

Prin calificarile de la nivelul 2, elevii trebuie sa dobandeasca abilitati si cunostinte specifice calificarii, care sa le permita sa continue pregatirea la nivelul 3, sau sa se integreze pe piata muncii.

Pentru aplicarea curriculumului, procesul de predare - invatare trebuie sa fie directionat pe formarea competentelor cheie, competentelor tehnice generale si competentelor tehnice specializate, cerute de nivelul de formare si de calificarile Lacatus constructii metalice si utilaj tehnologic, Lacatus constructii navale, Tubulator naval, Lacatus constructii structuri aeronave, Constructor montator de structuri metalice, Confectioner tamplarie din aluminiu si mase plastice, Lacatus mecanic prestari servicii, Tinichigiu vopsitor auto si se va realiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode, in care activitatea didactica este centrata pe elev.

Exista numeroase metode si procedee didactice care pot fi folosite, ele alegandu-se in functie de fiecare unitate de continut, in asa fel incat sa contribuie la formarea competentelor specifice.

Metode ca studiul de caz, descoperirea, problematizarea, brainstormingul, jocul de rol, mozaicul etc. au eficienta maxima in procesul de invatare, permit agregarea competentelor cheie cu cele tehnice generale si cele tehnice specializate, stimuleaza gandirea logica, cauzala, analitica, ca si imaginatia si creativitatea elevilor.

Evaluarea scoate in evidenta masura in care se formeaza competentele cheie, competentele tehnice generale si specializate din Standardul de Pregatire Profesionala. Se pot utiliza diferite metode de evaluare care sa confere caracterul formativ al evaluarii, folosind pe langa metodele clasice si metodele alternative ca: observarea sistematica a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, teste de verificare a cunostintelor cu itemi cu alegere multipla, duala, itemi de completare, de tip pereche, itemi tip intrebari structurate, itemi de rezolvare a problemelor. Autoevaluarea este una din metodele care capata o extindere tot mai mare datorita faptului ca elevii isi exprima liber opinii proprii, isi sustin si motiveaza propunerile.

Abilitatile cheie sunt abilitati de atitudine si se dezvolta mai bine prin joc de roluri si metode active de invatare decat prin metoda traditionala.

Metodele de evaluare utilizeaza o serie de instrumente care trebuie elaborate in conformitate cu criteriile de performanta si cu probele de evaluare prevazute de Standardul de Pregatire Profesionala .

Sugestii metodologice

Din Standardul de Pregatire Profesionala a fost selectata unitatea de competenta tehnica generala :Protectia anticoroziva a suprafetelor, ale carei competente urmeaza a fi dobandite prin parcurgerea modulului  Protectia anticoroziva a suprafetelor .

Continuturile modulului sunt proiectate pentru

58 de ore/an

din care:

-teorie: 29 ore

-instruire practica: 29 ore

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.

Continutul tematic se va parcurge in ordine cronologica, astfel

1. Notiuni generale despre coroziunea materialelor metalice

Importanta economica a coroziunii materialelor metalice si a organizarii protectiei anticorozive

Definitia si clasificarea coroziunii materialelor metalice

2. Coroziunea chimica a materialelor metalice si combaterea ei

Peliculele de coroziune

Influenta diferitilor factori asupra vitezei de coroziune in gaze

-influenta caracteristicilor metalului

-influenta caracteristicilor mediului gazos

-influenta temperaturii mediului corosiv asupra vitezei coroziunii chimice

Coroziunea si protectia materialelor metalice in gaze industriale la temperatura inalta

-actiunea gazelor industriale asupra metalelor

-protectia metalelor impotriva coroziunii in gaze

Coroziune si protectia metalelor in medii lichide neapoase

-rezistenta la coroziune a metalelor uzuale in lichide neapoase

-coroziunea in combustibili lichizi si in uleiuri de ungere

-inhibitori de coroziune in lichide neapoase

3. Coroziunea electrochimica

Teoria coroziunii electrochimice

Influenta diversilor factori asupra coroziunii electrochimice

-natura metalului

-structura si starea suprafetei metalului

-compozitia solutiei

-temperatura

-presiunea

-viteza de curgere a solutiei

-timpul

Pasivitatea metalelor

4. Coroziunea metalelor in conditii specifice

Coroziunea atmosferica

-coroziunea atmosferica umeda, generata de vaporii de apa din atmosfera

-coroziunea atmosferica umeda, generata de apa de ploaie

-protectia impotrtiva coroziunii atmosferice

Coroziunea in sol

Coroziunea in apa de mare

Coroziunea metalelor sub tensiune mecanica

5. Metode de protectie a materialelor impotriva coroziunii electrochimice

Clasificarea metodelor de protectie

Alegerea rationala a materialului anticorosiv

Aplicarea depunerilor si a peliculelor protectoare

-depuneri metalice (depuneri galvanice, depuneri prin scufundare la cald, straturi aplicate prin pulverizare, placarea)

-pelicule de natura anorganica (oxidarea metalelor, fosfatarea fontei si a otelului, cromatarea)

-pelicule de natura organica

-emailuri

Prelucrarea mediului corosiv

-indepartarea agentului oxidant

-utilizarea inhibatorilor de coroziune

Alegerea metodei de protectie anticorosiva

Sugestii privind instrumentele de evaluare

Plecand de la principiul integrarii, care asigura accesul in scoala a tuturor copiilor, acceptand faptul ca fiecare copil este diferit, se va avea in vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competentelor pentru acei elevi care prezinta deficiente integrabile, adaptandu-le la specificul conditiilor de invatare si comportament (utilizarea de programe individualizate, pregatirea de fise individuale pentru elevii care au ritm lent de invatare, utilizarea instrumentelor ajutatoare de invatare, aducerea de laude chiar si pentru cele mai mic progres si stabilirea impreuna a pasilor urmatori).

Evaluarea continua a elevilor va fi realizata de catre cadrele didactice pe baza unor probe care se refera explicit la criteriile de performanta si la conditiile de aplicabilitate din SPP - uri, iar ca metode de evaluare recomandam :

Observarea sistematica a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea conceptelor, capacitatilor, atitudinilor lor fata de o sarcina data.

Investigatia.

Autoevaluarea, prin care elevul compara nivelul la care a ajuns cu obiectivele si standardele educationale si isi poate impune / modifica programul propriu de invatare.

Metoda exercitiilor practice

Lucrul cu modele

Ca instrumente de evaluare se pot folosi:

Fise de observatie si fise de lucru

Chestionarul

Fise de autoevaluare 

Miniproiectul - prin care se evalueaza metodele de lucru, utilizarea corespunzatoare a

bibliografiei, a materialelor si a instrumentelor, acuratetea reprezentarilor tehnice, modul de organizare a ideilor si a materialelor intr-un proiect.

Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de

inregistrare a performantelor scolare ale elevilor.

Intre competente si continuturi este o relatie biunivoca, competentele determina continuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigura dobandirea de catre elevi a competentelor dorite.

Pentru dobandirea de catre elevi a competentelor prevazute in SPP-uri, activitatile de invatare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev, cu pondere sporita pe activitatile de invatare si nu pe cele de predare, pe activitatile practice si mai putin pe cele teoretice.

Pentru atingerea obiectivelor programei si dezvoltarea la elevi a competentelor vizate de parcurgerea modulului, recomandam ca in procesul de invatare - predare sa se utilizeze cu precadere metode bazate pe actiune, cum ar fi:

efectuarea unor lucrari practice si de laborator

realizarea unor miniproiecte din domeniul calificarii

citirea si interpretarea desenelor simple, a unor schite si desene la scara.

Combinarea metodelor de mai sus cu metode explorative (observarea directa, observarea independenta), metode expozitive (explicatia, descrierea, exemplificarea) poate conduce la dobandirea de catre elevi a competentelor specifice calificarii. Elaborarea si prezentarea unor referate interdisciplinare a caror documentare se obtine prin navigarea pe Internet, implicarea elevilor in diverse exercitii de documentare, sunt alte exemple de activitati de invatare - predare care pot fi utilizate.

MODULUL IV

CONSTRUCTIA UTILAJULUI TEHNOLOGIC DIN INDUSTRIA CHIMICA

Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul (din care au fost selectate competentele individuale agregate in modul):

Constructia utilajului tehnologic din industria chimica

Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor:

Conditii de aplicare didactica si de evaluare

Modulul "Constructia utilajului tehnologic pentru industria chimica" poate fi parcurs independent oferind elevilor cunostinte si abilitati precise pe care beneficiarii le pot verifica in diferite faze ale insusirii.

Abordarea modulara a continuturilor ofera urmatoarele avantaje:

• Modulul este orientat asupra celui care invata, respectiv asupra disponibilitatilor sale, urmand sa le puna mai bine in valoare;
• Fiind o structura elastica, modulul poate incorpora, in orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice;
• Modulul permite individualizarea invatarii si articularea educatiei formale si informale;
• Modulul ofera maximul de deschidere, pe de o parte in plan orizontal, iar pe de alta parte, in plan vertical, peste/langa alte module parcurse (respectiv in prelungirea acestora pot fi adaugate mereu noi module ceea ce se inscrie perfect in linia imperativului educatiei permanente)

In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei:

• Elevii invata cel mai bine atunci cand considera ca invatarea raspunde nevoilor lor .
• Elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati in procesul de invatare.
• Elevii au stiluri unice de invatare. Ei invata in moduri diferite, cu viteza diferita si din experiente deferite
• Participantii contribuie cu cunostinte semnificative si importante la procesul de invatare
• Elevii invata cel mai bine atunci cand li se ofera timp pentru a ordona informatiile noi si a le asocia cu cunostintele vechi

Procesul de predare -invatare trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe elev. In acest sens cadrul didactic trebuie sa aiba in vedere:

Diferentierea sarcinilor si a timpului alocat, prin

• Gradarea sarcinilor de la usor la dificil, utilizand in  acest sens fise de lucru ;
• Fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii sa le abordeze in ritmuri si la niveluri diferite;
• Fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiti, in functie de abilitati;
• Prezentarea temelor in mai multe moduri (raport sau discutie sau grafic);

Diferentierea cunostintelor elevilor, prin:

• Abordarea tuturor tipurilor de invatare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct);
• Formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;
• Utilizarea verificarii de catre un coleg, verificarii prin indrumator, grupurilor de studiu.

Diferentierea raspunsurilor, prin:

• Utilizarea autoevaluarii si solicitarea elevilor de a-si impune obiective.

Elaborarea si prezentarea unor referate interdisciplinare a caror documentare se obtine prin navigarea pe Internet, implicarea elevilor in diverse exercitii de documentare si proiectare sunt alte exemple de activitati de invatare - predare care pot fi utilizate.

Plecand de la principiul incluziunii, care asigura accesul in scoala a tuturor copiilor si asigura orice sustinere necesara, ca fiind un drept, acceptand faptul ca fiecare copil este diferit, se va avea in vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competentelor pentru acei elevi care prezinta deficiente integrabile, adaptandu-le la specificul conditiilor de invatare si comportament (utilizarea de programe individualizate, pregatirea de fise pentru elevii care au ritm lent de invatare, utilizarea instrumentelor ajutatoare de invatare, aducerea de laude chiar si pentru cele mai progrese si stabilirea impreuna a pasilor urmatori).

Corelarea instrumentelor de evaluare continua cu indicatorii de performanta si cu probele de evaluare din unitatile de competenta (relevante pentru modul)

Evaluarea formativa, continua si regulata este implicita demersului pedagogic curent in orele de tehnologii, permitand, atat profesorului cat si elevului, sa cunoasca nivelul de achizitionare a competentelor si cunostintelor, sa identifice lacunele si cauzele, sa faca remedieri care se impun in vederea reglarii (ajustarii) procesului de predare / invatare. Pentru a se realiza o evaluare cat mai completa a evaluarii, este necesar sa se aiba in vedere, mai ales in evaluarea formativa continua, evaluarea nu numai a produselor activitatii si invatarii elevilor, ci si a proceselor de invatare, si a competentelor achizitionate, a atitudinilor dezvoltate, precum si a progresului elevilor. Este evident ca modalitatile (metode, instrumente) traditionale de evaluare nu pot acoperi toata aceasta paleta de rezultate scolare care trebuie evaluate. In aceste conditii, pentru a putea obtine cat mai multe date relevante privind invatarea, este necesar ca pentru evaluare, profesorii sa faca apel la metode si instrumente complementare de evaluare.

Sugestii metodologice

Continuturile modulului sunt proiectate pentru 145 de ore si vor fi parcurse in 29 saptamani astfel:

teorie = 58 ore

instruire practica = 87 ore

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si ritmul de asimilare a cunostintelor si formare a deprinderilor proprii grupului instruit.

Se recomanda ca orele de instruire teoretica sa se desfasoare in cabinete specializate, iar cele de instruire practica in atelierul scoala sau la agentul economic.

