EXCURSIA GEOGRAFICA

EXCURSIA GEOGRAFICA

Este cunoscuta importanta si valoarea instructiv-educativa a excursiilor geografice, ce contribuie la dezvoltarea simtului de observatie al elevilor, a interesului pentru studiul geografiei tarii si a capacitatii de intelegere a realitatii inconjuratoare.

Prin imaginea de ansamblu asupra componentelor mediului inconjurator, contribuie de asemenea la largirea orizontului geografic al elevilor, intregesc efectul instructiv-educativ al activitatilor didactice si realizeaza legatura dinre teorie si practica. Nu numai ca ajuta la consolidarea cunostintelor geografice, botanice sau zoologice predate in clasa, dar anticipeaza intuirea, cunoasterea generala a elementelor mediului usurand succesul invatarii.

Prin lectiile-excursie se asigura stimularea dorintei de curiozitate de a descoperi noi fenomene si elemente pe mai multe itinerarii starnindu-se dorinta de calatorie in scopul cunoasterii frumusetilor tarii noastre.

Pe plan afectiv, prin excursile cu elevii se realizeaza sentimente de pretuire si atasament fata de frumusetile naturale ale tarii, dar si fata de realizarile economice ale poporului roman, a istoriei sale, contribuind la educatie si nu in ultimul rand, la crearea unui suport informativ-educativ pe plan ecologic pentru protectia mediului inconjurator.

Prin excursiile scolare se dezvolta spiritul de prietenie, de colectiv, de vointa, disciplina, initiativa, precum si desprinderi, proceduri gospodaresti de la varsta mica fiindu-le folositoare in viata.

Din punct de vedere didactic, excursiile pot fi: preliminare si finale; iar in functie de continutul obiectivelor propuse excursiile pot fi:

a)       excursie pentru cunoasterea comportamentelor naturale ale peisajului geografic.

b)      Excursii pentru cunoasterea anumitor obiective social-economice si culturale din peisajul geografic.

c)       Excursii cu obiective fixe pe itinerarii mai mari (ca distanta si timp).

Efectuarea excursiei geografice impune cadrului didactic o mare raspundere atat privitor la continut, la scopul urmarit, la alegerea perioadei corespuzatoare a modului de 24

desfasurare si de finalizare. Ea trebuie bine pregatita dupa un plan care cuprinde trei etape:

-etapa de organizare;

-etapa de desfasurare a excursiei scolare;

etapa de evaluare a excursiei la reintoarcerea in scoala.

23

1.Prima etapa consta in pregatirea teoretica a excursiei:

-Se stabileste tematica si obiectivele pedagogice oncretizate cu cele reale din teren;

-Se stabileste itinerarul care sa cuprinda cele mai reprezentative obiective parcurse in lectiile de la clasa (intr-un semestru, la sfarsitul sau inceputul noului an scolar): elemente de relief, de roci, de clima si topoclimat care se rasfrange in zonarea vegetatiei si faunei precum si in elemente de activitate umana; la acestea se adauga elemente de hidrografie (izvoare, paraie, rauri, afluenti, confluente, gura de varsare, baraje, lacuri de acumulare, lacuri naturale, balti, mlastini).

Se specifica obiectivele economice intalnite pe traseu: mine, cariere, termocentrala, hidrocentrala, combinate chimice, sau de prelucrare a lemnului si a materialelor de constructii, sau peisaje agricole specifice pe zona de campie, dealuri subcarpatice sau la munte, amenajari de imbunatatiri funciare sau baze turistice etc.