Continutul se recomanda a fi parcurs in urmatoarea ordine cronologica:

1. Utilajul tehnologic si instalatiile chimice

-rolul utilajului tehnologic;

-forme geometrice utilizate pentru constructia utilajului tehnologic;

-invelisuri si corpuri cu perete gros;

-solicitarea utilajului tehnologic;

-stabilirea grosimii peretelui;

2. Desfasurate si intersectii

-consideratii teoretice privind calculul si constructia desfasuratelor;

-proiectia si desfasurarea suprafetelor cilindrice;

-proiectia si desfasurarea suprafetelor conice;

-intersectii de corpuri geometrice (intersectia a doi cilindri, metode de trasare a curbelor de intersectie)

Recipiente sub presiune

-recipiente cu perete subtire;

-recipiente cu perete gros;

-natura substantelor prelucrate in recipiente;

-constructia recipientelor cu perete subtire (corpul cilindric, funduri si capace, flanse, racorduri, guri de vizitare, suporturi, bosaje, mantale si serpentine de racire, armaturi)

-controlul recipientelor sub presiune

-constructia recipientelor cu perete gros (executia corpurilor cu perete gros, etansari si inchideri de inalta presiune).

4. Aparate pentru transfer termic

-schimbatoare de caldura (destinatie, tipuri constructive, descriere);

-subansamblurile aparatelor tubulare (capace de distributie, camere de distributie, fascicule tubulare);

-piesele componente ale aparatelor de transfer (placi tubulare, elemente de distantare);

-evaporatoare (rol functional, tipuri constructive, descriere, parti componente).

5. Recipiente cu dispozitiv de amestecare

-generalitati;

-subansamburile reactoarelor (agitatoare si amestecatoare, grupul de actionare, lagare de capat, cutii de etansare);

-tehnologia de asamblare a reactoarelor.

6. Aparate de tip coloana

-rolul aparatelor de tip coloana;

-coloane cu umplutura (tipuri de corpuri de umplere, incarcarea si descarcarea umpluturii, suporturi pentru umplutura, dispozitive pentru redistribuirea lichidului, dispozitive de stropire, racorduri pentru intrarea, redistribuirea si iesirea vaporilor / gazelor si pentru iesirea lichidului);

-constructia coloanelor cu umplutura;

-coloane cu talere (circulatia lichidului si a vaporilor sau gazelor in coloana, talere cu clopote, talere cu elemente in forma de S, talere cu supape, talere sita, fixarea talerelor in coloana, precizia executiei si montarii talerelor);

-corpul coloanei;

-rezemarea coloanei;

-amenajari exterioare.

7. Utilaje pentru decantare, filtrare si centrifugare

-sisteme lichide eterogene;

-sedimentarea, decantarea, filtrarea, centrifugarea;

-utilaje pentru sedimentarea si decantarea suspensiilor

-utilaje pentru filtrarea suspensiilor (materiale filtrante, tipuri constructive de filtre);

-centrifuge (clasificare, centrifuge filtrante, centrifuge de sedimentare, supracentrifuge).

8. Utilaje pentru separarea sistemelor gazoase eterogene

-sisteme gazoase eterogene;

-desprafuirea uscata a gazelor (camere de sedimentare, camere de sedimentare cu polite, separatoare de praf bazate pe inertie, separatoare de praf prin centrifugare;

-purificarea umeda a gazelor (separatorul cu spuma, separatorul de praf Venturi);

-filtrarea gazelor (filtre cu tesaturi, filtre cu strat varsat);

Sugestii privind procesul, metodele si activitatile de invatare-predare

Se recomanda promovarea metodelor de invatare centrata pe elev:

teme / proiecte integrate

dezbatere / masa rotunda /video / multimedia

lectii vizita

atelier de lucru / simulare / joc de rol / studiu de caz / expunere orala / demonstratia

Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluare

Evaluarea scoate in evidenta masura in care se formeaza competentele cheie, competentele tehnice generale si specializate din standardul de pregatire profesionala

Pentru evaluarea achizitiilor (in termeni cognitivi, afectivi si performativi) elevilor, a competentelor prevazute de programele scolare, la orele de tehnologii se recomanda utilizarea urmatoarelor metode si instrumente:

observarea sistematica (pe baza unei fise de observare)

tema de lucru (in clasa, acasa ) conceputa in vederea evaluarii

proba practica

investigatia

proiectul

portofoliul

autoevaluarea (este una din metode care capata o extindere tot mai mare datorita faptului ca elevii isi exprima liber opinii proprii, isi sustin si motiveaza propunerile).

Metodele de evaluare utilizate beneficiaza de o serie de instrumente care trebuie elaborate in corelare cu criteriile de performanta, conditiile de aplicabilitate ale acestora si cu probele de evaluare introduse in standardul de pregatire profesionala.

Conditiile pe care trebuie sa la indeplineasca instrumentele de evaluare:

fidelitate

coerenta

instrumente motivante

instrumente realiste

eficienta

MODULUL V

CONSTRUCTIA UTILAJULUI TEHNOLOGIC PENTRU MATERIALE DE CONSTRUCTII

Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul (din care au fost selectate competentele individuale agregate in modul):

Constructia utilajului tehnologic pentru materiale de constructii

Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor:

Conditii de aplicare didactica si de evaluare:

In procesul de predare/invatare se vor utiliza metodele moderne la care accentul s-a deplasat pe invatarea activa, centrata pe elev. Metodele traditionale, preponderent expozitive vor fi adaptate si combinate cu cele de investigare directa si explorare indirecta . Astfel, pentru orele de laborator si instruire practica, recomandam impartirea in grupe de trei - patru elevi, ceea ce permite o repartizare mai buna a responsabilitatilor si a sarcinilor de lucru, precum si o diversificare a scenariilor didactice. Exista numeroase metode si procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese pentru fiecare unitate de continut acelea care conduc la formarea competentei specifice continutului si la atingerea indicatorilor de performanta.

Metode ca studiul de caz, descoperirea, problematizarea, brainstorming, jocul de rol, experimentul, lucrarea practica etc. au eficienta maxima in procesul de invatare, permit agregarea competentelor cheie cu cele tehnice generale si cele tehnice specializate, stimuleaza gandirea logica, cauzala, analitica precum si imaginatia si creativitatea elevilor.

Dupa parcurgerea acestui modul, orice elev, indiferent de gradul de adaptabilitate pe care il poate avea, trebuie sa atinga indicatorii de performanta impusi de competentele dobandite:

• sa dovedeasca in discutii ca si-a insusit terminologia de specialitate, adaptandu-si limbajul la un context dat; sa poata completa corect documente si fise de lucru simple;
• sa-si armonizeze ritmul de lucru si sa-si coreleze rezolvarea sarcinii primite cu a celorlalti membri ai echipei; sa manifeste spirit de intrajutorare
• sa recunoasca elementele masinilor, rolul lor functional si tipurile de solicitari simple.

Evaluarea scoate in evidenta masura in care se formeaza competentele cheie, competentele tehnice generale din standardul de pregatire profesionala.

Se pot utiliza diferite metode de evaluare care sa confere caracterul formativ al evaluarii, folosind pe langa metodele clasice si metodele alternative ca:

• observarea sistematica a elevului
• investigarea
• proiectul
• portofoliul elevului

Autoevaluarea este una din metode care capata o extindere tot mai mare datorita faptului ca elevii isi exprima liber opinii proprii, isi sustin si motiveaza propunerile.

Metodele de evaluare utilizate, beneficiaza de o serie de instrumente care trebuie elaborate in corelare cu criteriile de performanta si cu probele de evaluare introduse in standardul de pregatire profesionala.

Competentele obtinute in cadrul orelor de pregatire teoretica vor fi evaluate prin teste, fise de observatie, dezbateri, proiecte integrate.

Competentele dobandite la orele de instruire practica se vor evalua prin:

• probe practice
• simularea unor situatii - problema
• completarea documentelor de lucru specifice
• portofoliu
• fise de lucru

Sugestii metodologice

Continuturile modulului sunt proiectate pentru 58 de ore si vor fi parcurse in 29 saptamani astfel:

29 ore - teorie

29 ore - instruire practica

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si ritmul de asimilare a cunostintelor si formare a deprinderilor proprii grupului instruit.

Se recomanda ca orele de instruire teoretica sa se desfasoare in cabinete specializate, iar cele de instruire practica in atelierul scoala sau la agentul economic.

Continutul se recomanda a fi parcurs in urmatoarea ordine cronologica:

1. Agregate cu tambur rotativ

-rol functional, tipuri constructive, descriere;

-subansamblurile agregatelor cu tambur rotativ (tambure rotative, grupul de sprijin, grupul de actionare, camere de capat, amenajari interioare);

-tehnologia de asamblare a agregatelor cu tambur rotativ

2. Utilaje pentru transportul si dozarea materialelor solide

-instalatii mecanice pentru transportul continuu al materialelor solide

-transportorul cu banda (generalitati, aspecte constructive);

-transportorul elicoidal cu melc (generalitati, aspecte constructive);

-transportorul oscilant (generalitati, aspecte constructive);

-elevatorul (generalitati, aspecte constructive

-dozatoare (dozator cu banda, dozator cu lanturi, dozator cu disc, dozator oscilant cu carucior, dozator compartimentat).

3. Masini si utilaje pentru maruntire si separare

-generalitati;

-concasorul cu falci (generalitati, aspecte constructive);

-concasoare conice (generalitati, aspecte constructive);

-concasoare cu cilindri (generalitati, aspecte constructive);

-mori cu tambur rotativ (mori cu bile cu functionare periodica, mori vibratoare);

-mori cu corpuri rostogolitoare (colerganguri, mori pendulare);

-separarea materialului maruntit (clasarea volumetrica, ciururi cu site si rame vibratoare, clasarea gravitationala).

Sugestii cu privire la procesul si metodele de predare/invatare

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza si de a adapta procesul didactic la particularitatile elevilor.

Profesorul are libertatea de a alege metodele si tehnicile didactice si de a propune activitati de invatare in masura sa asigure formarea competentelor specifice prevazute de programa, avand permanent in vedere faptul ca o invatare activa reusita necesita:

• o buna pregatire si planificare

• instructiuni oferite cu un limbaj simplu si clar
• o buna administrare a clasei

In vederea invatarii centrate pe elev se recomanda:

• alegerea metodei de predare / invatare pentru a promova un proces de instruire care sa faca placere elevilor
• activitatile alese pentru demersul didactic sa fie atractive pentru toate tipurile de elevi
• utilizarea unor metode active / interactive (invatarea prin descoperire, invatarea problematizata, invatarea prin cooperare, simularea, jocul de rol)
• realizarea de proiecte sau / si portofolii

In functie de locul de desfasurare a orelor (cabinet, laborator, atelier) metodele folosite pot fi:

• metoda discutiilor si dezbaterilor,
• metoda problematizarii,
• investigarea directa,
• explorarea indirecta,
• exercitiul,
• studiul de caz,
• lucrare practica de laborator/atelier,
• proiectul,
• jocurile de simulare.

Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare

Evaluarea formativa, continua si regulata este implicita demersului pedagogic curent in orele de tehnologii, permitand, atat profesorului cat si elevului, sa cunoasca nivelul de achizitionare a competentelor si cunostintelor, sa identifice lacunele si cauzele lor, sa faca remedierile care se impun in vederea reglarii procesului de predare/invatare.

Pentru a se realiza o evaluare cat mai completa a invatarii, este necesar sa se aiba in vedere, mai ales in evaluarea formativa continua, evaluarea nu numai a produselor activitatii si invatarii elevilor, ci si a proceselor de invatare si a competentelor achizitionate, a atitudinilor dezvoltate, precum si a progresului elevilor. In aceste conditii, pentru a putea obtine cat mai multe date relevante privind invatarea, este necesar ca pentru evaluare profesorii sa faca apel la metode si instrumente cat mai diferite.

Pentru evaluarea achizitiilor elevilor (in termeni cognitivi, afectivi si de performanta), a competentelor prevazute de programele scolare, se recomanda utilizarea urmatoarelor metode si instrumente:

• observarea sistematica (pe baza unei fise de evaluare)
• tema de lucru (in clasa, acasa), conceputa in vederea evaluarii;
• proba practica;
• investigatia;
• proiectul;
• portofoliul;
• autoevaluarea.

STAGII DE PREGATIRE PRACTICA

MODULUL VI

EXECUTAREA CONSTRUCTIILOR METALICE

Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul (din care au fost selectate competentele individuale agregate in modul):

Executarea constructiilor metalice

Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor:

Conditii de aplicare didactica si de evaluare:

Metodele de predare-invatare active, centrate pe elev, sunt preferentiale; elevii trebuiesc pusi in situatia de invatare autonoma, prin rezolvarea unor sarcini simple de lucru (pe baza unor fise operationale), studiu de caz, simulare computerizata, experiment.

Se recomanda desfasurarea orelor in laboratoare specializate si ateliere, axate in principal pe activitati concrete, aplicative.

Probele de evaluare trebuie sa coincida cu cele prevazute in Standardele de pregatire profesionala corespunzatoare calificarii, respectand conditiile de aplicabilitate ale criteriilor de performanta, asa cum au fost descrise, pentru a realiza corespondenta intre evaluarea scolara si evaluarea la angajare.