La acestea se adauga obiective de interes social-istoric si cultural (locuri istorice, cetati, castele, muzee, case memoriale, manastiri, elemente de etnografiei si folclor etc.) obiceiuri si folclor. Ele constituie un suport de abordare intredisciplinara care se regasesc in continutul programelor si manualelor scolare ca si in literatura de specialitate;

Se intocmeste si se propune scopul activitatilor din lectia-excursie (informativ si educativ);

Se stabilesc punctele de aplicatie practica prin popasuri la fata locului: orientari cu harta dupa punctele cardinale si cu busola, raportarea semnelor conventionale la obiectivele din teren; observatii asupra calitatii apelor (dupa aspectul fizic de suprafata), asupra reliefului; se intreprinde actiunea de colectare a rocilor principale (granit, bazalt, andezit, sist cristalin, marmura, calcar, gresie); colectii de seminte si fructe rezistente, elemente de fosile, colectii de ilustrate, pliante etc.

Se realizeaza o buna documentatie bibliografica inainte de orice desfasurare a unei activitati dadactice, pentru ca principalul coordonator-ghid ramane invatatorul; el se poate completa si de ghizii din diferite zone sau cei profesionisti de la muzee care au rolul lor de a improspata mesajul instructiv-educativ al excursiei;

Se analizeaza costul excursiei dupa distanta parcursa, mijlocul de transport, posibilitatea de cazare si masa servita;

dupa intocmirea dosarului cu harta itinerarului, se face adresa necesara catre agentia turistica, se iau aprobarile (de la scoala, inspectoratul scolar, institutii

unde sunt interzise a se vizita), si se informeaza parintii elevilor carora li se prezinta si tot planul excursiei si se instiinteaza parintii cu ce sume contribuie, ce trebuie sa aiba la ei etc.;

urmeaza pregatirea elevilor pentru excursie carora li s eprezinta dupa harta itinerarul in mod amanuntit cu toate obiectivele, locurile de popas, localitatile prin care se trece sau se stationeaza, echipamentul si alimentele necesare, mica trusa medicala, un carnetel de notite se prelucreaza regulamentul excursiei, sarcinile fiecarui elev, din ce grupa face parte, sau este singur in sarcina; apoi se comunica elevilor ziua, ora si locul de intalnire si inapoiere din excursie (de obicei la scoala).

In excursiile de lunga durata 3-4 zile, 5-7 zile, este bine sa participe cel putin doua cadre didactice si chiar 1-2 parinti ai elevilor pentru a supraveghea corespunzator pe micii scolari si in general pentru rapiditate in organizare, iar invatatorul sa se preocupe mai mult de sarcina didactica de ghid al actiunilor propuse.

se pregateste un scurt program artistic care poate fi prezentat fie la muzeu sau casa memoriala, loc istoric, sau chiar la restaurantul sau cantina unde se servesc masa. Pe parcursul excursiei, se pot canta la microfon muzica usoara, populara, se spun snoave, ghicitori, proverbe, zicatori, se citeste literatura umoristica scurta, se prezinta dupa un indrumator geografic zona respectiva etc.;

echipa de organizare trebuie sa aiba in grija sa pregateasca din timp toate

materialele necesare in excursie: lazi pentru depozitarea rocilor, a florilor si

ierburilor perene, a fluturilor, insectelor; harta tarii pliant, busola (cel putin 2-3 ), aparat de fotografiat sau chiar video camera etc.

1. Etapa a doua - desfasurarea excursiei scolare:

elevii inclusi pe tabelul de participare in excursie (invatatorii si parintii care participa in excursie) se intalnesc la scoala potrivit datei si orei fixate si anuntate si se face prezenta;

se verifica echipamentul si ustensile necesare; se insista pe disciplina care trebuie sa o respecte fiecare excursionist pentru evitarea unor accidente; pentru notarea pe carnetelul fiecarui elev locurile parcurse si ceea ce se viziteaza si se observa; fotoreporterilor li se traseaza sarcina sa traga imagini pe tot parcursul traseului excursiei si sa fotografieze numai ce este permis (in zonele militare nu se fotografiaza);

urmeaza apoi deplasarea pe itinerarul stabilit, iar cadrul didactic de la microfonul

autocarului va reaminti itinerarul ce trebuie parcurs si locurile de popas. (Se atrage atentia elevilor sa pastreze curatenia in autocar, nimeni nu mananca doar atunci cand se anunta ca vor face un popas si vor servi o gustare); se atrage atentia ca elevul sau eleva care i se face rau, sa anunte din timp ghidul excursiei pentru a se opri si a lua masurile de protectie si ocrotire.