Probe scrise: de preferinta teste cu itemi obiectivi.

Probe orale: pe baza fiselor operationale cu itemi si a materialelor didactice.

Probe practice: preponderente, exclusiv pe baza materialelor didactice.

Toate evaluarile trebuiesc anuntate in prealabil; nu se recomanda practicarea itemilor subiectivi sau semiobiectivi.

Sugestii metodologice

Continuturile modulului sunt proiectate pentru 120 de ore, din care:

30 ore - laborator tehnologic

90 ore - instruire practica

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si ritmul de asimilare a cunostintelor si formare a deprinderilor proprii grupului instruit.

Se recomanda ca orele de laborator tehnologic sa se desfasoare in cabinete specializate, iar cele de instruire practica in atelierul scoala sau la agentul economic.

Continutul se recomanda a fi parcurs in urmatoarea ordine cronologica:

1. Notiuni generale despre constructiile metalice

-caracteristicile constructiilor metalice

-conditiile de utilizare a constructiilor metalice

-clasificarea constructiilor metalice

2. Elemente componente ale constructiilor metalice

-clasificarea incarcarilor care actioneaza asupra constructiilor metalice

-prinderi (prescriptii generale si solutii constructive)

-innadiri (innadirea platbandelor, innadirea cornierelor)

3. Grinzi cu inima plina. Reazeme

-tipuri de grinzi cu inima plina

-grinzi cheson si grinzi expandate

-innadirea grinzilor cu inima plina

-tehnologia de fabricatie a grinzilor cu inima plina

-scopul si clasificarea aparatelor de reazem

-alcatuirea reazemelor (rezemarea directa, dispozitive de reazem)

4. Grinzi cu zabrele

-tipuri de grinzi cu zabrele

-elementele componente ale grinzilor cu zabrele (noduri, inccrucisari, colturi, ramificatii, articulatii

-contravantuiri

-tehnologia de executie a grinzilor cu zabrele

5. Stalpi, turnuri, piloni

-elemente componente

-tehnologia constructiei stalpilor, turnurilor si pilonilor

-tipuri de stalpi

-tolerante la montajul stalpilor

6. Constructii metalice din tabla

-rezervoare metalice

-gazometre umede si uscate

-conducte metalice

-buncare

-imbinarea virolelor

7. Tehnologia de fabricatie si asamblare a constructiilor metalice

-fazele de executie a constructiilor metalice

-executia diferitelor tipuri de asamblari (nituite, sudate, prin suruburi de inalta rezistenta)

-unelte si dispozitive folosite la montarea si demontarea pieselor

-vopsirea si expedierea constructiilor metalice

-NSSM la fabricatia si montajul constructiilor metalice

8.Controlul, incercarea si receptia constructiilor metalice

-receptia materialelor

-controlul constructiilor metalice nituite

-controlul constructiilor metalice sudate

-probe si receptia finala

9. Montarea constructiilor metalice

-organizarea santierului de montare

-montarea stalpilor

-montarea halelor industriale

-montarea rezervoarelor

-montarea cosurilor de fum

-montarea gazometrelor

-NSSM la montajul constructiilor metalice

Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluare

Evaluarea formativa, continua si regulata este implicita demersului pedagogic curent in orele de tehnologii, permitand, atat profesorului cat si elevului, sa cunoasca nivelul de achizitionare a competentelor si a cunostintelor, sa identifice lacunele si cauzele lor, sa faca remedierile care se impun in vederea reglarii (ajustarii) procesului de predare / invatare . Pentru a se realiza o evaluare cat mai completa a invatarii, este necesar sa se aiba in vedere, mai ales in evaluarea formativa continua, evaluarea nu numai a produselor activitatii si invatarii elevilor, ci si a proceselor de invatare, si a competentelor achizitionate, a atitudinilor dezvoltate, precum si a progresului elevilor .

Este evident faptul ca modalitatile ( metode, instrumente ) traditionale de evaluare nu pot acoperi toata aceasta paleta de rezultate scolare care trebuie evaluate . In aceste conditii se recomanda profesorilor sa faca apel la metode si instrumente complementare de evaluare, cum ar fi

Fise de observare

Fisa de lucru

Portofoliu

Proiect

Proba practica

Autoevaluare

MODULUL VII

MASINI SI DISPOZITIVE SPECIFICE EXECUTARII CONSTRUCTIILOR METALICE SI UTILAJULUI TEHNOLOGIC

Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul (din care au fost selectate competentele individuale agregate in modul):

Utilizarea masinilor si dispozitivelor specifice executarii constructiilor metalice si utilajului tehnologic

Igiena si securitatea muncii

Lucrul in echipa

Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor:

Conditii de aplicare didactica si de evaluare

Teoriile moderne inteleg procesul de invatare ca pe un produs al experientelor personale si al interactiunilor sociale. Elementul principal in asigurarea unei invatari temeinice si pe termen lung este invatarea activa.

Invatarea activa este o metoda de educatie care presupune participarea directa si creeaza un mediu pentru impartasirea experientelor. Aceasta implica practicarea noilor competente de catre elevi si aplicarea noilor cunostinte si atitudini in timpul activitatilor de invatare.

Metodele de predare-invatare se vor stabili avand in vedere:

Semnificatia abilitatilor care sunt dobandite prin invatare.

Un proces de invatare care sa faca placere elevilor.

Stilurile de invatare diferite ale elevilor.

Promovarea unor metode de invatare centrata pe elev, unde este cazul:

n         Practica: atelier/ simulare /joc de roluri

n         Discutie: dezbatere/ masa rotunda/ video/ multi media

n         Studiu de caz

n         "Furtuna de idei" - brainstorming

n         Demonstratie.

Probele de evaluare stabilesc dovezile care se cer elevului pentru a-si demonstra competenta in atingerea unui rezultat de invatare. Acestea se refera in mod explicit la criteriile de performanta si la conditiile de aplicabilitate ale acestora.

Elevii trebuie evaluati numai in ceea ce priveste dobandirea competentelor specificate in standardul de pregatire profesionala. Demonstrarea unei alte abilitati in afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii.

Evaluarea vizeaza doar probele de evaluare cuprinse in Standardul de Pregatire Profesionala - nimic mai mult , nimic mai putin.

Profesorul este liber sa aleaga modalitatea si momentul evaluarii rezultatelor unei unitati. Abilitatile, ca cele de studiu sau sociale, se insusesc prin practica repetata pe parcursul unui curs si ar trebui astfel sa fie evaluate la sfarsitul cursului chiar daca au fost predate destul de devreme.

Metodele de evaluare utilizate trebuie sa permita cadrelor didactice sa inregistreze daca fiecare rezultat al invatarii a fost atins.

Ca metode de evaluare , se recomanda:

Lucrari scrise

Joc de roluri

Prezentari

Lucrari practice

Studiu de caz

Proiect

O competenta ar putea fi evaluata pe baza unei singure activitati (de ex.: realizarea unui singur obiect) sau a mai multor activitati (de ex.: lucrari in clasa, sesiuni de intrebari si raspunsuri si o anumita lucrare de realizat).

Timpul de masurare a rezultatelor invatarii se va reduce prin evaluarea simultana a mai multor criterii de performanta si a mai multor competente, utilizand acelasi instrument. Astfel, un instrument de evaluare adecvat poate contribui la masurarea rezultatului invatarii pentru mai multe competente.

Practicile de evaluare trebuie sa tina cont de nevoile diferite ale elevilor, oferind fiecarui elev sansa de a reusi. De exemplu, daca elevul are abilitati de scriere slabe este indicata evaluarea orala sau practica.

Sugestii metodologice

Continuturile modulului sunt proiectate pentru 120 de ore din care:

30 ore - laborator tehnologic

90 ore - instruire practica

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si ritmul de asimilare a cunostintelor si formare a deprinderilor proprii grupului instruit.

Se recomanda ca orele de laborator tehnologic sa se desfasoare in cabinete specializate, iar cele de instruire practica in atelierul scoala sau la agentul economic.

Continutul se recomanda a fi parcurs in urmatoarea ordine cronologica:

1. Masini utilizate la realizarea componentelor constructiilor metalice si utilajelor tehnologice

-masini de rabotat marginea tablei

-masini folosite la debitarea mecanica (ferastraie circulare, foarfece-ghilotina, foarfece circulare, foarfece disc) si la debitarea termica a semifabricatelor (masini de taiat stationare in coordonate, cu brate articulate, cu pantograf, masini de debitat prin frecare)

-masini de indoit tabla (valturi)

-masina cu role pentru precurbarea tablei

-presa de indoit (abkant)

-masini pentru curbat profile

- Norme de securitatea si sanatatea muncii pentru masini de debitat, indreptat, indoit si rabotat marginea tablei.

2. Dispozitive de asamblare si control

-clasificarea dispozitivelor

-partile componente ale dispozitivelor

-dispozitive pentru curbarea tevilor

3. Procedee de prelucrare prin deformare plastica

-ambutisarea in matrite de cauciuc

-ambutisarea hidraulica

-ambutisarea prin explozie

- Norme de securitatea si sanatatea muncii la prelucrarea prin deformare plastica a materialelor

Sugestii privind procesul, metodele si activitatile de invatare-predare

Se recomanda promovarea metodelor de invatare centrata pe elev:

teme / proiecte integrate

dezbatere / masa rotunda /video / multimedia

lectii vizita

atelier de lucru / simulare / studiu de caz / expunere orala / demonstratia

Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluare

Evaluarea scoate in evidenta masura in care se formeaza competentele cheie, competentele tehnice generale si specializate din standardul de pregatire profesionala

Pentru evaluarea achizitiilor elevilor, a competentelor prevazute de programele scolare, la orele de tehnologii se recomanda utilizarea urmatoarelor metode si instrumente:

observarea sistematica (pe baza unei fise de observare)

tema de lucru (in clasa, acasa ) conceputa in vederea evaluarii

proba practica

investigatia

proiectul

portofoliul

autoevaluarea (este una din metode care capata o extindere tot mai mare datorita faptului ca elevii isi exprima liber opinii proprii, isi sustin si motiveaza propunerile).

Metodele de evaluare utilizate beneficiaza de o serie de instrumente care trebuie elaborate in corelare cu criteriile de performanta, conditiile de aplicabilitate ale acestora si cu probele de evaluare introduse in standardul de pregatire profesionala.

Conditiile pe care trebuie sa la indeplineasca instrumentele de evaluare:

fidelitate

coerenta

instrumente motivante

instrumente realiste

eficienta

CURRICULUM DE DEZVOLTARE LOCALA

MODULUL VII

MATERIALE UTILIZATE IN CONSTRUCTIA UTILAJULUI TEHNOLOGIC

Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul (din care au fost selectate competentele individuale agregate in modul):

Materiale utilizate in constructia utilajului tehnologic

Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor:

Conditii de aplicare didactica si de evaluare

Procesul de predare invatare trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe elev. In acest sens, cadrul didactic trebuie sa aiba in vedere:

q       Diferentierea sarcinilor si timpului alocat, prin:

o       gradarea sarcinilor de la usor la dificil pe fisele de lucru;

o       fixarea unor sarcini deschise, deoarece elevii mai buni le interpreteaza intr-un mod mai solicitant;

o       fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiti, in functie de abilitati;

o       prezentarea temelor in mai multe moduri (raport sau discutie sau grafic);

q       Diferentierea cunostintelor elevilor, prin:

o         abordarea tuturor tipurilor de invatare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct);

o         formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;

o         utilizarea verificarii de catre un coleg, verificarii prin indrumator, grupurilor de studiu.

q       Diferentierea raspunsului, prin:

o       utilizarea autoevaluarii si solicitarea elevilor de a-si impune obiective.

Exista numeroase metode si procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese pentru fiecare unitate de continut, acelea care conduc la formarea competentei asociate continutului.

Alegerea strategiei didactice va avea in vedere stilurile de invatare ale elevilor. Este necesar utilizarea metodelor care se adreseaza tuturor stilurilor de invatare.

Se vot utiliza metode ca: studiul de caz, descoperirea, problematizarea, brainstormingul, jocul de rol, lucru pe ateliere, dezbaterea etc. care au eficienta maxima in procesul de invatare, permit agregarea competentelor cheie cu cele tehnice generale si cele tehnice specializate, stimuleaza gandirea logica, cauzala, analitica, ca si imaginatia si creativitatea elevilor.

Evaluarea va scoate in evidenta masura in care se formeaza competentele cheie, competentele tehnice din Standardul de Pregatire Profesionala. Se vor utiliza diferite metode de evaluare care sa confere caracterul formativ al evaluarii, folosind pe langa metodele clasice si metodele alternative ca: observarea sistematica a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului. Autoevaluarea este una din metode care trebuie sa capete o extindere tot mai mare datorita faptului ca elevii isi exprima liber opinii proprii, isi sustin si motiveaza propunerile.