Ghidul incepe sa explice la microfon formele de relief prin care se trece cu autocarul, apele, vegetatia, asezarile (fabrici, uzine, intreprinderi). In locurile reprezentative de popas pot fi analizate in detaliu: poalele versantului, panta, culmea, varful, modul de utilizare (pasune, fanete, plantatie pomicola sau viticola, padure, asezari); intr-un afloriment geologic (o deschdere naturala rezultata in urma unei alunecari de teren, eroziune numita rapa) se poate analiza modul de alcatuire, tipurile de roci si dispunerea lor uneori chiar urme de fosile (carbuni, cochilii de animale) care constituie autentice dovezi despre formarea reliefului tarii in decursul timpului geologic. Se pot recolta esantioane de roci cu urme de fosile si insotite de etichete informative asupra locului de unde s-au gasit, denumirea lor si chiar cu numele elevilor si depuse in colectia clasei si a scolii cuveritabile mijloace informative in lectii.

La fel se procedeaza cu rezervatii asupra elementelor de vegetatie (tipurile esentiale de arbori si arbusti sau plante ierboase) care se diferentiaza in etaje de vegetatie potrivit treptelor de relief si respectiv de clima. Se prezinta obiectivele economice si istorico - culturale, se fac vizite cu explicatii de la ghizii respectivi, se iau notite si ilustratii cu pliante informative se fotografiaza ceea ce este permis sau se prinde pe pelicula camerei de luat vederi.

In locurile de popas se pot realiza si scurte jocuri distractive, se pot prezenta scurte programe artistice, cantece populare si muzica usoara, elemente care aduc destindere, buna dispozitie, consolideaza prietenii si amintiri trainice despre locurile vizitate.

2. A treia etapa - la scoala, in sala de clasa unde are loc evaluarea excursiei:

se reconstituie traseul parcurs pe zile si obiective de informatii culese de elevi;

se pun intrebari de invatator: pe unde am trecut, ce-am vazut, ce obiective ati vizitat; ce v-a placut mai mult si ce nu v-a placut si de ce?

apoi se trece la urmarirea pe harta fizica a tarii pe care s-a desfasurat excursia, cu un snur de culoare vie si cu fotografii; se ordoneaza esantioane de roci, fosile, seminte, fructe, ramuri de arbori (stejar, fag, molid, prad); daca este posibil se proiecteaza video caseta;

se poate realiza in clasa (sau pe coridorul din fata clasei) panoul informativ sau o gazeta periodica de perete care sa ilustreze intreaga excursie, care sa cuprinda:

itinerarul, durata, obiectivele principale si fotografiile realizate in excursie, ilustratiile care vadesc tot traseul parcurs, fotografii in grup de elevi cu scop ilustrativ, dar si educativ sau de popularizare a actiunii pentru trezirea interesului elevilor pentru geografie; pentru cunosterea tarii, excursia constituind totodata un mijloc important de calire a organismului si de unitate a colectivului;

o alta forma de evaluare consta in organizarea concursului pe grupe de elevi dupa tema "Cine a retinut cel mai corect locurile vizitate", iar castigatorilor, ca premii li se poate oferi un mic album cu ilustrare si fotografii despre cele 28

vazute in excursie. Sau se pot elabora tematici (cu continut geografic, istoric,

literar, portul popular, obiceiuri si activitati mestesugaresti specifice unor zone etc.), subiecte necesare pentru lectiile de compunere in care elevii isi pot manifesta expresia creativa a impresiilor si amintirilor placute (sau neplacute) din excursie.