Metodele de evaluare utilizate, trebuie sa beneficieze de o serie de instrumente elaborate in corelare cu criteriile de performanta si cu probele de evaluare din Standardul de Pregatire Profesionala.

Sugestii metodologice

Continuturile modulului sunt proiectate pentru 58 de ore si vor fi parcurse in 29 de saptamani astfel:

29 ore - teorie

29 ore - laborator tehnologic

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si ritmul de asimilare a cunostintelor si formare a deprinderilor proprii grupului instruit.

Continutul se recomanda a fi parcurs in urmatoarea ordine cronologica:

1. Generalitati

-principalele categorii de materiale utilizate pentru constructia utilajului tehnologic (materiale pentru asigurarea rezistentei mecanice, materiale pentru protectie anticoroziva, materiale de etansare, materiale pentru izolare termica)

-alegerea materialelor de constructie (consideratii tehnice, viteza de coroziune, consideratii economice)

2. Materiale metalice feroase

-oteluri (oteluri carbon si aliate, oteluri turnate, oteluri pentru tevi, oteluri cu desstinatie precizata)

-fonte (fonte cenusii, fonte cu grafit nodular, fonte maleabile, fonte aliate)

3. Materiale metalice neferoase

-cuprul si aliajele sale

-aluminiul si aliajele sale,

-nichelul si aliajele sale

-plumbul si aliajele sale

-staniul

-zincul si aliajele sale

4. Materiale nemetalice si materiale compozite

-materiale anorganice (azbest, carbune si materiale pe baza de carbune, roci, materiale de topire)

-materiale organice (lemn, cauciul, materiale plastice)

-materiale compozite

Sugestii cu privire la procesul si metodele de predare/invatare

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza si de a adapta procesul didactic la particularitatile elevilor.

Profesorul are libertatea de a alege metodele si tehnicile didactice si de a propune activitati de invatare in masura sa asigure formarea competentelor specifice prevazute de programa, avand permanent in vedere faptul ca o invatare activa reusita necesita:

• o buna pregatire si planificare

• instructiuni oferite cu un limbaj simplu si clar
• o buna administrare a clasei

In vederea invatarii centrate pe elev se recomanda:

• activitatile alese pentru demersul didactic sa fie atractive pentru toate tipurile de elevi
• utilizarea unor metode active / interactive (invatarea prin descoperire, invatarea problematizata, invatarea prin cooperare, simularea, jocul de rol)
• realizarea de proiecte sau / si portofolii

In functie de locul de desfasurare a orelor, metodele folosite pot fi:

• metoda discutiilor si dezbaterilor,
• metoda problematizarii,
• investigarea directa,
• explorarea indirecta,
• exercitiul,
• studiul de caz,
• lucrare practica de laborator,
• proiectul,
• jocurile de simulare.

Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare

Evaluarea formativa, continua si regulata este implicita demersului pedagogic curent in orele de tehnologii, permitand, atat profesorului cat si elevului, sa cunoasca nivelul de achizitionare a competentelor si cunostintelor, sa identifice lacunele si cauzele lor, sa faca remedierile care se impun in vederea reglarii procesului de predare/invatare.

Pentru a se realiza o evaluare cat mai completa a invatarii, este necesar sa se aiba in vedere, mai ales in evaluarea formativa continua, evaluarea nu numai a produselor activitatii si invatarii elevilor, ci si a proceselor de invatare si a competentelor achizitionate, a atitudinilor dezvoltate, precum si a progresului elevilor. In aceste conditii, pentru a putea obtine cat mai multe date relevante privind invatarea, este necesar ca pentru evaluare profesorii sa faca apel la metode si instrumente cat mai diferite.

Pentru evaluarea achizitiilor elevilor (in termeni cognitivi, afectivi si de performanta), a competentelor prevazute de programele scolare, se recomanda utilizarea urmatoarelor metode si instrumente:

• observarea sistematica (pe baza unei fise de evaluare)
• tema de lucru (in clasa, acasa), conceputa in vederea evaluarii;
• proba practica;
• investigatia;
• proiectul;
• portofoliul;
• autoevaluarea.

MODULUL IX

REVIZIA SI INTRETINEREA CONSTRUCTIILOR METALICE

Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul (din care au fost selectate competentele individuale agregate in modul):

Revizia si intretinerea constructiilor metalice

Asigurarea calitatii

Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor:

Conditii de aplicare didactica si de evaluare

Procesul de predare invatare trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe elev. In acest sens cadrul didactic trebuie sa aiba in vedere:

q       Diferentierea sarcinilor si timpului alocat, prin:

o       gradarea sarcinilor de la usor la dificil pe fisele de lucru;

o       fixarea unor sarcini deschise, deoarece elevii mai buni le interpreteaza intr-un mod mai solicitant;

o       fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiti, in functie de abilitati;

o       prezentarea temelor in mai multe moduri (raport sau discutie sau grafic);

q       Diferentierea cunostintelor elevilor, prin:

o         abordarea tuturor tipurilor de invatare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct);

o         formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;

o         utilizarea verificarii de catre un coleg, verificarii prin indrumator, grupurilor de studiu.

q       Diferentierea raspunsului, prin:

o       utilizarea autoevaluarii si solicitarea elevilor de a-si impune obiective.

Plecand de la principiul integrarii, care asigura accesul in scoala a tuturor copiilor, acceptand faptul ca fiecare copil este diferit, se va avea in vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competentelor pentru acei elevi care prezinta deficiente integrabile, adaptandu-le la specificul conditiilor de invatare si comportament (utilizarea de programe individualizate, pregatirea de fise individuale pentru elevii care au ritm lent de invatare, utilizarea instrumentelor ajutatoare de invatare, aducerea de laude chiar si pentru cele mai mici progrese si stabilirea impreuna a pasilor urmatori).

Exista numeroase metode si procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese pentru fiecare unitate de continut, acelea care conduc la formarea competentei asociate continutului.

Alegerea strategiei didactice va avea in vedere stilurile de invatare ale elevilor. Este necesar utilizarea metodelor care se adreseaza tuturor stilurilor de invatare.

Se vor utiliza metode ca: studiul de caz, descoperirea, problematizarea, brainstormingul, jocul de rol, lucru pe ateliere, dezbaterea etc. care au eficienta maxima in procesul de invatare, stimuleaza gandirea logica, cauzala, analitica, ca si imaginatia si creativitatea elevilor.

Evaluarea va scoate in evidenta masura in care se formeaza competentele tehnice specializate din standardul de pregatire profesionala. Se vor utiliza diferite metode de evaluare care sa confere caracterul formativ al evaluarii, folosind pe langa metodele clasice si metodele alternative ca: observarea sistematica a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului. Autoevaluarea este una din metodele care trebuie sa capete o extindere tot mai mare datorita faptului ca elevii isi exprima liber opinii proprii, isi sustin si motiveaza propunerile.

Metodele de evaluare utilizate, trebuie sa beneficieze de o serie de instrumente elaborate in corelare cu criteriile de performanta si cu probele de evaluare din standardul de pregatire profesionala.

Sugestii metodologice

Continuturile modulului sunt proiectate pentru 58 de ore si vor fi parcurse in 29 saptamani astfel:

29 ore - teorie

29 ore - laborator tehnologic

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si ritmul de asimilare a cunostintelor si formare a deprinderilor proprii grupului instruit.

Continutul se recomanda a fi parcurs in urmatoarea ordine cronologica

1. Intretinerea constructiilor metalice

operatii curente de intretinere

perioadele de intretinere a protectiilor anticorozive

2.Revizia constructiilor metalice

revizii curente

revizii periodice

revizii speciale

constatarea defectelor (defecte produse in timpul exploatarii, defecte produse din cauza exploatarii)

3.Reparatii curente

inlocuirea buloanelor si a niturilor slabe si completarea celor lipsa

inlocuirea pieselor deteriorate

reparatiile curente ale barelor

reparatiile pieselor solicitate puternic

repararea prin sudare

4.Asigurarea calitatii constructiilor metalice

Norme si criterii de calitate specifice constructiilor metalice

Metode standardizate de asigurare a calitatii

Pentru atingerea obiectivelor si dezvoltarea competentelor vizate de parcurgerea modulului, pot fi derulate urmatoarele activitati de invatare:

• Exercitii de documentare.

o       Vizionari de materiale video (casete video, CD-uri), folii si diapozitive.

• Vizite de documentare la agentii economici
• Explicatii oferite elevului.
• A invata pe/de la  celalalt.
• Fise de lucru.
• Investigare pe macheta.
• Demonstratia ilustrativa.

Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare:

• Observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, capacitatilor, atitudinilor fata de o sarcina data, comunicarii.
• Investigatia.
• Proiectul - prin care se evalueaza metodele de lucru, utilizarea corespunzatoare a bibliografiei, materialelor si echipamentelor, acuratetea tehnica, modul de organizare a ideilor si materialelor intr-un raport.
• Autoevaluarea - prin care elevul compara nivelul la care a ajuns cu obiectivele si standardele educationale si isi poate impune un program propriu de invatare.
• Portofoliul - care ofera informatii despre rezultatele scolare ale elevilor, activitatile extrascolare etc.

Ca instrumente de evaluare se pot folosi:

• Fise de observatie.
• Fise test.
• Fise de lucru (cu diferite tipuri de itemi)
• Fise de autoevaluare.
• Miniproiectul.

RECOMANDARI PENTRU ADAPTAREA CURRICULUMULUI LA ELEVII CU NEVOI SPECIALE CUPRINSI IN INVATAMANTUL DE MASA

Scolarizarea elevilor cu nevoi speciale care sunt pregatiti prin invatamantul de masa si integrati individual (nu in clase speciale) se poate face cu eficienta daca se au in vedere urmatoarele conditii:

Principiul normalizarii privind integrarea acestor elevi in clasele din invatamantul de masa

Pregatirea profesionala se va face conform planurilor de invatamant de la invatamantul de masa

Cadrele didactice vor acorda o atentie continua invatarii individualizate si diferentiate, aplicand metodologiile didactice si psihopedagogice cerute

Intocmirea fiselor medicale si psihopedagogice ale fiecarui elev cu nevoi speciale de catre profesorul consilier al scolii (psihologul), dirigintele clasei si cadrele didactice de la clasa

Intocmirea programelor de interventie la fiecare disciplina (modul de specialitate)

Urmarirea in procesul de invatamant a realizarii principiului integrarii socio-profesionale in comunitate a elevilor cu nevoi speciale

Evaluarea periodica a nivelului de pregatire a elevilor cu nevoi speciale, comparativ cu nivelul elevilor fara deficiente

Interrelationarea pregatirii de cultura generala cu pregatirea de specialitate si cu instruirea practica, in vederea dobandirii competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala

Pentru elevii deficienti vizuali, surdo-muti si motori se pot utiliza planurile de invatamant pentru scoala de arte si meserii cu adaptarile necesare

In perioada scolarizarii, elevii cu nevoi speciale trebuie sa beneficieze de metodele specifice de predare-invatare, pentru ca la finalizarea profesionalizarii sa se integreze social si profesional

Pentru reusita scolarizarii elevilor cu nevoi speciale in invatamantul de masa sunt necesare urmatoarele actiuni:

consilierea profesorilor din invatamantul de masa de catre profesori itineranti care au experienta in pregatirea acestor elevi

prevederea unei perioade suplimentare de instruire (un semestru) pentru atingerea competentelor descrise in standarde

infiintarea in atelierele de instruire practica, laboratoarele tehnologice a conditiilor suplimentare privind mobilierul adecvat, mese de lucru dotate cu dispozitive, echipamente si aparatura speciala fiecarui tip de deficienta

folosirea in procesul de instruire a limbajelor specifice pentru transmiterea cunostintelor pentru elevii cu deficiente vizuale sau auditive

intocmirea de programe vizand facilitarea comunicarii si relationarii, atat in cadrul activitatilor la clasa si ateliere, cat si formarea si dezvoltarea deprinderilor si capacitatilor de intelegere a relatiei profesor-elev, angajator-angajat, etc.

evitarea marginalizarii elevilor cu deficiente in colectivul clasei si a disconfortului psihic al elevilor

Formarea competentelor profesionale si integrarea scolara si profesionala pot fi diferentiate potrivit principiului "resursa urmeaza nevoile elevului cu cerinte educative speciale" prin:

programe individualizate (centrate pe elev)

programe pe grupe de nivel

programe interactive

programe vizand facilitarea comunicarii si relationarii in activitatile de la clasa si la instruirea practica

Se considera ca o asemenea abordare este benefica pentru elevii cu nevoi speciale daca:

se realizeaza profesionalizarea adecvata potentialului restant si capacitatilor psiho-intelectuale ale elevilor

se ofera sanse egale de scolarizare prin scoala de arte si meserii tuturor elevilor cu deficiente usoare si medii

calificarile profesionale pentru elevii cu nevoi speciale se vor alege de catre elevul deficient cu avizul comisiei de expertiza medicala, orientare scolara si profesionala.

Acest aviz va fi dat de medicii experti in medicina muncii, orientare si profesionalizare.